1,749 matches
-
prezenței umane datând din perioada neolitică (6500 - 3500 î. Hr) constând din: așchii, lame și nuclee de silex, urme de ceramică etc aparținând, cel mai probabil, culturii precucuteni. Această vatră a continuat să fie locuită, aici descoperindu-se și o necropolă cu două morminte de incinerație, datând din sec. IV-III a. Hr. (Latène). Aici s-au descoperit resturi de ceramică, preponderent grosieră, de culoare gri sau cărămizie. Doar câteva fragmente au fost realizate din pastă fină și decorate cu crestături pe
Comuna Ipotești, Suceava () [Corola-website/Science/301964_a_303293]
-
teritoriul a continuat să fie locuit, fapt atestat și de mormintele de incinerare descoperite aici. Epoca fierului - Cultura Hallstatt - s-a bucurat de o și mai bună reprezentare arheologică în această zonă, dovezile locuirii în perioada respectivă fiind de necontestat (necropole și alte urme). Din perioada celtică provin datele despre Oppidum-ul aflat pe Leopoldsberg și o cetate celtică denumită "Vedunia" („râuleț de pădure”). În secolul I d.Chr., romanii au ridicat pe locul unde astăzi se află centrul istoric al Vienei, în
Viena () [Corola-website/Science/296758_a_298087]
-
arheologic și a caracteristicilor sale, cimitirul de la Soporu de Câmpie a fost datat începând cu mijlocul sec. II, până la sfârșitul epocii romane și atribuit unei comunități autohtone din provincie . În Soporu de Câmpie s-a cercetat pentru prima dată o necropolă care poate fi atribuită autohtonilor din provincia Dacia. Materialul ceramic de factură dacică este format dintr-un lot de aproximativ 42 de vase, lucrate exclusiv cu mâna, din pastă cu multe impurități, combinând nisip și pietricele. Principalele forme sunt oalele
Soporu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300356_a_301685]
-
alveole, plasate pe umărul sau buza vasului. Prin natura materialului din care este confecționată, ceramica de factură dacică este foarte friabilă, păstrându-se, în general fragmente, ceea ce face ca o tipologie să fie dificil de stabilit. Descoperirile din cele două necropole de la Soporu de Câmpie și Locusteni care constau din vase folosite ca urne, permit considerații asupra acestor categorii ceramice. În ajutorul stabilirii unor serii tipologice se remarcă marea diversitate a formelor și dimensiunilor vaselor, îndeosebi a celor lucrate cu mâna
Soporu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300356_a_301685]
-
a celor lucrate cu mâna, situație care l-a determinat pe D. Protase să afirme că, dacă ar fi să luăm în seamă toate amănuntele, am avea 42 de forme din cele 42 de vase de factură dacică descoperite în necropola de la Soporu de Câmpie. Satul Soporu de Câmpie se află în partea de sud-est a județului Cluj, la 30 km de Turda și 50 km de Cluj-Napoca. Se învecinează la nord cu Aruncuta, la sud cu Ceanu Mic, respectiv Frata
Soporu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300356_a_301685]
-
Pe malul drept a râului Negru s-a mai descoperit o așezare și un mormânt de inhumație (distrus) din secolele X-XI. Din secolul al XIII-lea au rămas urmele unei biserici romanice (din care se mai păstrează absida) peste o necropolă din secolul al XII-lea. Economia acestei localități este bazată în special pe agricultură (cultivarea suprafețelor de teren cu porumb, ovăz, cartofi), creșterea animalelor și în mică parte pe activități comerciale.
