9,786 matches
-
fi caracterizată. De acum voi favoriza denumirea de jurnalism literar care este scrisă în cea mai mare parte - dar nu în mod exclusiv - în factură narativă. Dacă nu a reușit nimic altceva, măcar această discuție asupra diferitelor sisteme de denumiri (nomenclaturi) ar putea demonstra că există o categorie de afirmații critice care se contrazic între ele, și care sunt ele însele cea mai bună dovadă a existenței acestei forme - categorii literare. Dacă subînțelegem că această formă este activă în cea mai
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
lângă altul dovedește o slăbiciune stilistică în a doua denumire, m-am decis să mă opresc la denumirea de jurnalism literar subînțelegând faptul că aceste condiții sunt în principal de factură narativă. Discuțiile viitoare dintre cercetători vor putea defini o nomenclatură finală pentru această structură culturală, în măsura în care un asemenea demers este posibil. Mai mult, mai sunt și alte argumente care ne îndeamnă să catalogăm această formă ca fiind literară. Între ele și argumentele aduse de Phillis Frus. Unul din acestea este
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
cercetări (2). Rezultatul este acela că cercetările dedicate direct genului sunt relativ rare în comparație cu câmpul de cercetări literare tradiționale. O parte din dificultăți se datorează și faptului că "jurnalismul literar" sau "nonficțiunea literară" nu sunt deloc așa de răspândite ca nomenclatură a genului. Mai mult, orice examinare a acestui gen trebuie să remarce, așa cum a făcut-o Connery în Revista de cercetări, că nu există un centru de studii sau o "casă" academică a genului. Connery, spre exemplu, este identificat ca
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
notabilă operă a fost Hiroshima, o poveste pentru The New Yorker despre efectele bombei atomice lansate asupra acestui oraș japonez pe 6 august 1945. Articolul, care relatează povestea a șase victime ale bombardamentului, a fost transformat apoi în carte. 16 Nomenclatura este aici înțeleasă în sensul ei strict lingvistic: sistem de cuvinte, concepte care denumesc o anume categorie a realității. În acest caz ansamblul de denumiri critice care descriu, caracterizeză și delimitează jurnalismul literar din punct de vedere critic. 17 Stephen
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
și psihic diferit perceput de pacient la diferite vârste (76, 92). 4. „Fenotipurile terapeutice”: diabetul insulinodependent și insulinoindependent N-am putut reconstitui istoria acestor termeni, care au apărut, probabil, curând după introducerea insulinei în terapia curentă. După ce Cudworth introduce în nomenclatură termenii de tip 1 (pentru diabetul insulinodependent) și tip 2 (pentru diabetul insulinoindependent), în toate clasificările OMS ei apar împreună (unul din ei în paranteză). Semnificația acestor doi termeni trebuie discutată pentru a semnala impreciziile lor. Termenii insulinodependent/insulinoindependent au
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92233_a_92728]
-
-i face pe aceștia dacă nu strict colaboraționiști și instrumente de propagandă, măcar actori sociali și politici domesticiți care să nu contravină flagrant discursului politic oficial. Șefii acestor uniuni, precum și activiștii politici cu responsabilități în domeniu, erau incluși în casta nomenclaturii de partid, beneficiind de avantajele aferente: prestigiu social, vilă, mașină la scară, onorarii fabuloase, tiraje mari - în condițiile în care producția de carte de literatură și rețeaua de distribuție erau în mâinile puterii care o folosea discreționar, în folosul unora
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
artistic, a acelei societăți. După excesele jurnalistice, după stângăciile resentimentare sau evocările umorale, după minciunile puzderiei de autori "liberi" care și-au inventat, post factum, jurnale în care se ipostaziau ca eroi, a venit, în fine, și timpul ca lumea nomenclaturii comuniste românești să învie, sub pana iscusită a unui romancier debutant. Domnul Mircea Radu Iacoban ne-a oferit cadou, la cei 70 de ani împliniți chiar astăzi - La Mulți Ani! -, ceea ce eu aș numi, polemic, "adevăratul roman al tranziției". Polemic
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
prim-ministru Dăscălescu (vorba unui personaj din roman, "lași așa un echivoc, ca lumea să se întrebe: dar dacă chiar e rudă cu tovarășul și ne încearcă să vadă cum reacționăm?"), Mircea Radu Iacoban era un cunoscător din interior al nomenclaturii comuniste pe care, azi o reconstruiește meticulos și sardonic. Romanul Pompe funebre vine în contrasens nu numai cu evocările schematice sau grosolane ale acelei lumi făcute de foștii profitori ai partidului, impostori literari cu aere (Titus Popovici, Dinu Săraru, Paul
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
