3,942 matches
-
a țării, proclamarea independenței ca un rezultat al actelor de ostilitate ale Turciei, participarea la război, pentru a împiedica o invazie, meritele câștigate prin sacrificiile de sânge, părăsirea României, la negocierile de pace. Se cerea după recunoașterea independenței și admiterea neutralității, păstrarea integrității teritoriale, cu realipirea insulelor și gurilor Dunării, plus insula Șerpilor. La 1 iulie cei doi miniștri fură ascultați în tăcere. O jenă generală întâmpina pe reprezentanții unui stat condamnat. Ei știau de altfel ce-i așteaptă. Luând cuvântul
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
prezintă pe Mihail Kogălniceanu preocupat de înzestrarea cu armament a armatei. R.V. Bossy, în lucrarea, Politica externă a României între 1873-1880, îl vede pe Mihail Kogălniceanu în prima parte a activității sale ca ministru al Afacerilor Străine, un apărător al neutralității României. În lucrare este prezentată nota ministrului de externe din 27 iulie prin care îl însărcinează pe C. I. Mitilineu, atașat la agenția din Roma, să dezmintă zvonurile despre tranzitul de arme și voluntari pentru Serbia. Ca urmare a înțelegerii
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
scape de această tristă eventualitate. Unde nu-l găsim și unde nu ocupă primul plan? Se întreabă Andrei Rădulescu, în lucrarea Mihail Kogălniceanu. Kogălniceanu este totdeauna acolo unde sunt greutățile mai mari. În consiliul de la 3 aprilie 1877 este în contra neutralității propusă de unii pentru țara noastră în războiul ce izbucnea. A doua zi intră în guvern ca ministru de externe. Între primele sale acte modifică proiectul de convenție dintre noi și Rusia, înscriind clauza pentru garantarea integrității noastre teritoriale. De
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
posibilă realizarea unei coaliții de forțe în jurul Turciei și împotriva ei ca în 1853. Acum, în 1877, Turcia respingând orice mediație internațională în problema balcanică deschidea drum liber acțiunii militare Țariste în Balcani. Pregătindu-se pentru război Rusia obținu-se neutralitatea Austro-Ungariei, acceptând cererea acesteia de anexare a Bosniei și Herțegovinei, asigurându-și prin aceeași convenție din 1877 de la Budapesta, reanexarea celor trei județe din sudul Basarabiei. Convenția româno-rusă din 4 aprilie 1877 de la București, semnată de Mihali Kogălniceanu, ministrul de
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
viitorului printr-un acord comun și sincer. O realizare a istoriografiei de larg interes istoric este reprezentată de cele patru volume a Istoriei României, apărute în 1964 la editura Academiei. În volumul IV, Mihail Kogălniceanu,este prezentat ca adept al neutralității României, dar pe măsură ce evenimentele se precipită el se pronunță, pentru participare la război. Cu energia și talentu-i caracteristic, Mihail Kogălniceanu a apărat cauza independenței naționale - susținea Andrei Oțetea în studiul său, Un făuritor al României moderne, Mihail Kogălniceanu. Când în
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
întregului popor român. Într-o formă clară și concisă, este descrisă activitatea lui Mihail Kogălniceanu ca ministru al Afacerilor Străine în lucrările lui Dan Berindei. Dintre acestea se desprinde lucrarea apărută în 1967, Cucerirea independenței României. Paralel cu afirmațiile de „neutralitate absolută”, Mihail Kogălniceanu înțelegea să tolereze acțiunile cetelor bulgare, acum deosebit de vii. De asemenea prin nota sa din 14-26 mai, ministrul de externe cerea Porții ca în schimbul atitudinii neutre a țării sale „ să recunoască denumirea de România,cel puțin de
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
arătat potrivnice revendicărilor, Rusia le considera neoportune, iar celelalte puteri să arătau dispuse să le sprijine. La 20 iulie-1 august, Mihail Kogălniceanu a trimis o notă mai amenințătoare dar nici aceasta nu și-a atins scopul. Cu toată susținerea ideii neutralității, într un moment în care criza orientală se afla în plină desfășurare era evident că noul guvern condus de M.C. Epureanu depășea în domeniul politici externe limitele guvernelor conservatoare anterioare, scria Dan Berindei în articolul, Mihail Kogălniceanu și problemele politicii
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
noul guvern condus de M.C. Epureanu depășea în domeniul politici externe limitele guvernelor conservatoare anterioare, scria Dan Berindei în articolul, Mihail Kogălniceanu și problemele politicii externe românești. În situația existentă Mihail Kogălniceanu a încercat să obțină de la Imperiul Otoman, în schimbul neutralității, concesii care trebuiau să ducă în ansamblu, la recunoașterea neatârnării României. O lună mai târziu când a constatat că Poarta, cât și celelalte puteri nu erau dispuse să satisfacă dorințele exprimate în memoriul său din 15 iunie, Mihail Kogălniceanu a
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