Reci, Covasna () [Corola-website/Science/300382_a_301711]
-
la niște movile aflate nord-vest de satul Drăghiceanu, unde s-au găsit urme de așezări din paleoliticul superior (cultura Aurignacian), paleoliticul final și neoliticul timpuriu; situl de la Gârla Gogoșari, la sud-vest de satul Gogoșari, ce cuprinde o așezare și o necropolă medievale; și necropola din secolul al IV-lea e.n. de „la Gropi” (500 m vest de Izvoru, lângă baltă). Celelalte trei sunt clasificate ca monumente de arhitectură biserica „Sfânta Treime” (1894, refăcută în 1832) din vestul satului Gogoșari; biserica „Sfântul
Comuna Gogoșari, Giurgiu () [Corola-website/Science/300433_a_301762]
-
aflate nord-vest de satul Drăghiceanu, unde s-au găsit urme de așezări din paleoliticul superior (cultura Aurignacian), paleoliticul final și neoliticul timpuriu; situl de la Gârla Gogoșari, la sud-vest de satul Gogoșari, ce cuprinde o așezare și o necropolă medievale; și necropola din secolul al IV-lea e.n. de „la Gropi” (500 m vest de Izvoru, lângă baltă). Celelalte trei sunt clasificate ca monumente de arhitectură biserica „Sfânta Treime” (1894, refăcută în 1832) din vestul satului Gogoșari; biserica „Sfântul Nicolae” (1886) din
Comuna Gogoșari, Giurgiu () [Corola-website/Science/300433_a_301762]
-
incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Unul dintre ele este situl arheologic din „Grădina IAS” de la est de satul Herăști, sit ce conține o așezare neolitică atribuită culturilor Boian și Gumelnița, și o necropolă daco-romană din secolul al IV-lea e.n. Alte două obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură conacul Stolojan (1900) de lângă podul de peste Argeș și curtea Stolojan (secolul al XIX-lea), aflată în colțul sud-vestic al curții Năsturel-Herescu, și cuprinzând casa
Comuna Herăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300436_a_301765]
-
concentrate mai ales pe văile râurilor Criș, Mureș, Bega și Timiș, extinzându-se pe văile Someșului și Arieșului în imediata apropiere a Clujului de azi, la Apahida, localitate care a servit drept capitală a regatului gepid. Aici a fost descoperită necropola gepidă a căpeteniei princiare gepide creștine Omharus (OMHARIVS, OMARIVΣ, AVD-OMARIVΣ, Audomharjaz, latinizat Omharius). Unii istorici au sugerat că toponimul Ardeal provine de la numele regelui gepid transilvănean Ardarich. Resturile gepizilor au dispărut sub stăpânire străină. În secolul al VII-lea însă
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
care hunii și-au fixat centrul stăpânirii în Pannonia (420—443 e.n.). Cazanele de bronz descoperite pe linia Dunării corespund perioadei de atacuri asupra limesului dunărean când hunii nu locuiau efectiv pe teriteritoriul Munteniei. Faptul că nu au fost descoperite necropole hunice, ci numai morminte izolate, constituie o nouă dovadă a caracterului temporar al prezenței hunilor pe teritoriul Daciei. (J. Werner, "Beitrage zur Archaologie des Attilareiches", Munchen, 1956; L. Varady, "Das letzte Jahrundert Pannoniens", Budapest, 1969, 376—476; V. Dumitrescu, ¨O
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
Muzeului Olteniei prin 1984. Tot din Covei mai provine și un denar imperial roman, de la Caracalla, datat 201-206 e.n.mjoritatea cioburilor descoperite darează din secolele II-III, provenind, probabil, de la o "villa rustica" romană. Arheologii mai au de găsit fundațiile clădirilor, necropola și, eventual niște inscripții. De asemenea mai au de cercetat urmele așezării de la Sărăceaua, la vreo 1,5 kilometri mai spre răsărit, unde, pe un platou cu promontoriu, se văd multe cioburi ceramice, probabil feudale. Singura monedă feudală din Covei
