2,009 matches
-
tribunaluriloru. Ea va avea dreptu de juridicție exclusivă asupra însuși membriloru ei în pricini penale. Articolul 41 Că înaltă curte Judecătorească, ea va cerceta pîrile provocate în contra ministriloru de către Hospodaru sau de către Adunare și va judeca fără apelu. Articolul 42 Oștirile regulate aflate acumu în ființă în ambele Principate voru priimi o organidatie identică spre a putea la trebuința să se unească și să formede o singură armie. Se va face pentru acesta o lege comună. Afară de acesta se va face
CONVENŢIE din 7 august 1858 convenţiune pentru organisarea definitivă a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127900_a_129229]
-
ființă în ambele Principate voru priimi o organidatie identică spre a putea la trebuința să se unească și să formede o singură armie. Se va face pentru acesta o lege comună. Afară de acesta se va face pe totu anul inspecția oștirilor ambeloru Principate de către inspectorii generali numiți în toți anii, cindu de unu Hospodaru cindu de cel-l-altu. Acești inspectori voru fi însărcinați a veghia asupra întregii esecutari a dispoditiilor menite de a păstra ostiriloru tote caracterurile de două corpuri ale acelesi
CONVENŢIE din 7 august 1858 convenţiune pentru organisarea definitivă a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127900_a_129229]
-
păstra ostiriloru tote caracterurile de două corpuri ale acelesi armii. Tifra ostiriloru regulate hotărîtă de regulamentulu organicu, nu se va putea mări mai multu de catu de o a treia parte fără o mai inteiu înțelegerecu Curtea Suzerana. Articolul 43 Oștirile trebuie să se adune de căte ori siguranță din intru sau acea a hotareloru va fi amenințată. Unirea loru va putea fi provocată de unulu seu de cel-l-altu Hospodaru, dar nu se va face de catu în urma unei înțelegeri comunae
CONVENŢIE din 7 august 1858 convenţiune pentru organisarea definitivă a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127900_a_129229]
-
fi provocată de unulu seu de cel-l-altu Hospodaru, dar nu se va face de catu în urma unei înțelegeri comunae între dinsi facendu-se cunoscutu și Curții Suzerane. După propunerea inspectoriloru, Hospodarii voru putea asemenea să împreune în totalu sau în parte oștirile în cimpu de manevre sau spre a le face revista. Articolul 44 Comandantulu de căpetenie va fi numitu cînd de unu Hospodaru candu e cel-l-altu, cînd va fi a se reuni oștirile. Elu trebuie să fie Moldoveanu seu Romanu de
CONVENŢIE din 7 august 1858 convenţiune pentru organisarea definitivă a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127900_a_129229]
-
asemenea să împreune în totalu sau în parte oștirile în cimpu de manevre sau spre a le face revista. Articolul 44 Comandantulu de căpetenie va fi numitu cînd de unu Hospodaru candu e cel-l-altu, cînd va fi a se reuni oștirile. Elu trebuie să fie Moldoveanu seu Romanu de naștere. Va putea fi revocat de Hospodarulu care l'a numitu. În acestu casu noul Comnadantu de căpetenie va fi orînduitu de cel-altu Hospodaru. Articolul 45 Oștirile ambeloru teri voru păstra stegurile
CONVENŢIE din 7 august 1858 convenţiune pentru organisarea definitivă a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127900_a_129229]
-
va fi a se reuni oștirile. Elu trebuie să fie Moldoveanu seu Romanu de naștere. Va putea fi revocat de Hospodarulu care l'a numitu. În acestu casu noul Comnadantu de căpetenie va fi orînduitu de cel-altu Hospodaru. Articolul 45 Oștirile ambeloru teri voru păstra stegurile loru actuale, dar aceste steguri voru purta în viitoru o banderolă de colore albastră, conformă modelului alăturatu la presenta convenție. Articolul 46 Moldovenii și Românii voru fi toți de o potriva înaintea legii, înaintea contribuții
CONVENŢIE din 7 august 1858 convenţiune pentru organisarea definitivă a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127900_a_129229]
-
