1,735 matches
-
la ducere, și prin Iași. Pînă atunci nu voi mai pleca de aici, cred, doar pînă pe la P. Neamț. Aș vrea să mă simt mai bine pentru a putea face mai multe lucruri bune! A fost o toamnă rea și obositoare. Aici omătul e de 30-40 cm și copacii sînt încărcați de omăt carte între timp s-a întărit. Noaptea, cînd e lună, parcă e pe altă planetă! Dar iarna nu poate să-mi placă niciodată. Cam astea ar fi veștile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
generală efectuată acasă și la birou. Noi fetele, eu, Emiko(mama lui Shinya) și Cristina, am făcut curățenie în apartament, iar Shinya și angajații săi la birou. Pot spune că n-a rămas niciun colțișor neatins sau neaspirat. A fost obositor, dar util. Mi-a făcut plăcere să șterg bibelourile din vitrină. O atenție deosebită i-am acordat colțului cu icoane din România, care este un mic „altar”... amenajat de Cristina în living. În paralel s-au spălat perdele, draperii, lenjerii
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
altă înfățișare, una care se potrivește cu sezonul de vacanțe, impresionându-mă ca de fiecare dată. Arată superb cu florile exotice și cu fântânile arteziene pe care, de data aceasta, le-am fotografiat După un drum așa de lung și obositor pentru băieți mai ales(scaunele fiind prea strâmte pentru ei), ne-am „tras” sufletul într-un bar romantic. În afară de Alex, care a preferat ceai rece cu lapte (ice milk tea), ceilalți au ales cafea rece cu lapte. Se răcoreau înainte de
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
încumetat să treacă spre plajă, dar pentru noi era mult prea cald; obosisem deja. Ne-a obosit căutarea ieșirii din labirint. Însăși viața e un labirint și... căutarea, „intrării” spre tine și a „ieșiri” din „lume”, poate deveni anevoioasă și obositoare. În „labirint”ul grădinii și al vieții, m-am simțit, adeseori, asemeni lui Tezeu în labirintul lui Minos, cu diferența că, la mine n-a existat nicio Ariadnă să-mi împrumute „firul” pentru a mă ghida spre „lumină” ... După atâta
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
După înregistrarea momentului, la doar câteva secunde, un val uriaș se prăbușește peste barcă, scăldând, mai ales, ocupanții din față. Persoanele din spate sunt și ele stropite, dar nu udate până la piele. Trebuie să recunosc că a fost o zi obositoare din cauza prea multor emoții, chiar dacă au fost pozitive. La întoarcere am luat un trenuleț simpatic, ce semăna cu un metrou, în care te urci direct de pe peron, apoi am coborât în gara Tokyo. De aici am continuat drumul spre Asakusa
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
handicap față de el, fiindcă era posesorul unei semicursiere Ucraina. Nu-l invidiam, chiar mă întrebam cum putea rezista mereu cu mâinile mai jos, cu spatele arcuit parcă nefiresc. Credeam (ca și acum, dealtfel) că o asemenea poziție pe bicicletă, este obositoare. Apăruseră prin oraș multe "Ucraina”, unele cu aripi argintii, altele albe sau la culoarea cadrului - verde, roșu sau albastru și, uneori gândeam că mulțumirea supremă ar fi fost să am și eu una. Plănuiam împreună cu Claudiu, ca-n vacanța dintre
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
zonei și a grijii maicilor de a păstra specificul), de la mănăstirea îngrijită, așa cum se cuvine unei mănăstiri de maici. Mai pe biciclete, mai pe lângă ele, am intrat în munte. Parcurgeam una dintre vestitele Obcini ale Bucovinei. Serpentine și iar serpentine obositoare, sau poate prea multe și prea pieptiș în sus! Totuși, starea vremii rămăsese principalul pericol, soarele nu voia să iasă, cerul rămânea cenușiu. Mereu speram ca după următoarea curbă, apoi după următoarea, să înceapă coborâșul. Nici o șansă până la "Palmă
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
2004 Destinația deplasării, deocamdată necunoscută. Pentru a-mi îndeplini o dorința mai veche, bicicleta a luat-o spre Săbăoani, prin spatele Petrotubului, trecând prin Cordun și Simionești. Drumul mi-a părut de data asta, și mai scurt și mai puțin obositor, bucurându-mă de frumusețea trecătoare, asemeni vieții noastre, a florilor de câmp. La Săbăoani, după o bine meritată coca- cola, am constatat fără mirare aglomerația la bazar, unde nimicurile sunt la mare preț, cel puțin pentru distribuitori. Evident, nu m-
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