am putea spune că, în sfârșit, a debutat și precursorul decupajului sarcastic-cinematografic folosit de Florin Lăzărescu, precum și al realismului abraziv-poetic pus în operă, cu minuțiozitate de orfevru, de Dan Lungu. În realitate, acest roman vine în prelungirea observațiilor casante asupra nomenclaturii, cu simțul portretului, cu replici dinamice și cu decupajul cinematografic al scenelor folosite de dramaturg în celebrele și controversatele sale creații Sâmbătă la Veritas și Hardughia. Deși acestea se înscriau în siajul observațiilor autocritice, pe care partidul se făcea că
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
partidului" care tropăiau slugarnic pe lângă el. Un alt posibil răspuns ar putea fi decelat și în Pompe funebre, un roman alert, construit pe mai multe planuri, cu mult aplomb vizual și cu o fină vivisecție din lumea cinematografiei și a nomenclaturii pre- și post-decembriste, un roman de moravuri în care autorul construiește personaje consistente, care trec proba veracității, călite, cu aplomb meșteșugăresc, la focul domol al ironiei. Era, în fond, o lume de țoape de care merită să-ți bați joc
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
aproape imposibil (cred că absolut oricine ar fi supus azi unei astfel de interdicții, inclusiv Ceaușescu însuși, dacă ar mai trăi, ar câștiga fără probleme la CEDO). Apoi, vine de fapt întrebarea tulburătoare: cine sunt, cu adevărat, cei lustrabili? Membrii nomenclaturii și ai poliției politice e răspunsul obișnuit. Nomenclatură în sens larg, sau restrâns? Adică poți pune alături pe membrii CC-ului cu studentul redactor-șef la o publicație a UASCR-ului? Sau chiar pe ofițerul de la contraspionaj economic cu cel
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
supus azi unei astfel de interdicții, inclusiv Ceaușescu însuși, dacă ar mai trăi, ar câștiga fără probleme la CEDO). Apoi, vine de fapt întrebarea tulburătoare: cine sunt, cu adevărat, cei lustrabili? Membrii nomenclaturii și ai poliției politice e răspunsul obișnuit. Nomenclatură în sens larg, sau restrâns? Adică poți pune alături pe membrii CC-ului cu studentul redactor-șef la o publicație a UASCR-ului? Sau chiar pe ofițerul de la contraspionaj economic cu cel de la Direcția a VI-a, de anchetă penală
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
cum ar fi fost mai probabil, în străinătate. E o întrebare ce merită dezbătută în curând. Să ne fi cotropit, oare, spionii noștri? 30 octombrie 2014 Numai cine nu a trăit în național-comunismul lui Ceaușescu poate crede că pătura conducătoare, nomenclatura, alcătuită din privilegiații regimului provenind atât din partid, cât și din poliția politică, armată sau servicii de informații, era o structură omogenă. Construită din aluviuni sociale și de carieră, cuprinzând oameni ai timpului lor, dornici de afirmare, dar și canalii
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
de informații, era o structură omogenă. Construită din aluviuni sociale și de carieră, cuprinzând oameni ai timpului lor, dornici de afirmare, dar și canalii lipsite de scrupule, aglutinând oameni inteligenți, prostovani sau țoape cu ofițeri acoperiți sau trădători de țară, nomenclatura reprezenta o lume a ei, indiferentă, paralelă față de aceea a oamenilor obișnuiți, fie ei membri de partid sau nu (desigur că persecutații regimului formau o categorie aparte, în afara acestor categorii generice). O analiză serioasă a acestei lumi autarhice, cu specificitatea
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Clădirea principală a Facultății de Litere din Turku poartă și astăzi numele lui Juslenius. Laitinen menționează și alți autori implicați într-un fel sau altul în susținerea emergentei limbi finlandeze: Henrik Florinus (1633-1705) cu al său glosar de limbă finlandeză, Nomenclatura (1678), și un volum de proverbe în 1702; apoi Bartholdus Vhäel cu o gramatică finlandeză și, respectiv, Eskil Petraeus și Matias Martinius. Christfrid Ganader (1741-1790) publică o colecție de ghicitori în 178319, traduce povestiri (1784) și chiar o mitologie finlandeză
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
atac orchestrat la temelia ideologiei adverse și nu-i scapă nici E. Lovinescu. Un moment important descris în carte este atacul lui Gogu Rădulescu la adresa protocronismului, atac demarat într-o perioadă în care Rădulescu deținea două funcții extrem de importante în nomenclatura comunistă. Textul publicat în „România literară“ cade ca un trăsnet și provoacă un șir de replieri în rândul naționaliștilor (care își găsesc drept singur loc pentru replică, culmea!, în afara granițelor țării, la prietenul legionarilor și al familiei Ceaușescu, Iosif Constantin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
referă la propria abordare în termeni de "retorică critică" și nu, precum toți ceilalți critici, folosind sintagma, deja, familiară nouă, celor ce parcurgem analiza de față, a "criticismului retoric". Am fost, adeseori, inclusiv foarte recent, întrebată, de ce această diferență în nomenclatura abordării? Este ea o pură întâmplare, un accident, sau, dimpotrivă, diferența (unică) a profesorului McKerrow ascunde (sau revelează) o "miză personal-politică" în întreprinderea critică ce îi caracterizează abordarea fenomenului discursiv al comunicării? Răspunsul nu este unul simplu și, în nici un
