2,065 matches
-
pe Clodagh să înțeleagă dintr-odată cât de gravă era situația. Aceasta era o parte din Dylan cu care nu era obișnuită. —Iisuse, Dylan! explodă ea. De ce ești atât de ne... S-a oprit cu puțin înainte de a-i spune nenorocit. De ce nu ar fi un nenorocit? El părea amuzat de frustrarea ei - dacă ar fi fost posibil pentru cineva să râdă și să rânjească în același timp. Și-a adus aminte că Dylan este un om de afaceri. Unul cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
a rachetei lui, iar un iubitor al boxului mă recunoscu din meciul cu Blanchard și-mi ceru un autograf, după care îmi spuse verde-n față că autorul crimei este basetul vecinului său și mă rugă să împușc javra aia nenorocită. Răspunsurile negative raționale erau la fel de plicticoase pe cât de fanteziste erau cele ale nebunilor și începusem să mă simt ca un om normal aruncat într-o comedie grotescă. La unu jumate am terminat și m-am îndreptat spre mașină, cu gândul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
care duhnea a Old Grand Dad, spuse: — Trimite câțiva negrotei la camera de gazare și i se urcă la cap. — Negroteii trebuie să fi mărturisit, zise Vern Smith. — La Fritzie și Bill toți mărturisesc, replică Dick Cavanaugh. — Grandoman căcăcios și nenorocit, concluzionă Russ Millard. • • • Ne-am îndreptat spre districtul Wilshire în mașini separate și am ajuns pe South Kingsley, la numărul 1020 bis, pe înserat. Era un apartament amenajat într-un garaj de mărimea unei barăci, în spatele unei clădiri imense, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Martin. Barmanița apucă legitimația Lornei / Lindei și se uită cu atenție. Am surprins o tresărire, semn că o recunoscuse. — Nu. Îmi pare rău. M-am aplecat peste tejghea. Nu minți, futu-i mama ei de treabă! Are numai cincisprezece ani nenorociți, așa că ciripește acum ori te salt pentru complicitate și-o să-ți petreci următorii cinci ani lingând fofoloance la Tehachapi. Lesbiana se dădu înapoi. Aproape că mă așteptam să se întindă după o sticlă și să mi-o spargă în cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
râs de râma ta și toate ocaziile când nevastă-ta ți-a pus placa „Nu în seara asta, Roșcovanule, mă doare capul“. Așa că ai lovit-o și ai legat-o și ai bătut-o și ai tăiat-o! Recunoaște, degenerat nenorocit ce ești! — Nu! Trosc! Masa făcu un salt din cauza loviturii. Manley aproape că sări de pe scaun. Doar mâna lui Sears, lăsată pe spătar l-a împiedicat să cadă pe spate. Da, Roșcovanule, da! Ți-ai amintit de fiecare fată care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
am prefăcut că sforăi, ca să nu-și întrerupă conversația. Johnny șopti: — Vezi, tată, doarme. Și-apoi el e poponarul, nu eu. Doar am dovedit-o. Dințosu’ naibii! L-aș putea bate, tată. Știi că aș fi în stare. Al naibii nenorocit! Fură slujbele altora! Aveam postul de la Arestări în buzunar când ... — John Charles Vogel, taci din gură imediat sau îți trag o palmă, cât ai fi tu de polițist de douăș’patru de ani! Chiar atunci în aparatul de emise-recepție se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
M-am uitat în jur după Madeleine și barmanița cu care stătusem de vorbă. N-am dat cu ochii de ele, așa că m-am pregătit să-l dobor pe prietenul meu cel mai bun. — Fir-ați ale dracu’ de limbătoare nenorocite, ați văzut un filmuleț pe nume Sclavele din infern? Cumpărați filme porcoase de la un mexican gras de vreo patruzeci de ani? Măi... L-am prins pe Lee pe la spate, într-un dublu nelson, și l-am răsucit spre ușă. Avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
seama că ieșirea lui Lee era rezultatul ciudatei sale castități și a unei săptămâni de coșmar și droguri, căreia filmul porno îi pusese capac. Simțindu-mă în siguranță, l-am luat pe partenerul meu pe după umeri. Domnule Loew, filmul ăla nenorocit e de vină. Lee și-a închipuit că limbistele de aici ne-ar putea pune pe urmele mexicanului. — Bleichert, ciocul mic! șuieră Loew, apoi își îndreptă mânia abia reținută spre Lee: Blanchard, eu te-am numit la Arestări. Ești omul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