arăta iubirea față de copii, nu-i așa "Bunule"?! În sfârșit. "dușmanii poporului" au fost prinși, arestați și încolonați, iar acum, sub vigilenta supraveghere a celor trei bravi ostași români, mărșăluiau spre punctul de îmbarcare, adică spre gară. Drumul a fost obositor, anevoios, stresant. Calabalâcul pe care mama îl strânsese în grabă mare și ni-l repartizase nouă, celor mai mărișori, nu era chiar atât de greu. Însă bagajele acestea erau legate de mama cu niște sfori, cordoane și capete de funii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Hai! Bunica mergea înainte, trăgând câinele de lanț, iar eu încheiam șirul acesta macabru, călcând prin praful gros al uliței cu măciuca pe umăr. Nu știam, nici nu bănuiam ce intenții are bunica: încotro mergeam și în ce scop. Era obositor; înaintam greu spre o Golgotă imaginară. Mai ales Haiduc. Țopăia pe cele trei picioare în niște salturi caraghioase, iar pe cel de-al patrulea picior cel beteag îl târșâia după el prin praful drumului, lăsând o dâră sinusoidală. Înainta mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
descrisă din imaginație, înainte de a pași pe drumurile sale, tocmai pe temeiul acestor proiecții interioare. Cererea , adresată Magnificului Rector al Universității pentru străini din Perugia, mi-a fost admisă, spre uimirea mea fericită, într-un octombrie, și după lungile și obositoarele aprobări ale forurilor de partid ( eram tânăr redactor la "Steaua", în 1976, mi s-a atras atenția că familia mea e în țară, deci, să fiu atent ce fac, sau vorbesc dincolo), am descoperit perspectivele picturale din Umbria. Un veritabil
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
muncit pe tărâmuri purificatoare... sau sala de tratament... Oare să fie vreun loc neglijat de simțurile mele flămânde? Starea de bine ce m-a invadat nu cred că ar permite așa ceva. Chiar dacă povestirea se întinde și ar risca să devină obositoare, simt că este de datoria mea să împărtășesc tuturor celor ce nu ați ajuns încă la Belapur, bucuria ce ma invadat, odată primit în zona zero a timpului zero... De cum am intrat în curtea interioară privirea mi-a și fost
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
că ulcerul meu de stomac a recidivat și nu m-am simțit foarte bine. Pe 13 martie am primit numirea la Uppsala și a trebuit să plec imediat pentru a începe cursurile la 1 aprilie. Au fost două luni destul de obositoare, de-a lungul cărora a trebuit să mă inițiez în misterele administrative care ocupă un loc atât de mare în viața profesorilor noștri. În ceea ceprivește cursurile, totul trebuie refăcut, semestrul viitor voi ține un curs de vulgarizare despre literatura
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
vedeți și dvs.) Vi s-a scris? Voiau să vă invite pentru un curs de sanscrită și conferințe de istoria religiilor indo-iraniene - dar pentru cel puțin 6 luni, dacă nu mai mult. În orice caz, Mexicul este pasionant, deși destul de obositor din cauza altitudinii (Mexico-City la 2.500 de metri!); dar Daxaca, Yucatán etc. sunt foarte frumoase și odihnitoare. Intenționăm să ne întoarcem acolo în februarie 1966. Trebuie să ne întâlnim cu orice preț în Europa, pentru adiscuta despre toate acestea. Nu
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
și a cărui operă riguroasă și originală o admir foarte mult, ca și Dumézil). De asemenea, am avut ocazia să discut și cu alți colegi francezi, de exemplu cu Menasce. Toate acestea au făcut să merite efortul unei călătorii destul de obositoare, în pofida excelentei noastre șlinii aerieneț SAS. I-am declarat deja lui Dumézil că aș vrea să pregătesc pentru publicul francez lucrarea mea fenomenologică ce conține lucruri utile pentru un lector suedez, dar nu atât de necesare pentru publicul francez, lipsind
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
de libertatea de expresie, ca și de posibilitatea de a influența, În mod direct, opinia publică, dar și pe mai-marii zilei politice! -, „noi” am Început, cum se zice, să „ne’nvârtim În jurul cozii”. S-au pornit apoi tot felul de obositoare discuții și aproximații despre „originile revoluției”, care „de fapt nici nu a fost una”, despre „revenirea la putere a comuniștilor”, „impostura lui Iliescu” - ceea ce echivala, În fapt, cu contestarea legalității alegerilor din mai ’90 (și ceea ce observatorii occidentali ai alegerilor
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
prin insistența invocării precedentelor istorice, În probleme care țin strict de prezent — ca și când eroii trecutului ne pot Învăța ce să facem astăzi, Într-o lume cu totul schimbată și care se schimbă tot mai repede! O Înșiruire completă ar fi obositoare. Să-i reținem doar pe cei mai mari dintre cei mari. Începând cu tandemul Traian-Decebal, părinții poporului român. Într-o primă fază, când românii se considerau romani, Împăratul Traian era, de departe, cel dintâi. Apoi, pe măsura afirmării autohtonismului, regele
