1,669 matches
-
art. I din ORDONANȚA nr. 30 din 14 iulie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 20 iulie 2005. (2) Nici un contractant căruia i-a fost atribuit un contract de achiziție prin una dintre procedurile legale nu poate invoca necunoașterea obligației de a derula operațiuni compensatorii și nu poate refuza îndeplinirea acestei obligații. ... --------- Art. 15 a fost modificat de pct. 20 al art. unic din LEGEA nr. 354 din 10 iulie 2003 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 519 din 18
EUR-Lex () [Corola-website/Law/220443_a_221772]
-
penal al faptei. Nu constituie o circumstanță agravantă împrejurarea pe care infractorul nu a cunoscut-o în momentul săvârșirii infracțiunii. Dispozițiile alin. 1 și 2 se aplică și faptelor săvârșite din culpă pe care legea penală le pedepsește, numai dacă necunoașterea stării, situației sau împrejurării respective nu este ea însăși rezultatul culpei. Necunoașterea sau cunoașterea greșită a legii penale nu înlătura caracterul penal al faptei. Titlul III PEDEPSELE Capitolul I DISPOZIȚII GENERALE Pedeapsa și scopul ei Articolul 52 Pedeapsa este o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223088_a_224417]
-
nu a cunoscut-o în momentul săvârșirii infracțiunii. Dispozițiile alin. 1 și 2 se aplică și faptelor săvârșite din culpă pe care legea penală le pedepsește, numai dacă necunoașterea stării, situației sau împrejurării respective nu este ea însăși rezultatul culpei. Necunoașterea sau cunoașterea greșită a legii penale nu înlătura caracterul penal al faptei. Titlul III PEDEPSELE Capitolul I DISPOZIȚII GENERALE Pedeapsa și scopul ei Articolul 52 Pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului. Scopul pedepsei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223088_a_224417]
-
poate fi adoptată fie de țări puternic dezvoltate, care În modelul lui M. Porter s-ar situa În stadiul În care avantajele lor competitive sunt determinate cu prioritate de procese de inovare, fie de țări slab dezvoltate ca urmare a necunoașterii efectelor potențial benefice ale ISD sau a imposibilității de a pune În aplicare politici corecte În materie. Țările din prima categorie, la rîndul lor emitente de ISD și inovare tehnologică, consideră că politicile lor macroeconomice sunt suficiente pentru a atrage
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
Împreună cu moștenirea secolelor anterioare de viață creștină, lipsa bisericilor și obiectelor de cult, organizarea bisericească incompletă, absența ierarhiei bisericești superioare, neîntrunirea unui conciliu local, inexistența, mult timp, a unei autorități politice care să impună respectarea normelor stabilite de biserică, ignoranța (necunoașterea) dogmei de către preoți, influențele eretice eventuale au făcut ca liturghia, riturile, practicile bisericești locale să nu fie mereu acelea ale Bisericii universale. 64 În domeniul funerar, se constată o varietate de rituri, în secolele VII-X, semn indubitabil al îmbogățirii peisajului
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
preluată de bizantini și apoi de otomani, până la o accepțiune restrânsă care stabilea începutul chestiunii orientale în ultimul deceniu al secolului al XVIII-lea sau chiar mai târziu. Dacă ne referim la contemporanii evenimentelor, pentru această din urmă opinie pledează necunoașterea sud-estului european de către societatea vest europeană, implicată prin marile ei state în chestiunea orientală. De exemplu, Voltaire excludea Tracia din Europa. Tot el nu cunoștea pe bulgari decât sub numele peiorativ de Bougres. De-abia după Marea Revoluție franceză (1789
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
