2,130 matches
-
Wittgenstein 1 a fost și este socotită și astăzi o lucrare foarte originală. Toți cei care i-au acordat atenție sunt de acord în această privință. Nu însă și în ceea ce privește răspunsul la întrebarea în ce fel este ea originală. 1. Nedumeriri La prima vedere, această scriere surprinde prin alăturarea și îmbinarea cu totul neobișnuită a instrumentelor de analiză ale logicii moderne, a limbajului ei simbolic, cu forța expresivă a multor formulări, care fac impresie cititorului înzestrat cu sensibilitate artistică.2 Oameni
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
cei din urmă de pasajele tehnice, care sunt accesibile doar acelora care au cel puțin o pregătire logico-matematică elementară. Și unii, și alții se vor simți frustrați și se vor putea întreba cui i se adresează de fapt autorul. De nedumeriri nu au fost scutite nici persoane foarte exersate în ale filozofiei. Ele s-au întrebat ce se urmărește, de fapt, în această carte, care ar fi concluziile la care dorește autorul să-l conducă pe cititor. Scurtimea extremă a textului
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
este contemplarea ei drept întreg - un întreg limitat. Sentimentul lumii ca întreg este misticul.“ Cel puțin Russell, pentru care Wittgenstein era un logician de geniu despre care a crezut că împărtășește orientarea generală a gândirii sale, nu și-a ascuns nedumeririle și rezervele pe care le-a avut citind manuscrisul și discutându-l apoi cu Wittgenstein. Ele și-au găsit expresia într-o „Introducere“ scrisă inițial pentru o editură germană, care urma să publice manuscrisul lui Wittgenstein. Această introducere a fost
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
era, desigur, conștient că un filozof care stăruie asupra descrierii unor situații concrete din viața comună, fără să arate ce anume urmărește să obțină prin ele, îi va nedumeri pe cei care-l ascultă sau citesc. Producerea acestei stări de nedumerire, ca și transmiterea imboldului de a o depăși printr-un efort propriu de gândire, făceau însă parte din pedagogia lui. Filozoful adevărat, 256 GÂNDITORUL SINGURATIC pare să fi crezut Wittgenstein, nu este cel preocupat să ofere altora o învățătură gata
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
expresiile feței și gesturile pe care le-am înregistrat atunci când am învățat să le folosim.36 3. Sunt expresiile noastre despre ceea ce simțim descrieri? Cel care citește însemnări reprezentative pentru filozofia mai târzie a lui Wittgenstein poate să aibă o nedumerire. Pe de o parte, autorul afirmă că folosirea expresiilor limbajului în viața de fiecare zi este în ordine și că această folosire va trebui să constituie baza clarificărilor pe care le oferă cercetarea filozofică. Jocurile de limbaj, pe care le
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
nu l-a mai interesat. Pentru bătrânul Russell, evoluția gândirii fostului său prieten pare să fi rămas însă o enigmă. În autobiografia intelectuală, pe care a publicat o după moartea lui Wittgenstein și după apariția Cercetărilor, Russell nu-și ascunde nedumerirea că Wittgenstein a putut să nesocotească cea mai de seamă dintre înzestrările sale, talentul de logician. Pe Russell îl surprindea nu numai că nu a găsit nimic interesant în Cercetări (ceea ce se spune aici afirmativ i s-a părut banal
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Situațiile concrete arată însă că lucrurile nu se prezintă astfel, fiindcă dacă nu se învață a gîndi în noua limbă, eforturile de însușire a limbii sînt fără rezultatul dorit, iar această învățare se profilează ca fiind foarte dificilă. Apare astfel nedumerirea cum un copil este în măsură să realizeze prin propriile mijloace activarea facultății limbajului cu deplin succes în însușirea limbii materne și de ce un adult nu atinge aceleași performanțe după ce exercițiul limbajului este însușit, iar mijloacele sînt deseori bine structurate
