576,192 matches
-
exemplar și forma supradimensionată s-a înfățișat maselor drept proiecție monumentală. În locul erminiilor au apărut tratatele de estetică proletcultistă, realismul a devenit obligatoriu socialist, iar beneficiarul a năpîrlit la comandă și din om pur și simplu a renăscut ca om nou, animat de nobilul sentiment al spaimei și al obedienței. Sistemul s-a ruinat acum, vestigiile lui artistice zac prin depozitele muzeelor, iar cărțile de estetică au amorțit și ele. Dacă privim, însă, cu puțină atenție în jurul nostru, omul nou este
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
om nou, animat de nobilul sentiment al spaimei și al obedienței. Sistemul s-a ruinat acum, vestigiile lui artistice zac prin depozitele muzeelor, iar cărțile de estetică au amorțit și ele. Dacă privim, însă, cu puțină atenție în jurul nostru, omul nou este încă destul de vioi; atîta doar că a schimbat spaima în aroganță și obediența în resentiment. Spectacole de grup Cele mai frecvente forme de acțiuni colective din ultimii ani, de performance în grup, au fost cele represive și cele revendicative
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
el o forță a gregarității și o vocație a dezordinii care exercită o irepresibilă seducție. Văzută de la distanță și suspendînd pentru o clipă orice criteriu moral, această acțiune colectivă are și o expresivitate spontană. Ea reușește să dea trăirilor coordonate noi. Transformă tensiunea în oroare, și privirea în halucinație. La cealaltă extremă, demonstrațiile sindicale și, în particular, unul dintre marșurile istorice ale Cartelului Alfa îmbracă forma acțiunii alegorice. Conceput special ca un mare spectacol vizual, el folosește toate convențiile genului: ordine
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
lui Elțîn și ale lui Jirinovski, la redesenarea geografiei și la resemnificarea istoriei. Vedem revoluții în direct, privim catastrofele naturale și dramele sociale ca pe niște simple ficțiuni și ne implicăm înfiorați în construcții fictive îndoielnice. La televizor vedem o nouă specie de porci care mănîncă bare de fier și granule de beton, populații de cîini apatici și hămesiți, schelete de pui care, aduse în gros plan, par monumentale rămășițe de brontozaur. Dar indiferent de ce am vedea și dincolo de intențiile și
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
fapt, artistul plastic a încercat să disocieze cele două stări ale Cărții și să exploateze exclusiv obiectualitatea acesteia. Astfel au apărut pseudocărțile, pseudotextele, coperțile butaforice și vignetele decontextualizate ca repere pure într-un spectacol exclusiv vizual. Sursa nemijlocită a acestui nou proiect artistic sînt cărțile imemoriale, ediția rară, manuscrisul miniat sau incunabula, izolate într-un obiect de sine stătător ori asociate în ample imagini ale unei biblioteci imaginare. Miza acestor construcții plastice este memoria culturală a privitorului și ambiguitatea care se
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
această stare se regăsește și în sculptura românească de astăzi. Citind impasul global prin lentila marasmului și a eșecului nostru privat, sculptorul a părăsit negocierea abstractă cu spațialitatea pură și s-a întors la figurativism. Sau, mai exact, la un nou figurativism. Corpul uman s-a reinstalat în orizontul său ca o sursă inepuizabilă de provocări. Dar el nu mai este varianta întrupată a transcendenței, ci imaginea coruptă și patetică a unei dezabuzări incurabile. Din semn plenar și din rezumat al
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
Apocalipsei galopează triumfal și mai tinerii Dup Darie, Aurel Vlad, Mircea Roman, Titi Ceară, Laurențiu Mogoșanu etc. Ei au descoperit corporalitatea ca artefact, fizionomia ca tehnică de agregare, lemnul inform, asemenea cărnii împietrite de mumie, ca substanță constitutivă a acestei noi viziuni. Antropocentrismul de altădată, suveran și orgolios, apare acum ca o simplă construcție care-și exhibă simultan fragilitatea și drama. Mitul se surpă, întregul nu este decît o tehnică a acumulării, iar iluzia vieții o simplă complicitate cu privitorul. Însă
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
un text-pamflet al lui Tudor Arghezi din 1956, textul dur și cinic al lui Patapievici, amîndouă rostite impresionant de Marcel Iureș și textul-conferință al unui arhitect important, Octavian Neculai, el însuși născător a două lăcașuri de cultură: Teatrul Act și noua sală Izvor a Teatrului Bulandra. Deși pentru București s-au plănuit mereu lucruri majore, proiecte arhitecturale și de urbanism care să-i modifice alcătuirea și înfățișarea, prea puțin din toate astea s-a materializat. Și, oricum, noblețea și rafinamentul orașului
Orașul de nicăieri by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15075_a_16400]
-
și în arhitectură cu o generozitate fără margini, ca o isterie fără leac. Indiferența indecentă a rămas ca o cumplită inerție în gesturile și atitudinile de astăzi. Un alt fel de maltratare, o ședere cu brațele încrucișate față de kitsch-ul nou și agresiv, față de comportamentul de la "margini"adus pînă în buricul orașului, față de problema gravă a caselor și blocurilor care se vor prăbuși la primul cutremur serios. Se vorbește angoasant despre asta dar, dincolo de marcarea penibilă cu buline roșii a teritoriului