o suge pentru cinci dolari. Un franțuz ca tine ar trebui să știe asta. Mi-a supt-o nasol. — Nu există așa ceva, dobitocule! — Am ciopârțit-o! Am dat cu pumnul în masă în stilul lui Harry Sears. — Ești un mincinos nenorocit! Avocatul militar se ridică în picioare. Dulange începu să se vaite: — Îl vreau pe Johnnie! Russ îi spuse căpitanului: — Să-l aduci înapoi peste șase ore. Apoi mi-a zâmbit. Era cel mai blând zâmbet al lui pe care îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
la Consiliul Orășenesc. Se pare că a asistat la câteva dintre mascaradele Ramonei și ale lui Georgie de prin anii ’30. Fetițe cu kilturi soldățești și muschete de jucărie, Georgie ținând piept nemților, tu dând bir cu fugiții, ca un nenorocit laș... Emmett se făcu roșu ca racul și încercă să schițeze un zâmbet superior, dar îi ieșise unul chinuit. Gura i se schimonosi și-i zvâcni spasmodic. — Lașule! am urlat și i-am tras una cât am putut de tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
am făcut curaj să-ți spun. Dacă scrisoarea nu ajunge la tine, va trebui să sun acasă sau la Russ Millard. Mai bine încerc întâi pe calea asta. Dwight, sunt însărcinată. Trebuie să se fi întâmplat atunci, în ziua aia nenorocită, cu o lună înainte să te muți. Voi naște pe la Crăciun și vreau să păstrez copilul. Asta-i tehnica de eschivă brevetată de Kay Lake. Vrei să fii atât de drăguț și să-mi scrii sau să mă suni? În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
la morgă. O să continui acolo. Urmă un „Da, doamnă“ murmurat și Isobel dispăru, luând și trusa cu ea. Lăsând un fior rece În urma ei. Agentul de la Biroul de Identificări așteptă până ce fu sigur că nu-l aude și murmură: — Frigidă nenorocită! Logan se repezi afară după ea, ajungând-o când era aproape de mașină. — Isobel? Isobel, așteaptă. Isobel Își Îndreptă cheia spre mașină: semnalizatoarele licăriră, iar trapa portbagajului se deschise. — Nu pot să spun nimic mai mult până nu duc cadavrul la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
mână. — Nenorocitul a șters-o la Surrey cu cine știe ce târfă de la birou. I-a lăsat pe Sheila și pe Peter fără nici un chior. Știi ce-i trimite lui Peter de Crăciun? Sau de ziua lui? Un rahat! Nici măcar o felicitare nenorocită! Asta Îi trimite el fiului lui. Atât de mult Îi pasă. Nenorocitu’ dracului... — Bine, hai să-l lăsăm pe tată. Îmi pare rău. Logan se ridică În picioare. — Uitați, o să trimitem toate mașinile din zonă să-l caute pe fiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
Nu vrea să-l recunoască, dar vrea să-l ducă la Duthie Park și să joace cu el fotbal! Se aplecă peste masă și vărsă o nouă cantitate considerabilă de vodcă În paharul prietenei sale. — Trebuie să existe vreo lege nenorocită. Logan tresări. — Ce vreți să spuneți prin „Încă vrea să-l vadă pe băiat“? — N-o să-l las nici să se apropie de soldățelul meu. Doamna Erskine ridică nesigur paharul la gură și bău aproape jumătate dintr-o sorbitură. — A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
informat că Richard a dispărut? Era a doua oară când punea această Întrebare În interval de o oră. Deja știa răspunsul. Nu e treaba lui! zbieră vecina, pe un ton cât mai Înveninat cu putință. Și-a cedat toate drepturile nenorocite când nu a vrut să Își recunoască fiul. Gândește-te cum e pentru bietul copil să treacă prin viață ca un bastard! Oricum, Împuțitul ăla ar fi trebuit să afle până acum... Arătă spre un număr din The Sun care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
n-a mai putut să aștepte și a plecat În lume, nu? Adică, aici e copilul lui care crește, crescând fără tată și el o Întinde la Dundee cu prima ocazie! Trase din nou adânc. — Trebuie să existe vreo lege nenorocită. Logan nu le explicase că, de vreme ce Darren Caldwell nu avea voie să-și vadă fiul, n-avea nici o relevanță unde stă. În loc de asta, o Întrebă pe domnișoara Erskine dacă poate să păstreze fotografia. — Dacă vrei, poți s-o și arzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
totul de om. — Treizeci și nouă de ore? Limita legală era de șase! — Treizeci și nouă de ore. Eric Își Încrucișă brațele și-l lăsă pe Logan să fiarbă la foc mic o vreme. Ziua aceea se transforma Într-una nenorocită. — I-am dat drumul luni seara, zise Eric când se gândi că Logan suferise destul. Nu mai puteam să-l ținem. Și-așa Îl ținusem de mai mult timp decât ar fi trebuit. — Luni? Asta a fost acum două zile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