3. COMPETIȚIA Schimbarea poziției de piață Numărul competitorilor Fuziuni/absorbție Performanțele și reputația competitorilor Fuziunile 4. CONFUZIA Semnalele neclare Obiective conflictuale Politici interne Lipsa alinierii Luptele pentru putere 5. CONTRACTELE Acorduri/Înțelegeri Proiecte Limite Restricții Lipsa responsabilității Proprietate Răspundere limitată Necunoașterea obligațiilor Lipsă de claritate 6. RISCURI NAȚIOINALE Devalorizare Schimbarea puterii Lipsa conformității legale Tulburare a comunității Instabilitate Atitudini păgubitoare Terorism Întreruperi ale afacerii Neliniște publică Criză politică Lipsa ordinii Restricții monetare Colaps al infrastructurii Schimbări bruște ale ratei dobânzii Sabotaj
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
care aducea cu o tulburare în stomac, dar pe care-mi era mai greu s-o dau uitării. Odată ajunsă acasă, mă trânteam în fotoliul de piele, toropită de o senzație de jinduire care aproape mă făcea să plâng". Această necunoaștere a corpului, a trăirilor și codurilor erotice provoacă un episod încă și mai bizar în viața tinerei. Aveam în jur de șaisprezece ani, povestește Simone de Beauvoir, când o mătușă ne-a dus pe sora mea și pe mine la
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
mică oază, cu atît mai necunoscută cu cît este pierdută între cele trei deșerturi: Imperiul austriac, despotismul musulman și absolutismul moscovit. Națiunea mea numără aproape 10 milioane de locuitori care încă se află, în întregime, în barbaria moravurilor patriarhale". Tema necunoașterii Moldovei și Țării Românești de către francezi este esențială. Este afirmată cu violență de Dimitrie Brătianu, vechi discipol al lui Michelet la College de France: "Acest pămînt îi scrie D. Brătianu maestrului său la 25 octombrie 1850 care ar trebui să
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
nu mai știu cum... Nu l-am văzut, nu mă uit la așa ceva, a fost dat pe post la ora 7 -și acum l-au reprogramat la ora 10:30, cred" (The Hartford Courant, din 26 octombrie 1993). O asemenea necunoaștere a culturii media poate adesea fi regăsită chiar la cei mai aspri critici ai săi. 24 Genealogia familiei lor, care apare într-un volum dedicat serialului, marchează cu un semn de întrebare locul ambilor tați (Johnson și Marcil, 1993). Pînă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
creditorii acestor părți. În caz de conflict de interese între terții de bună-credință va fi preferat acela care își întemeiază pretențiile pe actul public. Buna-credință trebui să existe întotdeauna pentru ca terțul să beneficieze de dreptul de opțiune și constă în necunoașterea simulației la data realizării acesteia. Între creditorii societății simulate care doresc să urmărească bunurile din patrimoniul societății simulate și creditorii unui asociat care invocând actul secret, încearcă să demonstreze că aportul asociatului este fictiv și deci bunurile au rămas în
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
mai bine pe oameni dacă îi ajută să-și conștientizeze interesele de clasă, de rațiune etc. și miza situațiilor 30. De aici, indivizii pot deduce și scopurile pe care le pot realiza împreună. Psihologia mulțimilor acuză această viziune clasică de necunoașterea mulțimilor și a consecințelor pe care le determină existența lor. Cei formați la școala ei ignoră puterea pasiunilor și a credințelor. Pentru a convinge, ei apelează doar la inteligență, iar pentru a ieși cu bine dintr-o dificultate doar la
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
este întotdeauna împodobit cu cîteva imagini, așa cum cortina lăsată, într-un teatru, oferă privitorilor scene dramatice și o întreagă galerie de măști. Aceste imagini îl arată întotdeauna într-o lumină bună. Înfățișarea, persoana, viața lui sînt protejate de ecranul unei necunoașteri, savant orchestrate, a preferințelor sale, a sentimentelor și ocupațiilor sale efective, a maladiilor sale; să ni-l amintim aici pe Wilson, bîntuit de nebunie, pe Pompidou, hărțuit de teama morții. Dar amîndoi au continuat să conducă, unul Franța, celălalt Statele Unite
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