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
efortul intelectual este acompaniat de suportul motivantafectiv, că în acest incandescent proces de redescoperire a cunoștințelor se asigură o învățare autentică și temeinică. Dar ce te faci atunci când, în loc de lumini și zâmbete, descoperi pe fețele și în ochii unor elevi nedumerire, neputință, dezamăgire? Dascălii cu dragoste față de copii și cu conștiință profesională se opresc, fac o rapidă evaluare a drumului parcurs, își trag sufletul și, cu atenție sporită și răbdare, o iau de la capăt. Nu este nici pedagogic, nici uman să
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
să pătrundă în mințile sărace și încețoșate ale copiilor ca în niște încăperi slab luminate, își încălzește propriul suflet la lumina incandescentă emanată de zecile de ochi ațintiți asupra sa, se străduiește să descifreze de pe chipurile contorsionate ale copiilor mirarea, nedumerirea, neputința, ca și sclipirea scânteietoare a înțelegerii. Cred că astfel de momente de tensiune intelectuală, în care fluxul emoțional și spiritual circulă intens, în ambele sensuri (de la învățător la clasă și invers), reprezintă mirajul profesiei de învățător. Dascălii cu vocație
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
mereu o iau de la capăt, într-un continuu circulatio. E o carte scrisă continuu, în viața mea întreagă, cu misia ei fundamentală, dar și cu o importantă componentă ludică și ironică, specific bucovineană aș spune, care mi-a adus destule nedumeriri și chiar unele imputațiuni, uneori meritate. Sper să mă fac mai bine înțeles. Pînă la urmă se ajunge la un echilibru dacă lipsește răutatea, la o simțire comună, în duh și în adevăr. Căci a iubi (agape) înseamnă să trăiești
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
Eminescu, aflat prin Ardeal, în iulie 1866, i-a relatat corect lui Ștefan Cacoveanu, că tatăl său, Eminovici, "se însura cu o moldoveancă cu ceva stăricică"20 (s. n.). Fiind vorba de moșia Orășeni, numai doctorul Vasile Bînzar și-a arătat nedumerirea: "Este de necrezut ca într-un act dotal, în care sunt trecute cele mai mărunte lucruri (lingurițe, colțuni, etc.) să se fi scăpat din vedere tocmai moșia Orășeni"21. Ei bine, această parte de moșie (310 fălci = 443,30 ha
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ai mănăstirii, amețiți de băutură, i-au redactat actul de moarte "la ora trii sara" (sic!) și i-au dat vîrsta de 55 de ani, cînd el trebuie să fi avut măcar 85 de ani! Dar și alte greșeli și nedumeriri ne silesc să reproducem actul: "Act de Moarte a Ds. Iurașcu Vasile ortodox de cincizeci și cinci ani agricultor și domiciliat în satul Agafton necăsătorit (sic!). Mort eri pila oara opt dimineață la casa monahii Aglăida Tăutu din Agafton. Martorii
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
est! Oricum, Casandra a fost iubita de la Ipotești. Dar cu oricîtă convingere am pronunța numele ei mai ales că în alte poezii care urmează o găsim tot pe Casandra, iar o dată chiar cu numele ei cel adevărat, deocamdată va provoca nedumeriri, poate chiar rezistențe, cît timp nu vom spulbera o legendă, susținută în ultima vreme de Augustin Z. N. Pop, cum că iubita lui Eminescu s-ar fi numit Elena. Legenda aceasta își are originea la Cucorăni și s-a datorat
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
sociale, probabil pe cele nonexperimentale la un loc. Semnalul diferitului în coagulare este dat, bunăoară, de imposibilitatea de a aranja configurațiile într-o ordine idealizată, a evoluției, chiar dacă nu suntem prea siguri că este corect să procedăm în acest fel. Nedumerirea, ca și confuzia, se amplifică și în privința a ceea ce am numit a fi inversiunile abstractă și concretă, care se produc, dacă se produc, între niveluri tipologice destul de greu de asociat după obișnuința clasificării din științele naturii sau din logică atunci când
