1,688 matches
-
de la păgânism la creștinism, aduceau cu ei, poate fără să vrea, idei de care nu se lepădaseră cu totul. Și lucrul acesta e adevărat. Filosoful Nikolai Berdiaev e un convertit de la marxism la ortodoxie și în cărțile lui creștine stăruie obsedant ideile socialiste. El nu vrea să admită de pildă teoria marxistă a claselor ca structură a societății, permanentă în istoric, cum o imaginează Karl Marx, și totuși Berdiaev, în latura socială a gândirii sale, vorbește necontenit de clase. Același fenomen
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
divin din om, o schimonosire a propriei esențe, în dauna unui om mecanizat, robotizat care își anulează libertatea de a fi și de a gândi. Restaurație sau revoluție spirituală? S-a discutat îndelung după decembrie '89 de pericolul restaurației, idee obsedantă a regimului comunist de a abate atenția de la esența problemei unei națiuni ateizate și anchilozate: refacerea spirituală. Revoluția spirituală a omului implică o revoluție întru Hristos, în sensul redescoperirii Revelației în structura interioară, în accepția filocalică a sfintelor nevoințe ale
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
mitul Nunții și mitul Soarelui, cum punctează Basarab Nicolescu în monografia amintită și unde citim: Există într-adevăr, în poetica barbiană, un rafinat simbolism al culorilor. Celor trei mituri fundamentale ale cosmologiei Jocului secund le corespund trei culori-simbol ce revin obsedant, cu un rol funcțional determinat: realizarea unei maxime densități de semnificație într-o expresie lingvistică de întindere minimă". Albastrul e culoarea mîntuitului azur și însoțește spațiul/ mitul Oglinzii, Galbenul ce ține de mitul Soarelui și Verdele ca nuntă între Albastru
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
are nu numai față de copiii din familie, ci și față de alți copii din școală, care au o situație mai bună ca a lor; complexul de proveniență se manifestă fie prin nostalgie, dor de părinți, tristețe, dorința reîntoarcerii în familie, preocuparea obsedantă de identificare a părinților (pentru cei care nu i au cunoscut), fie prin acceptarea jenantă a apartenenței la o familie umbrită de vicii grave sau evitarea și respingerea părinților; comportament revendicativ concretizat în revendicarea ostilă a unor necesități și drepturi
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
cu conștiință pozitivă - oamenii de știință, de acțiune, sangvini, cuceritori, cărora eforturile de explicare a lumii nu le mai dau răgaz pentru stări melancolice. În sens contrar se manifestă însă intelectualul ca specia care se plânge. Melancolic prin definiție, reflecțiile obsedante ale acestuia sunt cuprinse mereu de îndoială 21. Intelectualul descurajat se pliază modelului de cărturar retras din lume (scriitorii, umaniștii), aplecat spre sine, cu o propensiune aproape bolnăvicioasă către suferință. Utopia ca alternativă de evadare nu ar fi însă decât
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
fi însă decât o racordare inutilă la o iluzie. Lepenies prezintă astfel o formulă exacerbată a intelectualului autoexilat în turnul de fildeș, captiv al visării, care își întoarce spatele unei lumi atât de imperfecte. Melancolie, spleen sau plictis sunt stările obsedante ale unei vita contemplativa europene ce va fi tulburată doar de instalarea activă a capitalismului și a eticii protestante. Remediul melancoliei patologice este, fără îndoială, munca 22. Continuând analiza pe liantul utopiei, analistul conservator american, Thomas Sowell, investighează influența intelectualilor
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
a vibra la "timbrul unic" și de a-l circumscrie, în comentariu strâns analitic, de-a dreptul exemplar." Într-o mereu reînnoită tentativă exegetică, Vladimir Streinu a tins, așadar, sisific - "spre nucleul iradiant al operei și spre un mereu altceva, obsedant, virginal, fremătător." În suita de contribuții exegetice contemporane, unele aplicate și exacte, altele mai expediate și complezente și doar puține substanțiale ca densitate ideatică, paginile lui Lucian Raicu sunt profund instructive și pilduitoare din perspectiva exigențelor critice autentice: o sagacitate
