2,101 matches
-
atacat pe Ioanide cu privire la biserică. . - Ce vorbești? se miră Gaittany. . - A zis că e un zgîrie-nori! . - Domnule, e nedrept. E o operă remarcabilă. . - Are să interzică continuarea lucrărilor. . G. Călinescu . - Crezi? . - A spus pozitiv că atrage atenția autorităților. . - Te pomenești! Și nenorocitul de Ioanide ce zice? . - Nu știu dacă a aflat. . - Probabil că nu știe nimic, ca de obicei. Ar trebui avizat,să ia măsuri. . - Spune-i dumneata, care-l vezi mai des. . - E dezagreabil, se apără Gaittany. Ș-apoi nici n-
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
vorbește cu domnul Ioanide, spune-i în ce impas mă aflu, să-mi dea el un sfat ce să fac. . - E o idee, zise Gaittany. . Și dădu un telefon lui Ioanide: . . - Să trăiești! Aici Gaittany. Domnule, vrea să te vadă nenorocitul de Hagienuș. I-a insinuat Pomponescu să te atace în Monumentele române, și omul, firește, nu vrea. Îi e frică. Dă-i o sugestie. În tot cazul, dacă scrie, să știi că nu face din propria lui voință. . Hagienuș se
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
am misiunea din partea comitetului nostru să-ți solicit o lucrare, o mică lucrare e adevărat, dar pe care numai dumneata poți s-o faci eminent și în concordanță cu stilul localului restaurat de dumneata. (În sinea lui, însă, Gaittany zicea: "Nenorocitul, dacă face lucrarea și află Pomponescu, îmi aprind paie în cap, esențialul este de a-i oferi banii, să sper că nu va face exces de zel".) . - Anume? Întrebă Ioanide. . - Stai să-ți explic. Și Gaittany îi debită planul lui
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
îmi aprind paie în cap, esențialul este de a-i oferi banii, să sper că nu va face exces de zel".) . - Anume? Întrebă Ioanide. . - Stai să-ți explic. Și Gaittany îi debită planul lui. În acest timp Ioanide medita următoarele: "Nenorocitului ăstuia de Gaittany i-a intrat în cap, după spusele unuia și altuia, că sunt un fel de reparator de case. În loc să primesc comanda unui Coliseu sau a unor terme, tencuiesc subsoluri." . - Sper că accepți! Încheie Gaittany. . - Ar fi absurd
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
și adevărul este că n-avea deloc sensul tragicului. Totuși emoția lui era reală și compătimirea onestă. - Aș vrea să-l văd măcar și nu știu la cine să bat. - Am să-ncerc. Chestiunea e strâns legată de cazul luiHangerliu (nenorocitul!), vom face intervenții simultane. Se proiectează o intercesiune prin sfere înalte, poate avem noroc. Gaittany promise lui Ioanide că-i va comunica îndată rezultatul tatonărilor și va veni să-l ia cu mașina. Ceea ce și făcu. În acele zile Gaittany
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
era pus pe terenul umanității, Pomponescu își reprima indispoziția, avea amorul propriu de a fi elegant. Cu toată înverșunarea lui din ultima vreme, se produse din nou un sentiment de moderație. - Uite unde a ajuns Ioanide cu zăpăcelile lui! - Un nenorocit! Îl trădă Gaittany verbal, ca să cîștigesubstanța. Intercesiunea lui Pomponescu se dovedi foarte eficace pe lângă autoritățile militare, ministrul fiind idolul ofițerilor și al preoților, din cauză că după el cele două coloane de susținere ale patriei erau Armata și Biserica. Adevărul mai era
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
zicând "pardon" se îndreptă cu brațele deschise spre el. Și în alte împrejurări directorul Casei de Artă se făcea a nu fi atent când se pronunța numele lui Pomponescu, dovedind o distracție curioasă. În cerc foarte intim arunca însă cîte-un "nenorocitul" la adresa fostului său sărbătorit. În schimb, fiindcă Gavrilcea întrebase de Ioanide și se mirase că nu-l vede, Gaittany telefonă îndată arhitectului: - Să trăiești! Aici Gaittany. Domnule, ești centrul preocupărilor, omul zilei, lumea întreabă insistent de dumneata. De ce nu vii
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
loc, admitea o excepție în cazul de față. Ioanide nu scotea o vorbă despre evenimentele diurne și nu făcea aluzie la persoane din afară. Totuși, în grupuri se recapitulau toate anecdotele zilei. - Pomponescu, spunea Gulimănescu, iese numai noaptea,pe sub pomi. - Nenorocitul! Îl stigmatiza Gaittany. . - Moirele nu iartă! sărea Suflețel. Tyche, zeița Fericirii, și Agathodamon, Norocul, l-au abandonat. . - Dar Conțescu ce face? Întreba cu intenție malignăGulimănescu. . - Gonzalv este dezolat, răspundea Smărăndache. Conțescuse simte din ce în ce mai bine. Într-o noapte, lustrele începură să
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