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
dintre sistem și economiile de scară sau dintre sistem și procesele de concentrare ca și de integrare concentrică. În privința acestor confuzii trebuie spus că atunci când operează sunt fatale analizei. În fond, lipsa de regulă, de ordine conceptuală, sfârșește într-o nedumerire care aneantizează analiza: ce se analizează?! Nu căutăm acum să precizăm toate sensurile relaționărilor conceptuale pornind de la sistem, iar unele suprapuneri de conținuturi sunt extrem de nocive pentru consistența și validitatea analizei. Raportul sistem-structură în economie este asemănător cu cel dintre
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
alta.de"alta, de nivelul de aspirație individual. De aici și numeroasele ocazii de frustrare care nu pot fi neglijate, cu atât mai mult cu cât ele sunt permanente. Frontiera neprecisă între permis și interzis este, desigur, o sursă de nedumeriri. Este evident că, într-o societate ca cea capitalistă occidentală, impulsul social merge în sensul competiției, al acumulării de bogăție și de puteri, și se constată curent în practica psihoterapeutică faptul că numeroși nevrozați au ca determinanți incapacitatea sau refuzul
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
aștepta oricând la surprize neplăcute. Hamlet începe într-un univers închis care se protejează printr-o neîncetată supraveghere, dar care, iată, se dovedește vulnerabil: gărzile se pomenesc dintr-odată față în față nu cu inamicul temut, ci cu un strigoi. Nedumerirea, dezorientarea lor sunt explicabile: supravegherea militară pe care o asigurau - conform atribuțiilor contractuale - nu prevedea nici o asemenea situație inedită, nici obligația de a interzice pătrunderea, în teritoriul apărat, a unei fantome. Astfel încât, deși sunt cu toții de acord că e vorba
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
animale spurcate, precum șarpele, scorpionul, cîinele, pisica, broasca și să scuipe acest groaznic amestec asupra sufletului. Apoi, astupîndu-i lui Adam anusul, Îi suflă pe gură sufletul. Din pricina dezgustătorului său Înveliș material, sufletul rămîne În trup. Acest mit frust poate crea nedumeriri pînă ajungem să recunoaștem În el o versiune deformată a străvechii doctrine a spiritului contrafăcut (antimimon pneuma). Avem aici o versiune populară și negativă a acelui pur și intelectual vehicul neoplatonic al sufletului, ochema, și, În ultimă instanță, a aristotelicianului
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
duplicat; egalitate; element; fată; firimitura; femeie; firimitură; fîșie; fleică; frați; frîntură; frumoasă; frunză; gagică; grosolan; haina; hrincă; indiciu; itemi; împarte; a împărți; început; înghițitură; lepădătură; lucru; un lucru; lume; lungime; masă; de masă; material; materie; mămăligă; măsură; milă; minte; mușcătură; nedumerire; nefinalizat; nevoie; noutate; număr; om; de os; parte mică; o mică parte; parte din; o parte aleasă; pădure; pește; petic; pic; piele; pizza; plasă; plăcere; plăcintă; porc; portocale; porții; porționare; prăjitură dulce; prieten; proaspătă; proprietate; provincie; prudență; de pui; puțin
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fierbinte; formal; forță; a fost război...; frig; frumusețe; garderobă; găleată; geacă; god bless!; gri; haină; incomoditate; inteligență; iubită; încălțăminte; largă; lăutari; lenjerie; lucruri; mare; maro; masă; de mătase; a mea; medic; militară; mîndrie; mîneci; moștenire; mov; muncă; murdar; nebun; necălcată; nedumerire; neutru; noroc; nuntă; obiect; oboseală; ocazie; man; om; onoare; păcătui; pătrățele; pînză; politețe; prezentare; pur; răcoare; rochie; roșie; rugăminte; ruj; saltea; satin; sărbătoare; senzualitate; serviciu; sexy; somn; stilat; stimă; strai; străluci; striptease; strîmtă; școală; știe; transparentă; trup; ud; umeraș; uniformă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