prin teritoriul României”. La 12 aprilie Rusia a declarat război Turciei și armata rusă și-a început marșul spre Dunăre prin teritoriul României. În zilele următoare Corpurile legiuitoare de la București au ratificat convenția româno-rusă, Mihail Kogălniceanu respingând cu acest prilej, neutralitatea. Ministrul de externe al României s-a străduit în această perioadă să explice prin intermediul agenților diplomatici ai țării, poziția României. Într-o circulară din 21 aprilie 1877 el arată că țara sa fusese abandonată de Europa. După proclamarea independenței României
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
instituționale și culturale a României și a poporului român în întregime. Mihail Kogălniceanu este prezentat în centrul tuturor evenimentelor mari care au contribuit la formarea României moderne din sec. XIX. Mihail Kogălniceanu întrevedea că România va părăsi curând starea de neutralitate în urma respingerii repetate de către Poartă a revendicărilor sale legitime, scria Nicolae Adăniloaie în lucrarea Cucerirea independenței de stat a României (1877-1878). 54 Mihail Kogălniceanu cerea puterilor să ia atitudine pentru a împiedica răul, ce lua proporții, el considera că este
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
început a fost Kogălniceanu”. Spirit pasionat și comprehensiv, activând într o epocă decisivă pentru destinul istoriei și al culturii noastre Kogălniceanu participă la toate dezbaterile importante din epocă. Lucrarea, România în războiul de independență, reliefează activitatea lui Mihail Kogălniceanu în timpul neutralității României față de evenimentele din Balcani din 1876. Nici evoluția situației pe câmpurile de luptă, nici reformele otomane, și nici măsurile militare luate de Poartă la Dunăre nu erau de natură să ofere temeiuri, pentru ca România să păstreze o poziție neutră
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
într-un stat puternic și complet independent. În notă se formula și ipoteza că neatârnarea va fi dobândită în cazul prăbușirii Imperiului Otoman dar se avea în vedere și posibilitatea de a cuceri cu armele. 55 Pe larg perioada de neutralitate este expusă și în lucrarea lui Ștefan Pascu, Independența României. Se încearcă să se realizeze o paralelă între ideea de neutralitate și cea de independență, deși în acea vreme România nu beneficia decât de o largă autonomie. Mai semnificativă era
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
Imperiului Otoman dar se avea în vedere și posibilitatea de a cuceri cu armele. 55 Pe larg perioada de neutralitate este expusă și în lucrarea lui Ștefan Pascu, Independența României. Se încearcă să se realizeze o paralelă între ideea de neutralitate și cea de independență, deși în acea vreme România nu beneficia decât de o largă autonomie. Mai semnificativă era însă afirmația că România urma să-și apere neutralitatea prin forțele sale armate și că „Imperios se cerea ca țara să
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
Independența României. Se încearcă să se realizeze o paralelă între ideea de neutralitate și cea de independență, deși în acea vreme România nu beneficia decât de o largă autonomie. Mai semnificativă era însă afirmația că România urma să-și apere neutralitatea prin forțele sale armate și că „Imperios se cerea ca țara să-și organizeze bine forțele militare”Paralel cu afirmațiile de „neutralitate absolută” Kogălniceanu înțelegea însă să tolereze acțiunile cetelor bulgare. Cu hotărâre Mihai Kogălniceanu denunța masacrele ce aveau loc
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
nu beneficia decât de o largă autonomie. Mai semnificativă era însă afirmația că România urma să-și apere neutralitatea prin forțele sale armate și că „Imperios se cerea ca țara să-și organizeze bine forțele militare”Paralel cu afirmațiile de „neutralitate absolută” Kogălniceanu înțelegea însă să tolereze acțiunile cetelor bulgare. Cu hotărâre Mihai Kogălniceanu denunța masacrele ce aveau loc și arăta că „neutralitatea” și „tăcerea” României nu mai puteau dura multă vreme în condițiile date. Lucrarea lui Nicolae Corivan, Lupta diplomatică
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
armate și că „Imperios se cerea ca țara să-și organizeze bine forțele militare”Paralel cu afirmațiile de „neutralitate absolută” Kogălniceanu înțelegea însă să tolereze acțiunile cetelor bulgare. Cu hotărâre Mihai Kogălniceanu denunța masacrele ce aveau loc și arăta că „neutralitatea” și „tăcerea” României nu mai puteau dura multă vreme în condițiile date. Lucrarea lui Nicolae Corivan, Lupta diplomatică pentru cucerirea independenței României, se împarte în două părți: Mihail Kogălniceanu și politica externă a României (aprilie-iulie 1876) și partea a doua
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
de ordine, de a nu se permite trecerea de arme în Bulgaria, și a cetelor de tineri bulgari, din țară în sudul Dunării. Bineînțeles că aceste ordine, ca și altele, erau mai mult de formă pentru a justifica declarațiile de neutralitate. Politica lui Mihail Kogălniceanu apare ca o politică de neutralitate dar în realitate era o politică de sprijinire a mișcării revoluționare bulgare și acțiunii sârbilor. Agravarea crizei orientale, determină pe Mihail Kogălniceanu să întreprindă două acțiuni diplomatice remarcabile. 1. Neutralizarea
