1,528 matches
-
mitic, având un caracter asertiv, fondat mai mult pe evidente decât pe o demonstrație logică. Printre aceste lucrări, cea a lui E.Marc Lipiansky are meritul de a prezenta un ansamblu mai amplu de trăsături ale parizianului: vivacitate, deschidere, spontaneitate, nervozitate, instabilitate, frivolitate, grație, diletantism, obsesia modei, spirit rebel, individualism, gust, elegantă, rafinament, necesitate de excitare și de divertisment [p.96]. Alte surse menționează de asemenea versatilitatea, spontaneitatea și deschiderea parizienilor. Parizianul se caracterizează prin gustul și renumitul sau chic parisien
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
războaie culturale”. Febra noutății, siguranța că poți spune ce vrei fără vreun risc, revelațiile și cunoștințele propriu-zise aduse de studierea trecutului național și de racordarea la conversația internațională, tentația atât de democratică a „separației” (în sensul lui Pierre Manent) și nervozitatea timpurilor noi au impus un stil ideologic-intelectual radical, precum și o „agendă” extrem de cuprinzătoare, mergând de la extrema dreaptă ancorată în tulburele său trecut interbelic și alimentată de experiența național-comunistă la o „stângă” factice, delegitimată din start de trecutul comunist recent și
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
recunosc în oamenii aceia colonia de moți - proletari agricoli abrutizați de viața pe care o duc - de pe moșia lui Papp. Înșiruiți de o parte și de alta a șoselei, luncanii așteaptă. Apropierea coloanei provoacă în rândurile lor o stare de nervozitate. Taberele stau față în față. Între ele - un avocat care încearcă să vorbească. Întrerupt la fiecare frază, persiflat, nu mai ajunge să-și încheie discursul. Directorul școlii, comunist, declară că „moșia nu mai este a cetățeanului Romulus Papp, ci a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
cu un lung șir de colaboratori(...) Cu Eminescu în frunte am mers până la numărul 6 și am mers foarte bine. De la acest număr Eminescu n-a mai scris nimic la Fântâna Blandusiei. Dânsul se găsea mai totdeauna în stare de nervozitate și de aceea am crezut cu toții că ar fi bine să nu stăruim pe lângă el să mai scrie ceva și pentru Fântâna Blandusiei. Nu mult în urmă Eminescu a fost izbit de crunta boală, îndeobște cunoscută, care i-a pricinuit
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
concluzia că Russell nu-l poate înțelege. Între altele, incapacitatea lui de a separa creația de aspectele morale ale vieții creatorului îl despărțea de Russell. La 3 martie 1914, îi va scrie: „Disputele noastre nu provin doar din motive exterioare (nervozitate, suprasolicitare și altele de acest fel), ci sunt - în orice caz în ceea ce mă privește - profund înrădăcinate. Ai dreptate că noi nu suntem atât de diferiți, dar idealurile noastre sunt întru totul diferite. De aceea nu am putut și nu
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
spontane, înnăscute) și gesturi care indică anumite lucruri prin mijlocirea imitării (învățate, dobândite). Recomandările lui Cicero cu privire la mișcările corpului țin cont de faptul că oratorul se urca pe rostrii, de unde auditoriul îi putea observa cea mai mică șovăială a picioarelor, nervozitatea pașilor, gesticulația dezordonată a mâinilor, mișcări care ar fi putut trăda teama, timiditatea și nesinceritatea. Gesturile oratorului variau în funcție de tonalitatea dicțiunii cu care-și rostea discursul și de caracterul cuvântării sale (întinderea brațului corespundea tonului puternic al vocii, iar îndoirea
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
bun povestitor, dar cu putere de concentrare a atenției mai scăzută când are de îndeplinit mai multe sarcini în același timp, prezintă un pattern gestual expansiv, flexibil, creativ, dar care poate scăpa controlului voluntar și îi poate trăda neliniștea sau nervozitatea. Pe baza tipologiei lui Carl Gustav Jung (introvert-extrovert) și analizei relației dintre gesturile politicienilor (încrucișarea brațelor, încrucișarea degetelor și urechea la care este ținut telefonul) și tipul temperamental-psihologic, Messinger a stabilit opt profiluri psihogestuale, care generează fluxuri energetice pozitive sau
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
mai suporta ceva; g) tristețea manifestându-se printr-o scădere a energiei și a entuziasmului față de activitățile cotidiene declanșează apariția gestului bandolierei duble (brațele sunt încrucișate în față și fiecare mână prinde umărul opus). h) stresul producând o senzație de nervozitate, de disconfort, de tensiune, de îngrijorare datorită producerii hormonilor de creștere a tensiunii și a ritmului cardiac determină fie gesturi agresive, dominatoare, încordate, fie gesturi de resemnare, copleșire, oboseală etc. Componenta volitivă În interacțiunile sociale, remarcăm în primul rând cum
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