ei nu pot și nu trebuie să anihileze suveranitatea consumatorului<footnote Ibidem. footnote>. Parte componentă a comportamentului economic al oamenilor, comportamentul consumatorului are un rol din ce în ce mai important în viața economică, studierea și explicarea acestuia devenind, fără îndoială, o necesitate absolută, necunoașterea lui reflectându-se în mod negativ asupra întregii activități economice, provocând grave dezechilibre<footnote Adrian Tănase, op. cit., p. 12. footnote>. 1.2. Definirea comportamentului consumatorului Mecanismul prin care sunt create noi dorințe, care nu pot fi satisfăcute decât în condițiile
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
reacții neproductive, cum ar fi fuga, agresivitatea, transferul, compensarea, resemnarea) 2. Bariere datorate temerilor endemice - Teama de înfruntare cu persoane necunoscute; - Agresivitate;Principiul competiției nestimulative (dușmănie);Rezistența la schimbare; - Lipsa încrederii de sine 1. Bariere datorate atitudinilor individuale Comportamentul egocentric; - Necunoașterea propriei persoane; - Sentimentele de incompetență sau ineficiență; - Lipsa de obiectivitate și realism; - Pasivitatea excesivă. 2. Bariere referitoare la relațiile individ-grupLipsa de comunicare; - Marginalizarea; - Lipsa de autenticitate; - Autoizolarea; - Dependența față de grup. - Blocaje ale creativității Sindey Shore a identificat trei tipuri de
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
împreună vor costa, probabil, mai puțin decât susținerea unui sistem complex de diverse tipuri de școli, specializate în educarea unor grupuri specifice de elevi; în plus, școlile incluzive reprezintă un mod mai puțin costisitor de a realiza educația pentru toți. Necunoașterea diferențelor existente între cele două concepte integrare și incluziune, însoțită și de aplicarea incorectă a ideii de școală pentru toți, având la bază alte motive decât interesul copilului, poate duce la un proces de falsă integrare școlară (pseudointegrare școlară). Aceasta
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
teologiei apofatice, oferind un răspuns eficient celor care nesocoteau Tradiția Bisericii Ortodoxe. Spre deosebire de teologia catafatică care utilizează metoda afirmațiilor limitative, restrictive, teologia apofatică promovează "distanța cea de netrecut și mântuitoare". Nu este vorba de un agnosticism, întrucât tocmai datorită acestei necunoașteri, printr-o intuiție primordială și simplă, se poate accede la cunoaștere, dincolo de orice înțelegere. Prin urmare, teologia apofatică sau negativă nu se opune teologiei catafatice sau pozitive. Metoda apofatică nu este negatoare; afirmația triumfă prin negație, singurul remediu al insuficienței
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
și română, n.n.) în scaunul Chișinăului și Moldovei a fost numit episcop Ieronim Zaharia. Ulterior și până în zilele noastre, eparhia Chișinăului reprezintă o parte componentă cu drepturi depline a Patriarhie Moscovei”. Nu putem ști dacă poziția patriarhului Alexei se datora necunoașterii realităților istorice sau comenzilor politice primite. Cum putea însă să aibă loc eliberarea de sub jugul turcesc a unei părți a Moldovei, stat autonom la acea vreme, nu poate explica. În plus, îi pare firească constituirea eparhiei Chișinăului, în 1812, într-
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
să o adopte față de revoluția franceză, în general, față de guvernul republican al Franței, în special. În primul caz, atitudinea lor a fost contradictorie. Deși asasinarea lui Ludovic al XVI-lea l-a afectat profund, deoarece îl consideră un prieten apropiat, necunoașterea realităților politice din Europa nu l-a determinat nici pe el nici pe cei dintre cei mai avizați conducători ai Imperiului să aprecieze semnificațiile și implicațiile profunde pe plan politic și instituțional ale acelui eveniment. Potrivit experienței lor, asasinatele cărora