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ilfov ca monumente de interes local. Cinci dintre ele sunt situri arheologice situl arheologic din colțul nord-estic al aeroportului Henri Coandă, aflat lângă Dimieni cuprinde o așezare daco-romană și o așezare cu necropolă de incinerație datând din secolele al II-lea-I î.e.n.; situl aflat la nord de același aeroport cuprinde așezări din epoca geto-dacică, Epoca Bronzului, precum și o așezare și o necropolă din secolul al XVII-lea; alte trei situri arheologice ample
Comuna Tunari, Ilfov () [Corola-website/Science/300512_a_301841]
-
lângă Dimieni cuprinde o așezare daco-romană și o așezare cu necropolă de incinerație datând din secolele al II-lea-I î.e.n.; situl aflat la nord de același aeroport cuprinde așezări din epoca geto-dacică, Epoca Bronzului, precum și o așezare și o necropolă din secolul al XVII-lea; alte trei situri arheologice ample se află în zona satului Tunari. Drept monumente de arhitectură sunt clasificate biserica „Sfântul Nicolae” a fostei curți boierești a postelnicului Constantin Cantacuzino din Tunari, ridicată în 1742 și reconstruită
Comuna Tunari, Ilfov () [Corola-website/Science/300512_a_301841]
-
fazele II-III), perioada Halstatt, epoca geto-dacică, secolele al II-lea-al III-lea e.n., secolele al V-lea-al VI-lea, secolele al IX-lea-al XI-lea și secolele al XVII-lea-al XIX-lea (ultima cuprinzând și o necropolă). În afara acestora, cinci alte obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ilfov ca monumente de interes local. Unul este monumentul eroilor din Primul Război Mondial, aflat în fața ștrandului, și clasificat drept monument de for public. Celelalte
Mogoșoaia, Ilfov () [Corola-website/Science/300503_a_301832]
-
-se cu obiecte etrusce, în defavoarea siturilor arheologice. Limba etrusca nu făcea parte din limbile indoeuropene, si nu s-a putut identifica o înrudire clară cu o altă limbă. În afară de scurtele texte epigrafice de pe diverse obiecte, ceramică, oglinzi, inscripțiile murale în necropole și pe sicrie, principalele texte cunoscute până în prezent sunt: Din punctul de vedere al clasificării limbii etrusce, în baza cercetărilor făcute până în prezent, etrusca nu face parte din familia limbilor indo-europene. Posibilele legături cu anumite familii lingvistice sunt incerte. Se
Etrusci () [Corola-website/Science/298568_a_299897]
-
Scopul arheologiei este identificarea vestigiilor arheologice, clasificarea, ordonarea cronologică, compararea, salvarea, interpretarea și valorificarea acestora. Vestigiile materiale formează inventarul mobil cu care poate fi reconstituita cultura umană, în structura, tehnologie și în evoluția acesteia. Vestigiile materiale pot fi complexe fixe-așezări, necropole, sanctuare, fortificații, drumuri și alte monumente, cât și cele mobile, cuprinzând artefacte, obiecte casnice, arme, piese de podoaba, monede etc. Arheologia colaborează cu discipline că epigrafia, numismatica, sigilografia, metrologia, cronologia, arta, arhitectura, lingvistică, toponomia, etnografia, etnologia, geografia, paleontologia, geologia, paleoantropologia
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
al doilea tezaur, mult mai bogat decât primul, conținea mormântul unui bărbat care a fost identificat după accesoriile existente ca fiind o altă căpetenie gepidă. Cele două tezaure au dus la ipoteza conform căreia în zonă s-ar afla o necropolă de inhumație a căpeteniilor gepide, ipoteză confirmată și de faptul că în 1978 un sătean din zonă a descoperit întâmplător o altă podoabă ornamentală similară celor găsite în primele două tezaure. În Evul Mediu aici era situat un pod de
Comuna Apahida, Cluj () [Corola-website/Science/299568_a_300897]
-
ce se întinde pe platoul larg de deasupra versantului de nord-vest al dealului pe o suprafață de 100 x 150m. Pe terasele joase de deasupra malului de sud și sud-vest al lacului „Cocor“ se găsesc fragmente ceramice romane. În aria necropolei celtice, aflată la nord, nord-est de comună s-au aflat de asemenea fragmente ceramice romane. La sud de comună, pe versantul „După Deal la Tău“ s-au descoperit ruinele unor construcții, cărămizi - unele cu ștampilă -, țigle, ceramică și un altar