tâmplă. Și acum mă cutremur când îl văd înaintea ochilor cu gaura de la cap, întins pe covorul încleiat de sânge. . - Atunci ce recomanzi dumneata, maman! Întrebă amabil și ironic totodată Pomponescu. . - Otrava, domnule. Sunt atâtea toxice care înlătură și chinurile nenorocitului și trista priveliște pentru ai săi. Pomponescu, sorbind o gură de lapte, zise cu umor: . G. Călinescu . - Iau notă, maman, de teoriile tale. Într-altă zi, întîlnin-du-se cu Hagienuș, Pomponescu îl rugă să vină puțin pe la ei, întîmplîndu-se a fi
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
nevoia de a afla și de a se ilustra, venea și noaptea, făcând de veghe cu rândul împreună cu cei ai casei. Bolnavul respira pe gură, sufocîndu-se, și era foarte stânjenit de pulsul accelerat. . - Nu-i nici o speranță, spuse și Gaittany. Nenorocitul trece dintr-una într-alta. Să știi că Gonzalv biruie. . - Pe ce te prinzi? zise Hagienuș. . - Nu fac prinsoare, râse Gaittany; epilogul e sigur. . - Dacă moare, propuse Gulimănescu către Hagienuș, ne dai douăsprezece sticle de vin negru vârtos. . - Vă dau
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
un ochi spre patul unde zăcea Conțescu, apoi, înclinîndu-se în fata doamnei Conțescu, îi săruta mâna și se retrăgea zicând invariabil: - Să sperăm că mâine va fi bine. Însă, ajuns la Casa de Artă, în mijlocul cercului său, vestea fără acoperămînt: - Nenorocitul, a intrat în agonie! . - Un om, comenta Gulimănescu, nu poate să se opunălegilor naturii, cu oricâtă voință. Uremia este uremie, cea mai grozavă boală, ce poate aici rezistența morală? . - Vom vedea, domnule Gulimănescu! zicea Hagienuș. . - Din nefericire, insistă Gaittany, pare
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Un om, comenta Gulimănescu, nu poate să se opunălegilor naturii, cu oricâtă voință. Uremia este uremie, cea mai grozavă boală, ce poate aici rezistența morală? . - Vom vedea, domnule Gulimănescu! zicea Hagienuș. . - Din nefericire, insistă Gaittany, pare că totul e pierdut. Nenorocitul! . Nu era totul pierdut, cum dovedi Conțescu în ciuda tuturor verdictelor. Zăpada cea teribilă se mistui ca prin farmec și apăru un soare radios. Ca și înviorat, geograful se ridică în capul oaselor, se pipăi cu palmele pe obraji și zise
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Ei sunt creștini și astăzi, însă vorbesc turcește. Grecii în cele din urmă, după ce au nimicit patriarhia bulgară și au gonit limba bulgară din toate școlile și bisericele, s-au silit ca în toate locurile să grecizeze și pe acești nenorociți, introducîndu-le în biserici și școli limba greacă. Din cauza aceasta unii din acești gagauzi s-au grecizat și s-au făcut mai mari inimici fraților lor bulgari decât chiar grecii proprii. Pentru acești gagauzi (și nu găgăuți) s-a vorbit în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
violate, ușile au fost sparte cu forța ți lucrurile bieților nenorociți au fost azvârlite în stradă. Iar populația creștină, considerând aceste lucruri drept avere fără stăpân le deprădează și și le aprop [r]iază, fără nici un scrupul sau rezistență. Suferința nenorociților bătrâni, femei și copii aruncați pe stradă și jertfiți gerului și foamei este nedescriptibilă. Nu-i minune. Redactorii de la Pesther Lloyd, evrei, de la Neue fr. Presse, item, de la Journal des Debats, item, ba ni se pare că și secretarul de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
obligată la plata unei mari despăgubiri de război a trebuit să ardă flota sa și pierduse dreptul de a declara război decât doar cu {EminescuOpIX 354} învoirea Romei; după ce această puternică metropolă a lumii antice ajunsese, sub administrația prevăzătoare a nenorocitului Hannibal, să plătească milioanele impuse de Roma, după ce ajunsese să trăiască sub puterea garantă a Romei cam în atârnarea în care se află astăzi Turcia în privința politică, - totuși cenzorul Cato n-avea altă de făcut decât să predice cu și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ține șesul Bahluiului era numai o apă; stradele, chiar cele mai înălțate, erau sub valuri, asemenea ogrăzile și grădinele, iar mai în departare se vedeau de la șiruri întregi de case numai streșinele. Toată ziua de alaltaieri au fost consacrată scăpării nenorociților cari rămaseseră în locuințele lor și ducerii în siguranță a efectelor lor. Ieri abia apa a început să deie înapoi și se speră că, cu începutul unei vremi mai liniștite, apele impetuoase se vor retrage cu obicinuita repejune a pâraielor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