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
Franța n. Ven.C.) avoient mis baș leș armes" (s. Ven.C.) (cf., raportul lui Ignatius Mouradgea d'Ohsson către rege, din 9 noiembrie 1797, în Europe and the Porte, Vol. I, p. 379); aceeași stare de neliniște, provocată de necunoașterea condițiilor păcii de la Campoformio, era semnalată, la 25 noiembrie același an, si de von Knobelsdorff (cf., G.St.APK, I, HA, Geheimer Rât, Rep. 11, Auswärtige Beziehungen, No 275d, Türkei, fasc. 83, f. 1-5v). Otoman, mai ales că circulă zvonul
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
evenimentului preferențial global, în literatură sunt prezentate mai multe formule structurale S astfel -A. Novak, 1977-: amedie aritmetică ponderată a determinantelor corespunzătoare evenimentelor preferențiale. Ea este utilizată în cazul unei structuri slabe, sumative, a sistemului, ca în procesul învățării unde necunoașterea unei chestiuni nu anulează întreg sistemul de cunoștințe dobândite; bmedie geometrică ponderată, în cazul unei structuri bune a sistemului în care lipsa unui element nu poate fi compensată , ca de exemplu lipsa funcțiunii circulației într-un sistem organic; cmedie aritmetică-geomentrică
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
Romei și trăirile religioase ale romanilor, le considera specifice unor muritori foarte religioși. În fața conceptului inconfundabil al religiozității romane, așa cum a fost formulat cu un secol înainte de Cristos, judecata istoriografului asupra creștinismului ca superstiție apare ca o descalificare, ca o necunoaștere a ceea ce poate fi o religie. Potrivit celor de mai sus, confruntarea dintre creștinism și lumea greco-romană s-a aflat dintru început sub semnul religiosului; celelalte idei sau obiecții referitoare la aceasta asumă inevitabil un caracter secundar. Pentru scriitorii creștini
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
de învățare, ci doar a cunoștințelor generale. • Nu se recurge la stimularea efortului, la atingerea nivelului superior, la aprecierea calității progresului în capacități, abilități. • Educații nu citesc materialele suport date, nu contribuie la alcătuirea de portofolii tematice în mod individual. • Necunoașterea experienței, a particularităților educaților fac ineficace procedurile constructiviste prin neadaptare, nevalorificare, neutilizare a punctelor tari, utilizarea nepotrivită în raport cu obiectivele, conținutul, organizarea, celelalte metode. • Dominarea educatorului în predare prin: explicație, expunere, • Ar trebui mărit rolul muncii independente cu materiale-suport, pentru deprinderile
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
sens managerial efectiv nou, putem adăuga câteva precizări metodologice, căci astfel se întărește întocmai clasica educație morală, actualizată, extinsă, pentru o intervenție și influențare mai eficientă și prin activitățile specifice de leadership. Iar ineficiența metodologică rezultă, în primul rând, din necunoașterea și nerespectarea unor principii, norme, ajungându-se la erori, efecte contrarii, acutizarea stării tensionale. Îndepărtarea lor ar constitui tocmai soluții, în primul rând, de prevenire când educatorul: • adoptă o soluție concepută propriu fără antrenarea educaților, • favorizează subiectiv pe unii, • lasă
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
are chip/ și nici formă. Ar semăna întrucâtva/ cu sfera,/ care are cel mai mult trup". Demiurgul este în afara spațiului și a timpului: El este înlăuntrul desăvârșit,/ interiorul punctului, mai înghesuit/ în sine decât însuși punctul". Totul este neputință și necunoaștere, din cauza frânelor transcendentale " Însă el, care știe totul/ la Nu și la Da are foile rupte" ("Elegia întâia"). În "Elegia a doua", "Getica", ce invocă zeii gnomi, păzitori ai lumii, poetul veghează la tot ce poate să se despartă de
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]