urât, iar Logan continuă să spere că nu va fi nevoie să fugă ca să-și scape pielea. În cele din urmă, o față rotundă se ivi În ușa camerei din spate. — Dougie, ce ți-am zis eu despre câinele ăla nenorocit? Bătrânul schiță un zâmbet, arătându-și dinții verzi și maronii. — Ai zis că dacă vin porcii, să-l las să le rupă naibii gâturile. Nou-venitul se Încruntă, apoi un zâmbet Îi Împărți fața În două. — Mda, ai dreptate. Așa am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
deasupra barului lung de lemn. Ambele arătau aceeași cursă cu câini, imaginea sărea, iar sonorul era dat mult prea tare. Patru bărbați stăteau pe marginea scunelor lor de plastic crăpate, toți cu ochii holbați la ecran și țipând. — Hai, leneș nenorocit! Fugi!!!! Doug Disperatul nu se zărea nici unde. Dar alsacianul lui era lățit pe podea, lângă focul cu trei arăzătoare, cu limba atârnându-i Într-o parte afară din gură, cu blana fumegându-i ușor din cauza căldurii. O pală de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
se strâmbă și numără până la zece. Bănuiesc că a fost declarat decesul? Întrebă când acesta ajunse la final. O polițistă Îi spuse că nu fusese, obținând o salvă de Înjurături de la inspector. — E un spital! Locul ăsta colcăie de doctori nenorociți! Ia du-te și adu un leneș din ăla nenorocit Încoace să declare oficial decesul! În timp ce așteptau, Insch și Logan examinară cadavrul cât putură de bine, fără să-l atingă realmente. — Înjunghiat spuse Insch, privind cu atenție la urmele mici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
râul care tăia treimea nordică a orașului. — Poate e vorba de alt om? spuse el cu voce tare, făcându-l pe Insch să-și ridice privirea din teancul lui de rapoarte. — Nici să nu te gândești! E de-ajuns un nenorocit bolnav care fură copii! Logan tremură când ușa se dădu În lături și o polițistă cu nasul roșu intră clătinându-se din zăpadă. Pe când se ruga pentru o ceașcă de Bovril, Logan reveni la lista lui de perverși, violatori și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
În bucle cu aspect unsuros, lipit bine de cap cu agrafe și o plasă de păr maronie. Își Încrucișă brațele, ridicându-și sânii care-i atârnau. — Să-mi ziceți dac-aveți mandat. — Toată lumea se uită prea mult la televizorul ăla nenorocit, mormăi Insch, scoțând mandatul și aruncându-i-l În față. Unde e? — Nu știu. O porni Înapoi spre sufrageria ponosită. Nu-s paznicul lui! Inspectorul făcu un pas Înainte, cu fața roșie și venele umflate pe față și pe gât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
se ridica din spatele pantalonilor deveni prea fierbinte să-l Îndure, Watson se-ndreptă către bucătărie ca să pună pe foc ceainicul, din nou. Nenumăratele căni de ceai erau singurul mod prin care se puteau Încălzi În casa aia ca un frigider nenorocit. Bucătăria nu era prea mare, doar un pătrat de linoleum cu o masă mică În mijloc și suprafețe de lucru În jurul pereților, toate decorate cu un galben de nuanța nicotinei. Watson clincăni trei căni de pe platforma pentru scurs pe blatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
El mi-a făcut asta! El! Vocea lui Martin era plină de lacrimi, dar acestea nu reușeau să acopere furia de dedesubt. M-a băgat În spital! M-a dat lui... lui Cleaver, ăla! În fiecare seară! În fiecare seară nenorocită! — Nu vorbi așa despre taică-tu! — În fiecare seară! Gerald Cleaver m-a folosit În fiecare seară nenorocită! Aveam unșpe ani! Watson ajunse la masa de telefon,unde covorul făcea loc foliei de plastic. — Ticălos mizerabil și smiorcăit ce ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
acopere furia de dedesubt. M-a băgat În spital! M-a dat lui... lui Cleaver, ăla! În fiecare seară! În fiecare seară nenorocită! — Nu vorbi așa despre taică-tu! — În fiecare seară! Gerald Cleaver m-a folosit În fiecare seară nenorocită! Aveam unșpe ani! Watson ajunse la masa de telefon,unde covorul făcea loc foliei de plastic. — Ticălos mizerabil și smiorcăit ce ești! Răsună o palmă, carne lipită de carne, apoi urmă o clipă de tăcere. Agenta Watson riscă o privire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]