anticipează efectele și desfășurarea comunicării verbale (zâmbetul profesorului relevă bucuria reîntâlnirii cu elevii); • trădează emoții (atingerea repetată a accesorilor exprimă starea de neliniște) și acompaniază stările interioare; • indică intensitatea stării emoționale (mișcarea excesivă a degetelor relevă un grad ridicat de nervozitate a unui elev); • exprimă atitudini (aplecarea corpului înainte demonstrează o atitudine de cooperare, interes, prietenie); • definește personalitatea (gesturile de autocontact îi caracterizează pe cei timizi, cele agresive, pe impulsivi); • reflectă natura relației dintre actorii școlii (gesturile de apropiere sunt specifice
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
mișcările pentru satisfacerea nevoilor biologice) și ,,adaptori obiectuali" (mișcări care fac uz de obiecte, dar nu în scopul pentru care acestea au fost confecționate)127. În concluzie, adaptorii în comunicarea didactică sunt interpretați ca semnale ale tensiunii psihice, disconfortului și nervozității, având rolul de a detensiona și a echilibra psihic actorii educaționali. Dacă observăm reacțiile elevilor în timpul evaluării orale remarcăm creșterea numărului de autoatingeri ca urmare a trăirii unor situații anxiogene cu o conotație afectivă negativă (frământarea mâinilor, scărpinarea gâtului, încrucișarea
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
dacă își repartizează greutatea corpului pe ambele picioare cu o ușoară distanță între ele, atunci sunt încrezători în propriile forțe. Observând poziția picioarelor elevilor în timpul examenelor, se constată că unii dintre ei încrucișează gleznele, gest ce exprimă reprimarea anxietății și nervozității. De asemenea, mersul, cu toate componentele regularitatea, presiunea, viteza, lungimea pasului, elasticitatea, precizia direcției și viabilitatea este relevant în descifrarea caracteristicilor psihice ale partenerilor educaționali. Horst H. Rückle identifică unsprezece feluri de a merge: 1) ritmic (denotă bucurie, o stare
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
trunchiul îngustat: înseamnă inhibiție, refulare, blocaj afectiv [Anexa 4 A, C, F]; • trunchiul hașurat pe partea stângă: semnul vulnerabilității [Anexa 4 F]; • ramurile separate [Anexa 4 A, C, E, F, H] sau cu linii încâlcite, măzgălite, frânte, deformate: relevă impulsivitate, nervozitate, inconsecvență, confuzie, inhibiție, incapacitate de adaptare, incapacitate de autocontrol [Anexa 4 B, D, E, F, G]; • ramificațiile abundente și subțiri: transmit meticulozitate, sensibilitate excesivă, reactivitate sporită [Anexa 4 B, D, E]; • ramurile descendende: denotă oboseală, resemnare, rezistență slabă, nesiguranță, descurajare
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
p < 0,05 ) [Anexa 12]. Utilizarea frecventă a ,,adaptorilor obiectuali" de către profesori (mișcări care fac uz de obiecte, dar nu în scopul pentru care acestea au fost confecționate) și ,,auto-adaptorilor" (mișcări pentru satisfacerea nevoilor bio-psihice) denotă tensiune psihică, stres, disconfort, nervozitate. Sintetizând rezultatele obținute, putem menționa faptul că prima ipoteza specifică s-a confirmat: dacă profesorii prezintă o reactivitate accentuată la stres, atunci aceasta se răsfrânge asupra comunicării gestuale cu elevii, înregistrându-se o frecvență mai mare a gesturilor care îndeplinesc
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
o ucide; un actor care Învață rolul lui Niculae din romanul Moromeții rostește propoziția În fața oglinzii; un om de la Țară, deranjat de comportamentul unui animal de curte, care nu-l ascultă, rostește această propoziție pentru a-și manifesta starea de nervozitate etc. Semnificația unică a propoziției poate fi captată doar de către un receptor care a trăit alături de locutor, de Niculae, atât situația concretă de viață În care ea a fost enunțată cât și alte experiențe anterioare În care Niculae și oaia
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
de a nu avea nici un contact cu alți oameni. Cercetătorul a constatat că izolarea nu i-a afectat în mod egal pe toți, dar chiar și cel care a stat izolat opt zile a raportat sentimente de neplăcere și de nervozitate. Prin urmare, chiar dacă în plan individual se manifestă în diferite grade, sub forma unei sociabilități mai mari sau mai mici, nevoia de afiliere este o trebuință socială inerentă (asemănător nevoilor fiziologice), fiind adânc înrădăcinată în fiecare dintre noi. Ea reprezintă
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Într-o măsură sau alta, părțile observă semnele conflictului (ale instalării situației conflictuale): pe de o parte, observă la sine starea de indispoziție, de încordare, pe de altă parte, la celălalt (atunci când ia act de exteriorizarea acestuia), observă starea de nervozitate, de nemulțumire, de dezorientare. În relația interpersonală, individul nu mai răspunde la salut, este pus să critice la orice cuvânt, afișează indiferența (sau încăpățânarea). Demn de reținut este faptul că mereu avem o percepție a relației cu celălalt. Aceasta percepția