Timiș. 82. Laster Bianca-Minodora, născută la 31 iulie 1971 în localitatea Sibiu, județul Sibiu, România, fiica lui Oszlanczi Mihai și Luminita-Doina, cu domiciliul actual în Austria, 1020 Viena, Leopoldsgasse 24/21, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sibiu, Str. Oștirii nr. 3, ap. 17, județul Sibiu. 83. Plopsoreanu Marioara, născută la 3 februarie 1957 în localitatea Curciu, județul Sibiu, România, fiica lui Viziteu Vasile și Ana, cu domiciliul actual în Austria, 2340 Modling, Achsenaugasse 17, cu ultimul domiciliu din România
HOTĂRÂRE nr. 1.093 din 9 noiembrie 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131124_a_132453]
-
din omenire a întreprins lupta pentru libertate și drepturile națiunilor, Regatul Român a socotit de datoria lui să se alipească acestor Puteri și împreună cu ele să-și jertfească fiii pentru desrobirea fraților noștri asupriți. După mari suferințe vitejia minunată a oștirii noastre își găsește răsplată. Alături de glorioșii ei aliați, România este astăzi printre învingătorii lumei, Basarabia și Bucovina s'au unit cu patria muma, iară peste Carpați, românii, cari împreună cu noi de atîta vreme așteptau ceasul întregirii neamului, îndată ce și-au
DECRET-LEGE nr. 3.631 din 11 decembrie 1918 privitor la alipirea Transilvaniei la Regatul României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133542_a_134871]
-
județul Mureș. 61. Kraus Siegfried, născut la 28 ianuarie 1974 în localitatea Sibiu, județul Sibiu, România, fiul lui Rudolf și Ecaterina, cu domiciliul actual în Germania, 26203 Wardenburg, Grosser Schwerinweg 15, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sibiu, Str. Oștirii nr. 6, ap. 77, județul Sibiu. 62. Kramer Lidia, născută la 16 februarie 1974 în localitatea Sighișoara, județul Mureș, România, fiica lui Fulga Ioan și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 55239 Gau-Odernheim, Albiger str. 17, cu ultimul domiciliu din
HOTĂRÂRE nr. 704 din 19 iulie 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135985_a_137314]
-
Articolul 1 Investim pe d-l General Ion Antonescu, președintele Consiliului de Miniștri, cu depline puteri pentru conducerea Statului Român. Articolul 2 Regele exercita următoarele prerogative regale: a) El este Capul Oștirii; ... b) El are dreptul de a bate moneda; ... c) El conferă decorațiunile române; ... d) El are dreptul de grațiere, amnistie și reduceri de pedepse; e) El primește și acreditează ambasadorii și miniștrii plenipotențiari; ... f) El încheie tratate; ... g) Modificarea legilor
LEGE nr. 511 din 5 septembrie 1940 pentru investirea Preşedintelui de Consiliu cu depline puteri şi prerogativele exercitate de M. S. Regele. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140533_a_141862]
-
1. 371. Clinciu Constantin-Daniel, născut la 7 septembrie 1970 în localitatea Sibiu, județul Sibiu, România, fiul lui Gheorghe și Elenă, cu domiciliul actual în Austria, 3571 Gars am Kamp, Hornerstr. 202, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sibiu, Str. Oștirii nr. 8, ap. 6, județul Sibiu. 372. Clinciu Mihaela-Eneida, născută la 11 septembrie 1972 în localitatea Sibiu, județul Sibiu, România, fiica lui Malutan Ioan și Susana, cu domiciliul actual în Austria, 3571 Gars am Kamp, Hornerstr. 202, cu ultimul domiciliu
HOTĂRÂRE nr. 495 din 16 mai 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română a unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142319_a_143648]
-
județul Sibiu. 19. Simonis Constantă, născută la 23 iunie 1966 în localitatea Surdila-Greci, județul Brăila, România, fiica lui Gheorghe Aurel și Râdă, cu domiciliul actual în Germania, 74078 Heilbronn, Grossgartacherstr. 174, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sibiu, Str. Oștirii nr. 6, ap. 82, județul Sibiu. 20. Wienand Erika-Erzsebet, născută la 19 decembrie 1973 în localitatea Târgu Mureș, județul Mureș, România, fiica lui Sido Vasile și Elisabeta, cu domiciliul actual în Germania, 58093 Hagen, Hasenlauf 9A, cu ultimul domiciliu din