Orașul de nicăieri by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15075_a_16400]
-
un calcan uriaș, concomitent cu pregătirea unor rulouri de somon și chiftele de icre de știucă și, sigur, recomandarea vinului aferent. La sfârșit este urarea pescărească "Fir întins". Când căldura a venit peste noi, la PRIMA ne "răcorim"cu o nouă emisiune "Ce-i în frigider?", în timp ce Iulia Frățilă (rămăsese fără emisiune?) stă de vorbă cu gazda (un VIP, desigur), un bucătar prepară din ingredientele ce le găsește în frigider. Inventivitatea și creativitatea bucătarului sunt la mare înălțime. Și ca o
Actualitatea () [Corola-journal/Journalistic/15073_a_16398]
-
puține frecvențe, nu și ultrascurtele actuale, ceea ce le predestina la o hîrîială continuă. Oamenii citeau mai mult decît acum. Orice casă poseda o sumară bibliotecă. Obiceiul de a împrumuta cărți era curent. Asta mai ales în anii '50, cînd cărțile noi, pe care le-am fi putut procura de la librărie, erau rare și nădejdea ne-o puneam în cele vechi. Bibliotecile publice ("populare") de împrumut s-au răspîndit tot sub comunism. Ele existau din prima jumătate a secolului XIX, frecventate de
Se schimbă lumea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15092_a_16417]
-
Nicolae Manolescu Citesc în revista clujeană Steaua (nr. 2-3 din 2002) "textele" rostite la un simpozion din decembrie trecut, organizat de Asociația Scriitorilor din Cluj, pe tema Postmodernismul și noua critică. Nu-mi propun să rezum discuția, altminteri interesantă, ci s-o privesc mai îndeaproape, într-un anume punct al ei, care cere unele precizări. Spun din capul locului că mi s-a părut utilă distincția pe care dna Sanda
Dl. Borbély față cu reacțiunea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15077_a_16402]
-
crede (și eu îi dau dreptate) că este o greșeală să contăm pe "instrumente" postmoderniste în critica de întîmpinare. Într-adevăr, ce poate fi aceea o recenzie ori o cronică postmodernă? Există, desigur, o factură postmodernă a criticii literare, o nouă arie de preocupări, anumite procedee nefolosite înainte, dar acestea nu trebuie căutate în banalitatea comentariului curent de carte care rămîne ce a fost dintotdeauna: o analiză estetică, mai mult ori mai puțin sumară, dar făcînd din axiologic criteriul decisiv. Aceste
Dl. Borbély față cu reacțiunea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15077_a_16402]
-
afirmă rituos că, după 1989, o dată cu impunerea postmodernismului, criticii foiletoniști de ieri nu mai au obiectul muncii. Nu din motive conjucturale, am fi abandonat eu și alții recezia, ci pentru că n-am mai putut spune "nimic relevant" despre o literatură nouă, iar atunci cînd, totuși, am făcut-o, am "supus-o unei grile conceptuale revolute". "Aceasta e situația în care trăim, astăzi - se plînge patetic dl Borbély: [...] oamenii de la care se așteaptă notele de trecere [...] nu mai au tangență cu literatura
Dl. Borbély față cu reacțiunea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15077_a_16402]
-
sigură și de dorit îmbunătățire a calității. La capătul a câtorva ani, problema locuințelor ar fi definitiv soluționată. Cred, scumpe alegător, că a avea aerul de a pune la îndoială înțelegerea ta, dacă m-aș lungi asupra numeroaselor avantaje ale noii situații astfel create. Știu bine că, înfățișându-ți-o în acest chip, perspectiva de viitor pe care ți-o propun are ceva neplăcut. Știu tot așa de bine că nimeni, nici tu nici eu, nu suntem gata să ne sacrificăm
Alexandru Ciorănescu: Program by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15074_a_16399]
-
scad șansele, iar așteptarea devine deznădăjduitoare și zadarnică. Ești în stare să spui, poate că ai și spus-o: stă scris, așadar, că nu voi câștiga niciodată! Spune-ți același lucru, căci ceea ce-ți propun nu e decât o nouă loterie, noul tău număr n-are mai multe șanse să iasă câștigător, decât celelalte. Nu va fi pentru anul ce vine, zici tu, dar până la urmă va ieși totuși numărul ăsta blestemat, fiindcă nu se poate să nu iasă, și
Alexandru Ciorănescu: Program by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15074_a_16399]
-
iar așteptarea devine deznădăjduitoare și zadarnică. Ești în stare să spui, poate că ai și spus-o: stă scris, așadar, că nu voi câștiga niciodată! Spune-ți același lucru, căci ceea ce-ți propun nu e decât o nouă loterie, noul tău număr n-are mai multe șanse să iasă câștigător, decât celelalte. Nu va fi pentru anul ce vine, zici tu, dar până la urmă va ieși totuși numărul ăsta blestemat, fiindcă nu se poate să nu iasă, și lucrul nu
Alexandru Ciorănescu: Program by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15074_a_16399]
-
poziție, înnebunit și repudiat în urma scandalului public din pricina Laurei Farina, și plîngînd de furia de a muri fără ea. (din volumul Incredibila și trista poveste a candidei Eréndira și a bunicii sale fără suflet, în curs de apariție într-o nouă traducere la Editura RAO).