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
sporovăiala destinsă - ceva nu era normal în obsesia asta cu copiii, aducea a fanatism. Asta nu însemna că le păsa cu adevărat de copiii lor, însă doreau ceva în schimb, un profit al investiției lor - o necesitate aproape religioasă. Era obositor să-i asculți și în același timp totul era atât de pervers pentru că scopul nu era fericirea copiilor. Ce era greșit cu a vrea doar ca ei să fie bine, mulțumiți? Ce era greșit în a le spune că viața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
iar către seară, când ne reîntorceam, petreceam clipe de neuitat În liniștea și singurătatea acelor locuri peste care se așternea o boltă de stele cum rar am văzut. Ne-am Încheiat cele două splendide săptămâni de peregrinare, Într-adevăr foarte obositoare, dar dătătoare de liniște sufletească, prin ștergerea din agendă (...) a oricăror griji cotidiene, ceea ce trebuie să recunosc că ne-a reconfortat totuși enorm, făcând drumul de Întoarcere prin Vatra Dornei Mestecăniș-Iacobeni-Poiana Stampei-Bistrița-Tg. Mureș. Pot spune fără ezitare că poate rivaliza
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
mai fi se va vedea... Nu v-am scris mai de mult În această problemă pentru că doamna Butnaru a fost plecată În concediu. Ați fost la serbarea de la Baia? Eu nu m-am putut duce. Mi s-a părut prea obositor. Aud că a fost frumos. Ce mai lucrați? Pe la sfârșitul lunii se pare că domnul profesor Tempeanu va veni la Fălticeni la o Întâlnire cu foștii absolvenți ai Școlii normale fălticenene de pe vremuri. Tovarășul Balan se gândește În modul cel
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
publicat. Eu vă rog să nu-mi luați În nume de rău și nici să nu socotiți prea mare Îndrăzneala mea de a Vă da sugestii. Vă rog de asemenea eu să-mi scuzați această prea lungă scrisoare, poate prea obositoare. Știți Dstră, așa suntem noi literații, vorbă-lungă! Doresc Însă să rețineți bucuria și plăcerea mea de a colabora cu Dstră la realizarea unui lucru frumos și util. Așteptând răspunsul Dstră, Vă rog să primiți asigurarea deosebitei mele stime. Maria-Luiza Ungureanu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Mulți, de fapt, majoritatea, au sacoșe cu firma unui magazin ieftin din Madrid, de la cae au făcut cumpărături. Pe scurt: vom avea o companie populară și veselă până la Lisabona. VITALIE CIOBANU: Este 20.30. Suntem la Lisabona, după o călătorie obositoare, în care capacitatea de a îmbiba senzații noi a cedat sub presiunea oboselii instalate progresiv în oasele noastre. (Chiar aceste rânduri nu au putut fi scrise decât după miezul nopții, la hotel, când am încercat să-mi pun ordine în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
al stirpei mele. Tot la etajul I - apartamentele lui Napoleon III. Un lux redundant, inutil: aur, argintărie, mobilier masiv și greu, tapiserii, tavane pictate, candelabre uriașe, plușuri de culoare roșie, oglinzi, multe oglinzi venețiene, vase, console... O ambianță rece și obositoare, din care a fost alungată intimitatea. La etajul II - pictură flamandă, olandeză și franceză. Rubens - o opulență a formelor care marginalizează subiectele picturilor. Autorul Vânătorii de lei nu-mi mai place de mult. Manet, Portretul lui Zola, superb (scriitorul înfățișat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
fata, casierița, este ușor aghezmuită. Probabil că sărbătoresc ceva acum, duminică seara, la sfârșitul zilei de muncă. Mă îngrozesc de ce se poate întâmpla dacă gardianului înarmat i se năzărește ceva suspect... Mâncăm la Kentucky Fried Chichken (KFC) și mergem mult, obositor, pe Nevski Prospect. E trecut de ora 22.00, dar e lumină ca ziua. Nopțile albe - iată un fenomen care poate acoperi alte „incomodități” din orașul lui Petru... La hotel, până pe la miezul nopții, sunt sunat în cameră, propunându-mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
te agresează din toate părțile un trecut tragic. - Cum ai văzut Europa, ca identitate culturală, înainte de a fi ajuns la bordul Expresului Literar și cum o vezi după ce acest periplu s-a încheiat? Nu ți se pare cumva extrem de accentuată, obositoare - pentru cineva obișnuit cu culorile sobre ale Nordului - multiplicitatea culturală a continentului nostru? Tot aici: după ce ai văzut cât de pestriț este, ca tradiții și mentalități, ce crezi despre proiectul Europei Unite, ți se pare o idee fezabilă? - Eu am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]