HOTĂRÂRE nr. 18 din 16 ianuarie 2003 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147703_a_149032]
-
județul Brașov. 128. Constantin Angela, născut�� la 2 iunie 1978 în localitatea Sibiu, județul Sibiu, România, fiica lui Pastiu Ioan și Paraschiva, cu domiciliul actual în Germania, 42277 Wuppertal, Hilgershohestr. 63, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sibiu, Str. Oștirii nr. 10, ap. 9, județul Sibiu. 129. Dehmer Persida, născută la 22 octombrie 1960 în localitatea Ploiești, județul Prahova, România, fiica lui Furnea Corneliu și Aneta, cu domiciliul actual în Germania, 63512 Hainburg, Friedrichstr. 45, cu ultimul domiciliu din România
HOTĂRÂRE nr. 863 din 16 august 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144242_a_145571]
-
județul Timiș. 308. Wirz-Ghidiu Mariana, născută la 3 octombrie 1967 în localitatea Sibiu, județul Sibiu, România, fiica lui Ghidiu Ioan și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 54470 Bernkastel-Kues, Balduinstr. 26, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sibiu, Str. Oștirii nr. 7, ap. 36, județul Sibiu. 309. Cușcă Carol, născut la 21 aprilie 1966 în localitatea Garnic, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Ștefan și Maria, cu domiciliul actual în Cehia, 351 34 Novy Kostel, Spalena 1, cu ultimul domiciliu din
HOTĂRÂRE nr. 660 din 20 iunie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română a unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143327_a_144656]
-
Arad. 21. Henning Ana-Daniela, născută la 15 decembrie 1972 în localitatea Sibiu, județul Sibiu, România, fiica lui Bujor Ion și Ana, cu domiciliul actual în Germania, 65428 Russelsheim, Im Hasengrund 80, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sibiu, Str. Oștirii nr. 8, ap. 54, județul Sibiu. 22. Hermann Simona, născută la 3 iulie 1968 în localitatea Sibiu, județul Sibiu, România, fiica lui Tudor Ștefan și Cornelia, cu domiciliul actual în Germania, 45139 Essen, Leopoldstr. 12, cu ultimul domiciliu din România
HOTĂRÂRE nr. 1.025 din 19 septembrie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144616_a_145945]
-
județul Maramureș. 248. Constantin Camelia-Alina, născută la 26 aprilie 1974 în localitatea Cisnadie, județul Sibiu, România, fiica lui Oancea Constantin și Eleonora, cu domiciliul actual în Germania, 42277 Wuppertal, Sonnenstr. 191, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sibiu, Str. Oștirii nr. 10, ap. 86, județul Sibiu. 249. Ghaleh Lucica-Mihaela, născută la 31 martie 1975 în localitatea Piatra-Neamt, județul Neamț, România, fiica lui Popu Mihai și Lucica, cu domiciliul actual în Germania, 44137 Dortmund, Heinrich Wenkestr. 61, cu ultimul domiciliu din
HOTĂRÂRE nr. 860 din 16 august 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144246_a_145575]
-
din terenurile și morile târgului erau date la mânăstiri și diferiți boieri. Curtea domneasca era în ruine. La acea data Cotnariul era un târg mai răsărit decât Hârlăul, și nu se poate ca el să nu fi fost călcat de oștirile poloneze însetate și flămânde după bogățiil e Moldov ei! Acel iulie, când Cantemir părăsește domnia și se refugiază în Rusia, este nefast pentru istoria romanilor; în 245 de ani (1711 1956), rușii vor mai intra în țările rom âne de peste
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Vrancea și Tigheciul Trimis-au mii viteze guri Să certe craii cu mânie... Ce-mi pasă? Mie deie-mi pace Să-mi duc Moldova-n bătălie Cu mii de mii de poloboace. Atunci când turcii, agarenii Mureau în iuruș cu halai, Oștirea noastră, moldovenii Se prăpădeau într-un gulai. Și zimbrul cel cu trei luceferi Lucea voios pe orice cort. Precum ne-a dus, venirăm teferi Și toți cu chef și nime mort. Nici vin cu apă n-am să mestec, Nici
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