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
în conceptul hobbesian de stare naturală individul natural ca atare este definit în mod satisfăcător. Răspunsul pe care Locke îl întrezărește în Leviathan este unul negativ, deoarece individul lui Hobbes nu se poate defini decât prin teama de moarte și obsedanta dorință de autoconservare. Dacă starea naturală este una de război a tuturor împotriva tuturor, atunci teama de moarte este unicul impuls care determină oamenii să părăsească această stare și să formeze comunități civile. În acest caz, omul se definește ca
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
etnonim - VOLOHII, strămoșii direcți ai protomoldovenilor. De aceea, cei ce alcătuiesc populația băștinașă dintre Nistru, munții Carpați, râul Milcov și Marea Neagră se numesc MOLDOVENI, având culoarea pielii roz-albgălbuie. Aceasta și este „vatra” etnică a moldovenilor, vorbitori de LIMBĂ MOLDOVENEASCĂ”. Revine obsedant aceeași teorie a raselor din spațiul carpato-dunăreano-nistrean, de care Vasile Stati se pare că este atât de mândru. Trecem cu vederea și că autorul nu cunoaște că nu a existat o limbă „romană”, ci romanii vorbeau limba latină. Este evident
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
specifică, în condiționările și exigențele sale. Conștiința lingvistică a lui Dumitru Țepeneag este remarcabilă, deși total sălbatică: el înaintează pe un teren puțin defrișat (p. 12), pentru a scrie în franceză trebuie să te eliberezi de orice fantasme românești (temă obsedantă, pe care am putea-o psihanaliza, p. 12, 10). A-ți însuși imaginile venite dintr-un nou orizont, a înainta pe un nou teritoriu (p. 13), a înlătura un șir întreg de noi asociații în care răsar mici insule ale
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
carte, este scrisă în primul rând pentru specialiști, the happy few. Nu mă preocupă acum, repet, temele cărții: originile utopismului românesc, utopie și revoluție în perioada 1848, utopia lui Eminescu, constituirea limbajului social-politic modern în cultura română, plus două cazuri obsedante (prea obsedante aș spune): Noica și Cioran, asupra cărora voi reveni. Importantă mi se pare însă, în primul rând, solida bază filolofică românească a acestor studii. Fenomen rar, extrem de rar, inclusiv în G.D.S., din care face parte și Sorin Antohi
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
scrisă în primul rând pentru specialiști, the happy few. Nu mă preocupă acum, repet, temele cărții: originile utopismului românesc, utopie și revoluție în perioada 1848, utopia lui Eminescu, constituirea limbajului social-politic modern în cultura română, plus două cazuri obsedante (prea obsedante aș spune): Noica și Cioran, asupra cărora voi reveni. Importantă mi se pare însă, în primul rând, solida bază filolofică românească a acestor studii. Fenomen rar, extrem de rar, inclusiv în G.D.S., din care face parte și Sorin Antohi. Acesta are
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
etatistă, exercitată sub diferite forme. Proces dificil, abia la începutul său, cu rezultate încă incerte. De unde și lipsa de forță reală, practică, a culturii alternative în perioada post totalitară. Spectrul etatist este încă mult prea puternic. Ereditatea foarte încărcată, amintirile obsedante și complexele apăsătoare, sub un regim care a funcționat și prin complicitatea, tacită, implicită, generală, sunt încă prezente. Partida se joacă, deci, în altă parte: la nivelul (repetăm) plat, meschin, lipsit de spiritualitate și fior metafizic, dar atât de real
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
social și cultural și, în special, de o nouă politică de cadre culturale: strict specializate, tehnice, radical nediletante și neimprovizate. Diletantismul, aproximația, improvizația, fușereala, regimul permanent al lui pseudo sunt moartea oricărei culturi organizate și de înalt nivel. Teme etern obsedante. Ne vine foarte greu să admitem că acesta, și nu altul, este destinul (lamentabil) al culturii române. Lipsa cadrelor medii specializate, în toate domeniile, este una din lipsurile cele mai grave ale societății românești actuale, în ansamblul său. O mie