să bănuiesc. Sub apăsarea fricii am vorbit mereu din trupul meu. (suspină) Când cineva are puterea să facă lumea preafericită, atunci lumea trebuie să devină dintr-odată nefericită, (suspină) Toți oamenii l-au avut pe sfântul părinte ca exemplu, iar nenorociții ăștia de negri fac să stea pe loc globul pământesc. (Suspină, îngenunchează în fața patului și începe să se roage plângând...) HERRMANN (Râde parșiv): Acum ești din nou scroafa mică și bătrână care plânge pentru că pentru prima oară a trebuit să
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Plictiseala îl atacă ca o femeie ordinară... ia spuneți-mi... Suptul, gaura de serviciu pentru.... Eh... iubirea puturoasă, de fapt totul (arată spre Mariedl) Una ca ea, ca aia de colo... Mariedl e și o gaură strâmtă și ascunsă pentru nenorocitul de noroc puturos. Strigătul îți rămâne înghețat în gâtlej... și gâtlejul e Mariedl. Ho-ho, hi-ha-ha, moartea e aici... Mariedl își suflecă rochia și îi pune lui taică-său cuțitul la beregată. Nu te uita din nou așa, Mariedl. N-o să
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
fi mai ușor caracterizate dacă se are în vedere atitudinea lor față de animale și în special față de câini (duioasă, agresivă, nevricoasă etc.) Probabil cel mai celebru exemplar canin din literatura română este unul extrem de antipatic: Bubicó. O și sfârșeste rău, nenorocitul, aruncat din tren pe fereastră în noaptea neagră, taman când vagonul trece pe un pod... Numele lui vine de la franțuzirea germanului Bubi. Dar pe rivalul său (al ofițerului Papadopolinii) îl cheama, belicos, Bismark. Într-adevăr, botezarea câinilor cu nume celebre
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
vuiet nădușit ce se auzea de sub pământ, în urma răspândirii zgomotului despre această întâmplare o mulțime de curioși au vizitat locul în ruină, însuși dl prefect al districtului, încunoștiințat de subprefectul plășii respective, a vizitat comuna și a făgăduit multe ajutoare nenorociților localnici. ... Este cineva cuprins de jele uitându-se cum 150-200 ființe omenești, bărbați, femei și copii, șed prin colibe și pe sub corturi, cum vegetează pe lângă garduri zdrențuiți și muritori de foame, fără chiar pâine..." * George Cațafany, editorul și proprietarul Tipografiei
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
teme inclusiv problematica geniului. A cunoaște conținutul, fie și la modul simplu, al Luceafărului și a recita ca pe o rugăciune din el, e o dovadă că suntem OAMENI și nu roboți, că simțim cu sufletul. Am văzut și auzit nenorociți (mai mari sau mai mici) blamând poezia lui, plasându-se astfel între inculți și animale... Dacă nu știi nimic din ce a produs una dintre mințile cele mai luminate ale lumii (din compania francezului V. Hugo, neamțului W. Goethe, a
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
voi exersa destul? Dar cum să mă jertfesc pentru scris, Înainte de a fi aflat dacă sunt bună sau nu? Și, mai presus de orice, E ÎN STARE O FEMELĂ EGOISTĂ EGOCENTRICĂ GELOASĂ ȘI LIPSITĂ DE IMAGINAȚIE SĂ SCRIE MĂCAR UN NENOROCIT DE RÂND CARE SĂ VALOREZE CEVA? Ar trebui să-mi subliniez (Doamne, ce mai Împroșcăm În jur cu vorbe!) egoismul de a mă pune În slujba altora - prin muncă socială sau de alt fel? Aș deveni atunci oare mai sensibilă
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
cred ca BOR - ul a uitat de cărțile religie unde spune că a nu-ți face semnul crucii când treci pe lângă o biserică, e un mare păcat (oare aceasta nu este tot un chip cioplit la o adică?). Și ca nenorocitul să știe precis ce-l așteaptă în caz contrar, același manual spune clar că Dumnezeu e răzbunător și pedepsește aspru pe cei care nu i se închină. Focul și pucioasa va ști de capul lor. Aoleu! Norocul e, că doar
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
viitor, se vor mai ridica 414 biserici, se vor înființa 78 de mănăstiri și 203 cimitire încăpătoare. Așa ca să se găsească, la un popor de Iov-i, care sunt de o bună bucată de vreme în situația aceea disperată, când nenorocitul stătea pe grămada de gunoi și se curăța cu ciobul de oală. Numai că Iovii autohtoni nu se revoltă, nu hulesc, nu se stropșesc la Dumnezeu, se curăță de zor și cântă în cor: „Domnul a dat, domnul a luat
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
că sunt extrem de serios în ceea ce fac, aveți cuvântul meu de fost pionier și la o adică, puteți s-o întrebați și pe nevastă-mea), m-am pus pe studiu. întrebarea de bază era simplă: ce-i mână pe acești nenorociți ai soartei, care după ce au făcut o facultate, două, unul sau două masterate, poate chiar bașca un doctorat, să se încăpățâneze de a veni într-un loc, din care nu au de câștigat la prima vedere nimic. Zile și nopți
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]