a II a a Poemei, autorul imaginează un conf lict între Ștefan cel Mare și Doamna din Cotnari, spațiu în care se amintește de hrubele existente aici, ce se strecurau chiar și pe sub Bahlui. Sunt descrise luptele din Zlodica : „Cum oștirile trustele ce veneau asupra Doamn ei Cea pe după Catelina, cu mulțime de arcari, Alta după Dealul Vodă, toți mergând în pasul goarnei, Apucară cu grăbire, să dea buzna în Cotnari. Luptele între oștenii lui Ștefan cel Mare și cei ai
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
dea buzna în Cotnari. Luptele între oștenii lui Ștefan cel Mare și cei ai D oamnei din Cotnari, proveniți din țăranii locului de pe moși ile ei, se vor desfășura la Movili, la Mita, la Schitul Hodi ștei, în tre dealuri... Oștirea Doamnei iese învingătoare și în finalul bătăliei, străbătută de fiorul năvalnic ce ți-l dă victoria, va ține o cuvântare: „Voi săteni credincioși mie, neaoși fii ai ăs tor sate Din Cotnari, din prejurime, cât ține domeniul meu, Doamna voastră
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
organizarea serviciului medical militar, iar apoi și-a extins activitatea și în domeniul organizării sănătății publice în Principatele Române. Datorită calităților sale de organizator și viziunii sale pragmatice în privința medicinii preventive și curative, este numit, în anul 1852, la Spitalul Oștirii, participă apoi la înființarea Muzeului de Anatomie și Chirurgie, reorganizează Școala de Felceri și urbanizează învățământul medical. În colaborare cu Nicolae Kretzulescu, a pus bazele învățământului superior medical, înființând, în anul 1857, Școala Națională de Medicină și Farmacie. Tot în
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
reflecție asupra activității celui mai devotat, destoinic militar român de la sfârșitul secolului al XIX-lea și din primele decenii ale secolului al XX-lea, celui care, așa cum scrie în Cartea de mareșal, și-a închinat viața „pentru binele și propășirea oștirii, prin îndeplinirea până la capăt a datoriei”. În perioada interbelică și în cea comunistă, nu au fost scrise lucrări integrale despre viața și activitatea mareșalului din motive, mai ales, politice. După anul 1989, au început să fie publicate lucrări referitoare la
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3107]
-
cenzura Ori numai așa intra-vom în eternitate cu câte-o desagă de vameși în spate RUGĂ ÎN TREI I Fă, Doamne cum vrei numai nu seca Marea Neagră a ochilor mei Că-ndureratele înneguratele și vai! contestatele lor plângeri-priviri adună oștiri Încearcă-a străbate incontinuu trădate Raiuri promise speranțe ucise Străpung depărtările necuprinsele zările II Nici Munții Carpați ai răbdărilor mele nu-i lăsa, Doamne, să se macine-n stele C-atâta cât poate omul să ducă nici piatra nu ține
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
în serviciul comandat al Patriei sale și a rămas până la sfârșitul vieții sale, în serviciul ei, ca un soldat credincios”. În același editorial, Constantin Kirițescu rememorează viața și activitatea mareșalului:,, A fost soldat și atâta tot. A pus în slujba oștirii toate însușirile lui prețioase: temeinică pregătire tehnică, dragoste, statornicie, chibzuială, ponderație, calm. Cu ele și-a servit Țara și Regele, fără nicio veleitate de alt ordin, fără nicio preocupare ori ambiție. A lăsat să treacă pe lângă el toate momelile situațiilor
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
niciodată nu i-a privit de sus. În toată activitatea sa nu s-a socotit o ființă superioară față de cei cu care venea în atingere; din contra se străduia să fie la înălțimea tuturor”. Constantin Prezan a urmărit îndeplinirea nevoilor oștirii, ale țării, dezinteresat, fără să se preocupe de propriile interese, făcându-și datoria. Prezan a fost înzestrat cu o mare, mare calitate... ,,Darul de căpetenie ... a știut să cunoască oamenii și ca atare, să-și aleagă conlucrătorii, întrebuințând pe fiecare
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]