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
procedat în fiecare situație particulară prealabilă, răspunsul meu nu trebuie, sub nici o formă, înțeles drept "miză personal-politică" proprie în demersul meu alternativ de construcție a unui posibil profil al disciplinei la noi, la Timișoara, în România. Prin urmare, decizia, în ce privește nomenclatura "corectă", "adecvată", "propice" sau oricum altfel dorim să o calificăm, revine, pe bună dreptate, unei comunități academice calificate să configureze identitatea abordărilor critico-retorice în spațiul nostru cultural și trebuie să țină seama, în aceeași măsură ca fiecare dintre noi, cei
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
mai bine „funcția” decât munca. Cine apucă o „muncă de răspundere” are toate șansele să se pensioneze ca „șef”. Un asemenea „uns” (cu toate alifiile!) m-a uimit totdeauna prin cunoașterea exactă a tuturor „pozițiilor” (și persoane 62 lor!) din nomenclatura locală și aceea centrală. Când dictatorul însuși pare a fi ales pe viață, eternizarea pe „posturi de conducere” la nivel local este la fel de „firească”... „Funcțiile” creează treptat o falsă impresie asupra „valorii personale”, devin „a doua natură”. Oamenii-funcții acționează, în
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
mai bine „funcția” decât munca. Cine apucă o „muncă de răspundere” are toate șansele să se pensioneze ca „șef”. Un asemenea „uns” (cu toate alifiile!) m-a uimit totdeauna prin cunoașterea exactă a tuturor „pozițiilor” (și persoane 62 lor!) din nomenclatura locală și aceea centrală. Când dictatorul însuși pare a fi ales pe viață, eternizarea pe „posturi de conducere” la nivel local este la fel de „firească”... „Funcțiile” creează treptat o falsă impresie asupra „valorii personale”, devin „a doua natură”. Oamenii-funcții acționează, în
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
mize. Temele lui Traian Băsescu sunt și temele noastre și, dacă vorbim de lupta împotriva corupției, dacă vorbim de această limpezire necesară într-o societate după prăbușirea comunismului și dacă vorbim de tot ceea ce ține de trecut, de Securitate, de nomenclatură și așa mai departe, astea sunt teme pe care le susținem și noi. R.T. De vorbit, vorbim despre ele, dar de făcut e mai greu. V.S. Dacă vorbim de învățământ, de sănătate, astea sunt teme pe care le susținem și
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
să treacă cu vederea patetismul firesc al unui asemenea text încărcat emoțional la momentul respectiv și, deci, cu riscurile inerente ale unor inexactități - vezi ideea de genocid): 7. Timișoara a pornit Revoluția împotriva întregului regim comunist și a întregii sale nomenclaturi și nicidecum pentru a servi ca prilej de ascensiune politică unui grup de disidenți anticeaușiști din interiorul PCR-ului. Prezența acestora în fruntea țării face moartea eroilor de la Timișoara zadarnică. I-am fi acceptat poate în urmă cu zece ani
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
unui civil ca ministru de Interne; trimiterea în judecată a militarilor din Ministerul de Interne și din Ministerul Apărării Naționale care au participat la represiunea din decembrie 1989; adoptarea punctului 8 al Proclamației de la Timișoara, adică obstrucționarea foștilor membri ai nomenclaturii și foștilor securiști de a accede în straturile Puterii. Manifestația-maraton declanșase de fapt o a doua revoluție, spirituală de data aceasta. Acuzându-i pe protestatarii din Piața Universității că ar fi „golani” ori declarând că nu îi consideră reprezentativi pentru
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
altă rudă care a fost deținut politic sau a trecut prin situația cutare de represiune”. Mai există și unii care nu spun nimic și despre care aflu mai târziu, după destulă vreme, că aveau o rudă ce făcuse parte din nomenclatură sau din aparatul de represiune (fie și doar administrativ). Acești studenți, oarecum stingheri, veneau la curs pentru că voiau să afle de ce tatăl lor - de obicei de figura tatălui e vorba - a făcut parte din sistemul respectiv și s-a comportat
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
1992) se raportează la armonizarea structurilor accizelor: ea definește produsele ce corespund celor cinci categorii fiscale create (vin, alte băuturi fermentate, produse intermediare, bere, alcool etilic) și precizează baza de impozitare a acestora. Această directivă utilizează definiția produselor provenită din nomenclatura combinată și nu din regulamentul vitivinicol de bază (nr. 822 /87 al Consiliului din 16 martie 1987 susținând organizarea comună a pieței vitivinicole). Directiva nr. 92-84 a Consiliului din 19 octombrie 1992 (Jurnalul Oficial nr. L 316 din 31 octombrie
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]