intimitate; încăpere; încheietură; îndoială; îndoit; înghesuială; între; jertfă; jumătate; la; lac; limită; limitare; linie; liniște; un loc mic; lovit; lume; lung; lungime; lupt; lupte; mare; marginalizat; masa; mărginire; mărginit; măsea de minte; miere; moale; mobilier; Moldova; monstru; moț; mucegai; neatins; nedumerire; neprimitor; nervi; nesiguranță; neștire; nucă; nuci; obiect; obraznic; observator; ocolire; ogradă; om; pămînt; de pămînt; părticică; păstrat; cînd pedepsești pe cineva; de perete; pericol; petec; piatră; praf; problemă; punct; pustiu; răscruce; rău; rece; rechin; regla; restricție; restrîngere; roi; rupt; rușine
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
greu; grijă; hotărîre; iarnă; iată; if only...; îl; imprecis; indecis; indiferent; instabilitate; interdicție; interogatoriu; inutil; în caz de; în cazul că; încredere; întîmplare; întîmplat; întîmplător; întoarcere; învăț; lacom; legămînt; limbă; mîine; mîncare; motiv; motivație; aș muri; va muri; mușchi; natură; nedumerire; neliniște; nu atunci; nu întotdeauna; nu va veni; nu-i; numai dacă; oarecum; opțiuni; ore; pare; păi; păreri; pe; pentru că; pentru ce; ploaia; poate că; pod; poezie; posibilități; pot; poți; presupun; primi; aș fi profesor; programare; propunere; s-ar putea
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
inspirație; instinct; instituție; inteligent; inteligență; intrigă; iubire; iute; încearcă; a încerca; a-și încerca norocul; înșelătorie; înțelege; întîmplare; întreba; o întrebare; învață; învingere; joacă; libertate; logică; longevivi; magician; magie; magii; marțian; mereu; minciuni; minți; a minți; mîncare; morocănos; neadevăr; necunoscut; nedumerire; negri; neîncrezut; nervos; nesiguranță; neștiință; neștiut; nimicuri; norocos; noutate; număr; numele; om; parabolă; parolă; părere; perspicacitate; plesneală; pocit; poezie; posibil; potrivi; povață; povestea; presimți; presupunere; presupus; a prevedea; a prezice; pricepere; probabil; probabilitate; problemă; rațiune; răspunsuri; rău; fără reacție; a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
inconștient; influență; inițiativă; intelect; inteligență; intimitate; ironic; în; început; închipuire; închisoare; încordare; îngrijorare; înșelător; înțelegător; întotdeauna; liber; limbă; limpede; lucid; lumină; luminare; lung; maiou; fără margini; mereu; mic; mint; mintea; miraj; mîna sub barbă; moment; de mult; munte; muzică; nebunesc; nedumerire; neliniște; neliniștit; nematerializat; nemijlocire; nervos; neterminat; neuron; neuroni; nimicitor; noapte; nostalgie; obicei; ochi; ocuparea minții; om; opinie; optimist; păru; de pace; pasiune; pauză; permanent; persoană; pierdere de timp; planuri; ploaie; poem; prodecan; propoziție; propriu; putere; rapiditate; reacție; repede; reușită; schimbător
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
iarbă; implicare; inel; inferior; inimă; intern; intimitate; intrat; intru; înainta; înainte; înăuntrul; încercare; încoronat; înlăuntru; întîi; întreg; întregime; într-un; întuneric; jos; jucător; lanț; literatură; lînă; loc gol; lumină; mare; margine; matrioșcă; mere; mijloc; minte; mișcă; mișto; mormînt; mult; mulțime; nedumerire; nepăsare; nimic; nu; ocean; ochi; odihni; orar; oră; orice; orificiu; parte din; pădure; pătrundere; pătruns; pătrunzător; penar; pentru; pîntec; plop; pod; poiană; potrivire; prezent; prin; puțin; sac; sacoșă; sat; scăpare; sex; sîn; soare; spre; stație; SUA; sunet; sus; și; timp
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]