Moarte constantă dincolo de dragoste by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15054_a_16379]
-
Rodica Zafiu Cuvîntul tehnicalitate nu este înregistrat în Dicționarul explicativ (DEX 1996) și nu a fost inclus nici de Florica Dimitrescu în Dicționarul de cuvinte recente (ed. a II-a, 1997). Pare așadar a fi o achiziție lingvistică destul de nouă: de fapt, e unul dintre englezismele de ultimă oră care atrage mai puțin atenția doar pentru că a fost adaptat și pentru că s-a integrat imediat (datorită formei transparente, aducînd doar o mică variație în formula derivațională) într-o familie lexicală
"Tehnicalități" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15088_a_16413]
-
cu prea puține note de modernitate și de internaționalitate precum dicționarul de față. Marele merit al D-ului, este că, pe lîngă articolele privitoare la disciplinele clasice ale limbii, a pus un accent deosebit, pe de o parte, pe ramurile noi ale lingvisticii ca și pe metodele modern e de cercetare și, pe de altă parte, pe o serie de sectoare de graniță, la intersecția a diferite științe în relație cu lingvistica, de ex. sociolingvistica, etnolingvistica, psiholingvistica, lingvistica matematică, neurolingvistica, toate
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
respective, de ex. la performanță se începe prin a se preciza că este un concept introdus de N. Chomsky, la performativ că acest termen îi aparține lui J. L. Austin. Considerăm însă că numai citarea celui care a introdus o nouă noțiune lingvistică nu este suficient dacă se indică unde și cînd s-a întîmplat așa ceva. Dacă la Austin lucrurile par simple pentru că la Bibliografia de la sfîrșitul volumului nu este menționată decît o singură carte a sa, la Chomsky nu este
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
simple pentru că la Bibliografia de la sfîrșitul volumului nu este menționată decît o singură carte a sa, la Chomsky nu este prea ușor de detectat în care dintre cele 7 lucrări ale autorului american - prezente în Bibliografie - apare, pentru prima dată, noul concept. La fel la E. Coșeriu frecvent amintit, înregistrat la Bibliografie cu nu mai puțin de 12 lucrări, este aproape imposibil de înțeles în care anume a expus o anumită teorie. Normal ar fi fost să procedeze, constant, ca la
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
alte domenii dar care au interesul și curiozitatea de a ști mai mult și din aria lingvisticii. Adevărul este că D-ul, indiferent la orice pagină ar fi deschis, reprezintă o mină de cunoștință din care poate învăța oricine ceva nou - chiar și specialiștii în lingvistică ce vor să recunoască cu sinceritate că nu se pot pricepe, în egală măsură, la toate ramificațiile de azi ale lingvisticii. Pe bună dreptate, tocmai pentru a-l îmbogăți, și a-l aduce la zi
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
un Dicționar în mai multe volume (needitat). În D, cele mai numeroase intrări aparțin însă, așa cum se cuvine, unor noțiuni (mai) recente, de ex. anisocronie-isocronie, anominație, antistaxă, circumlocuțiune, concatenație, co-text, naratar, narator, sinafie, transferastic etc. etc. De observat că aceste noi articole sînt tratate în deobște cu deosebită grijă, ceea ce nu ne scutește ca la unele să avem nedumeriri, de ex. la tabù nu înțelegem de ce, printre cei care s-au ocupat, la noi, de acest fenomen lingvistic de mult cunoscut
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
fost enorme! De asemenea în același capitol este greu să ne lăsăm convinși că "patrulaterul roșu", "o asociație din anii '90, a patru partide politice românești de orientare de stînga", este un caz evident de tabù! Credem că listei de noi intrări ar fi trebuit să i se adauge și alte cuvinte din aria lingvisticii care figurează în interiorul unor articole dar nu au statut de articole de-sine-stătătoare sau, măcar, de trimiteri. Este cazul lui incluziune înglobat în corpul articolului hiponim, la
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]