Comuna Apahida, Cluj () [Corola-website/Science/299568_a_300897]
-
alte provincii ale Imperiului Roman, cum ar fi Britannia. -Răscoale repetate ale dacilor împotriva ocupației romane, atestate în cronici, cum ar fi cea din 117 d.Hr. -Tezaurele monetare (a căror acumulare începe înainte de retragerea aureliană), descoperirile arheologice (așezări și necropole, ritualuri dacice, inscripții precum cea de la Tomis din secolul III: „Eu, Skirtos, dacul de condiție liberă...”;obiecte de origine dacică, precum vasele dacice din secolele II-III descoperite la Romula, așezare colonizată masiv cu veterani romani), răspândirea creștinismului (majoritatea cuvintelor sunt
Teoria lui Roesler () [Corola-website/Science/299612_a_300941]
-
una dintre descoperirile de cea mai mare importanță, nu numai pentru complexul de monumente de la Târgșor, ci și pentru întreaga cercetare arheologică românească - concentrarea de complexe funerare, din care au fost cercetate până în prezent cca. 500 de morminte, aparținând unei necropole de inhumație sarmatice și alteia birituale de tip Sântana de Mureș - Cerneahov. Inventarul, specific complexelor funerare de acest tip, se remarcă prin diversitate și bogăție, constând din ceramică, accesorii vestimentare, podoabe și arme. Succesiunea urmelor de locuire continuă cu cele
Târgșoru Vechi, Prahova () [Corola-website/Science/299756_a_301085]
-
geto-dacice datate în a doua jumătate a sec. II și prima jumătate a sec. III p. Chr - din care au fost cercetate până în prezent cca. 20 de complexe de locuire - , pe malul stâng, la cca. 100 m est-nord-est, a unei necropole sarmatice datată în a doua jumătate a sec. III p. Chr., din care au fost dezvelite până acum 40 de morminte de inhumație, și a marii necropole birituale de tip Sântana de Mureș-Cerneahov, de la sfârșitul sec. III și din sec
Târgșoru Vechi, Prahova () [Corola-website/Science/299756_a_301085]
-
complexe de locuire - , pe malul stâng, la cca. 100 m est-nord-est, a unei necropole sarmatice datată în a doua jumătate a sec. III p. Chr., din care au fost dezvelite până acum 40 de morminte de inhumație, și a marii necropole birituale de tip Sântana de Mureș-Cerneahov, de la sfârșitul sec. III și din sec. IV p. Chr. , cu peste 470 de complexe funerare cercetate, situată în aceiași zonă. În zona de vest-nord-vest a perimetrului rezervației se află conacul familiei Moruzi, monument
Târgșoru Vechi, Prahova () [Corola-website/Science/299756_a_301085]
-
Mihai la Teleajen în 12 octombrie 1600, și l-au pus pe tronul Munteniei pe Simion, fratele lui Ieremia. În timpul domniei sale a fost ridicată Mănăstirea Sucevița, pe locul unui lăcaș de cult mai vechi, din lemn. Ctitoria a devenit ulterior necropola familiei Movilă. S-a căsătorit în anul 1587 cu Elizabeta Csomortany, cu care a avut o familie numeroasă. Elizabeta era fiica marelui nobil maghiar ardelean Toma Csomortany (Csomortáni Tamás), proprietar al unei întinse mosii la Lozna lânga Lwow. Csomortáni Erzsébet
Ieremia Movilă () [Corola-website/Science/299273_a_300602]
-
pe înălțimea Țuguieta și pe locurile ridicate din albia majoră a Jijiei, denumită „la movilă” și la ”copac”, efectuate sub conducerea profesorului Mircea Petrescu-Dâmbovița, în perioada 1951-1959 și în anul 1961, au fost descoperite vestigii aparținând mai multor epoci diferite: Necropola are o suprafață de peste 1300 m². Aici s-au găsit 127 morminte, majoritatea indivuale, doar două fiind duble, cu 129 schelete (50 schelete prezintă lipsuri considerabile, 10 prezintă lipsuri, iar 67 sunt în mare parte bine păstrate). De asemenea, s-
Comuna Trușești, Botoșani () [Corola-website/Science/299261_a_300590]