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de brusture amestecate cu oțet și rachiu. Băi În apă rece, În fiertură de mac, de flori de bobâlnic, de boz. Se pune sub cap o pernuță umplută cu flori de tei, se Înțeapă la deget să curgă sânge rău. NERVOZITATE Ceai de sunătoare și rozmarin, din care se bea ½ litru pe zi, o cană seara, la culcare. Ceai din frunze de nuc, din care se beau câteva căni pe zi, din care, una seara, la culcare. Ceai de valeriană sau
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
zghihuitură, fulgerătură, ducăse-n pietre, alte alea, boala cu și cei răi, care apare dintr-o spaimă sau frică mare, din "moșteniri", din "sângele părinților", dintr-o bătaie sau dintr-un "blestem". Se manifestată prin convulsii sau pierderea cunoștinței, stare de nervozitate excesivă etc. Tratamente Ceai de talpa gâștii sau de muma pădurii, plămădite În vin alb natural sau În rachiu de drojdie. Ceaiuri și pansamente pe cap cu sâlnic (plantă cunoscută și sub numele de coada ielelor, nejemniță, pelangoasă, rărunchioasă), cu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
se bea seara, Înainte de culcare. Infuzie cu flori sau fructe de porumbar, o lingură la o cană. Se beau 2-3 căni pe zi. Infuzie sau macerat de obligeană, o linguriță la o cană, care se bea În cursul unei zile. Nervozitate Ceai de valeriană și roiniță, câte 10 g din fiecare plantă, 2 lingurițe de amestec la 250 ml de apă fierbinte, infuzate 10 minute. Se beau 2 căni pe zi, neîndulcit. Ceai de valeriană, 2 linguri de rădăcină mărunțită la
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
stafilococi etc) sau de unele substanțe toxice și medicamente care se elimină prin urină. CLIMATERIU (menopauză): Încetarea funcției glandelor genitale la femei, care apare În jurul vârstei de 50 de ani și este caracterizată prin oprirea menstruacției, apariția de tulburări neuroviscerale (nervozitate, insomnii, amețeli etc). Climateriul la 320 bărbați (andropauza) apare mai târziu, la vârsta de 60-65 de ani, cu simptome mult mai atenuate. COLALOG: aliment sau medicament care stimulează contracția vezicii biliare și evacuarea bilei În intestin (de exemplu, uleiul de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
accidente fizice, legate adesea de comiterea unor imprudențe. Trigon sau sextil: Pe parcursul acestei perioade, individual se simte mai liber să-și manifeste creativitatea și originalitatea. Se detașează În mod natural de orice fel de dependență. Careu: Perioadă de tensiuni și nervozitate, de comportament pripit, exploziv. Uranus - Mijlocul Cerului Conjuncție armonioasă: Realizare originală pe plan profesional. Individul găsește modalitatea de a se elibera de constrângeri și de a da frâu liber creativității. Poate accede la independența profesională, se poate specializa Într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
urmă au un impact destul de slab, mai ales sextilele) și drept disonante conjuncțiile prost aspectate, opozițiile și cuadraturile. Marte - Soare Armonios: Perioadă de energie, de vitalitate și dinamism, În care ne afirmăm prin forța pumnului și ieșim Învingători. Disonant: Nerăbdare, nervozitate, agresivitate, senzație adesea justificată de a fi expus ostilității celuilalt. Risc de inflamație, de mic accident muscular, de rănire... Exemplu: Ariane (vezi tema de la p.) La sfârșitul lui august 2005, Marte este În Taur, În opoziție exactă cu Soarele natal
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
a unui ritm al vorbirii care să fie în avantajul receptării și al decodării corecte a întrebării de către interlocutor; de exemplu, o intensitate mare a vocii poate intimida (prin combativitatea, dorința de a se impune a locutorului) sau poate arăta nervozitate, teamă, după cum un volum scăzut al vocii (nu avem, aici, în vedere, cauzele de ordin fiziologic ce pot apărea în anumite contexte) denotă, în general, nesiguranță (Nuță, 2004, pp. 23-24), iar în cazul întrebării se asociază cu o formulare ezitantă
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
obosesc ușor. Au o voință slabă. Sunt foarte afectuoși cu unele persoane și reținuți cu altele. h) Instabilii epileptici. La aceștia se notează o ereditate epileptică, trăsături psihopatice, etilism și TBC în antecedente. Au frecvente tulburări de caracter de tipul nervozității asociate cu violență și crize de mânie, stigmate de degenerescentă fizică, somnambulism, emotivitate și frică crescute. Nivelul intelectual este normal. Manifestă tendință la clastromanie, rup și distrug obiecte, cruzime față de animale i) Instabilii simptomatici. La acești indivizi tulburările apar ca
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
concluzia că Russell nu-l poate înțelege. Între altele, incapacitatea lui de a separa creația de aspectele morale ale vieții creatorului îl despărțea de Russell. La 3 martie 1914, îi va scrie: „Disputele noastre nu provin doar din motive exterioare (nervozitate, suprasolicitare și altele de acest fel), ci sunt - în orice caz în ceea ce mă privește - profund înrădăcinate. Ai dreptate că noi nu suntem atât de diferiți, dar idealurile noastre sunt întru totul diferite. De aceea nu am putut și nu
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]