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
în Bulgaria, și a cetelor de tineri bulgari, din țară în sudul Dunării. Bineînțeles că aceste ordine, ca și altele, erau mai mult de formă pentru a justifica declarațiile de neutralitate. Politica lui Mihail Kogălniceanu apare ca o politică de neutralitate dar în realitate era o politică de sprijinire a mișcării revoluționare bulgare și acțiunii sârbilor. Agravarea crizei orientale, determină pe Mihail Kogălniceanu să întreprindă două acțiuni diplomatice remarcabile. 1. Neutralizarea Dunării pentru a feri teritoriul românesc de urgiile războiului. 2
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
de împrejurările politice. Acțiunea diplomatică a lui Mihail Kogălniceanu până la votarea convenției a fost de a convinge guvernele puterilor garante că trecerea trupelor ruse e reglementată de anumite condiții, dar că aceasta nu face nici o schimbare în atitudinea noastră de neutralitate față de Turcia și că este cu totul lipsit de sens de a da ascultare guvernului otoman ca armata română să atace trupele ruse. Mihail Kogălniceanu insista ca reprezentanții puterilor garante să intervină pe lângă poartă ca atunci când trupele ruse vor intra
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
naționalităților în Balcani a făcut impracticabilă orice reformă venită de la Constantinopol. În Rusia, naționalismul panslav a câștigat și a impus războiul ca soluție a crizei. Anii 18751876-1877 sunt marcați de luările de contact între Curțile din Viena și Snakt Petersburg. Neutralitatea Vienei era indispensabilă Rusiei în condițiile în care s-ar hotărât să facă pasul și să abandoneze politica de non-intervenție. Decizia României de a folosi acest prilej pentru a dobândi independența a fost precipitată de noua constituție otomană din 1876
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
a avut îndeosebi avantaje politice și a contribuit considerabil la apropierea de Austro-Ungaria, fapt care a culminat cu aderarea României la Tripla Alianță, în 1883. 69 În august 1976, guvernul liberal condus de Ion C. Brătianu a reluat atitudinea de neutralitate și a hotărât să se alinieze la politica Austro Ungariei și Rusiei. În a doua jumătate a anului 1876, pe măsură ce relațiile dintre Rusia și Imperiul Otoman s-au deteriorat, guvernul român a apreciat că era necesar să se treacă la
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
câmpul de luptă, Mihail Kogălniceanu, ministrul de externe al țării, a afirmat dorința României de a i se păstra integritatea teritorială, a i se oferi indemnizațiile corespunzătoare, a i se recunoaște independența, de a i se da garanții reale pentru neutralitatea țării. știrbirea integrității teritoriale, consemna aceasta ar zgudui ”într un popor întreg credința în tratate, în dreptul însăși”. Deși competența plenipotențiarilor României a fost viu apreciată, Congresul nu a revenit asupra nici uneia din hotărârile asupra cărora se căzuse de acord în
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
era mai apoi luată în considerare, un trimis special al țarului sosind în noiembrie 1876 la București, convenția se va semna însă în aprilie 1877. În decembrie 1876, Dimitrie Brătianu iniția un demers diplomatic la Constantinopol, cerând „garanții speciale pentru neutralitatea veșnică a teritoriului românesc „Tratatele româno-otomane eșuau, ca urmare a adoptării constituției lui Mihat-pașa, prin care statul român era declarat „provincie privilegiată”. În 1877, Rusia respinge orice mediație internațională în problema balcanică. Pregătindu-se de război, ea obținea neutralitatea Austro-Ungariei
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
pentru neutralitatea veșnică a teritoriului românesc „Tratatele româno-otomane eșuau, ca urmare a adoptării constituției lui Mihat-pașa, prin care statul român era declarat „provincie privilegiată”. În 1877, Rusia respinge orice mediație internațională în problema balcanică. Pregătindu-se de război, ea obținea neutralitatea Austro-Ungariei acceptând cererea acesteia de anexare a Bosniei și Herțegovinei asigurându-și totodată, prin convenția din 3 ianuarie 1877 semnată la Budapesta, reanexarea celor trei județe din sudul Basarabiei. Cahul, Bolgrad și Ismail. În luna aprilie fost semnată Convenția de la
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
preferă ca mediatori persoane familiarizate deja cu condițiile de prestare a serviciilor medicale și care cunosc, în principiu, eventualele argumente și puncte de vedere ale celor implicați, tocmai pentru a putea aborda fiecare caz concret dintr-o perspectivă caracterizată de neutralitate și obiectivitate. (b) Ca procedură de gestionare a unui conflict, medierea apare în ipoteza unei opoziții deschise a opiniilor părților; pentru a fi eficientă intervenția sa, este de preferat ca mediatorul să fie implicat efectiv în sistemul sanitar, să fie
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]