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
bizară, într-un fel într-o cultură ca a noastră obsesia polemică anti-goetheană și, mai mult decât atât, o carte de tipul Despărțirea de Goethe de Constantin Noica (1976). Ca și cum Goethe și goetheanismul au constituit vreodată o preocupare majoră, apăsătoare, obsedantă, a culturii noastre. Răfuiala cu Goethe (care a contaminat și pe alții), oricât de inteligentă și adecvată ar fi ea, rămâne doar un caz de solipsism filozofic. Ea pune, în orice caz, alături de alte texte, nu lipsite de unele contraziceri
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
acestor complexe și a formelor sale specifice de manifestare ar constitui o contribuție esențială la istoria interioară a culturii române. Primul complex de eliminat (dar la fel de bine se poate spune, ca și celorlalte complexe, prejudecăți sau superstiții) este chiar complexul obsedant al Europei. Pe toate planurile. Pentru simplul și bunul motiv că o astfel de revendicare nu poate fi decât inutilă, dacă nu și absurdă, pentru cel ce este, se simte, se manifestă efectiv, concret și de multă vreme, ca european
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
la fel de spectaculare, dar pline de semnificații despre esența unei opere: lucrul care "se mulează după fiecare volum, ca piciorul dumitale în pantof", "organul vieții", "intenția generală", "firul pe care stau înșiruite boabele de mărgăritar ale operei", "filonul caracteristic", "secretul", "taina", "obsedantul mesaj", "comoara îngropată". Pentru Culianu, desenul din covorul operei lui Eliade este scurta proză Ghicitor în pietre; din punctul său de vedere, toată opera eliadescă poate fi descifrată prin apel la ideologia divinației (Eliade însuși a fost numit "litomantul incomparabil
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
că doar spectacolul poate revela faptul că, în ciuda condiționărilor și a îngrădirilor, nu suntem asemenea șoarecilor prinși în cursă, imagine pe care o semnifică Buchenwaldul (incinerarea din care Eliade face "simbolul ultim al Istoriei"655). Buchenwaldul reprezintă o situație-limită, "loc obsedant al unei umanități hărăzite incinerării", "spațiu-limită, unde, în chip tainic, libertatea interioară poate fi încă dobândită și unde noi Boddhisattvas împărtășesc, din compasiune și în anonimat, soarta semenilor"656. În acest context, în care libertatea nu poate fi decât interioară
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
putere, individ În situație fabricată. Ca și cum ar fi citit tratate de psihosociologie, poetul intuiește că trebuie să traseze mai Întâi contextul (istoric, social, cultural) și să distribuie personajele care au marcat acest context. Apar uneori și personaje colective, dintre acestea, obsedant, „băieții cu ochi albaștri”. Apoi se imaginează (de fapt, se insinuează) În pielea unuia dintre personajele-cheie ale epocii, „informatorul de lângă noi”. Îi construiește acestuia o filiație (tatăl a contribuit și el, a făcut colectiva), un parcurs biografic (primele turnătorii, Încă
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
am făcut facultate prin anii ’50 ne amintim de ședințele de demascări și de comisiile de analiză În fața cărora, unii, eram chemați). totul e o continuă basculare Între ficțional și real, Între scene autentice și invenții În marginea acestei realități obsedante. Unele scene memorabile sunt probabil inspirate din Întâmplări reale, din situații petrecute cândva sau măcar verosimile. Motivul jocului ocupă un loc important În caracterizarea contextului. O neîncetată confruntare Între tabere și grupuri, o luptă Între minți, angajând ingeniozitatea și competența
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
mai avea nevoie de noi, ne vor lăsa să avem un sfârșit senin? Oare cum ar trebui să ne retragem, brusc sau treptat? Cu fiecare Întâlnire, interogațiile noastre deveneau mai dramatice. Acum nu mai am cui să-i pun retoric obsedanta Întrebare și nici nu mai are cine să-mi răspundă... (Revista de psihologie organizațională, vol. VI, nr. 1-2, 2006) Nexusuri care corup și victimele colaterale Realitatea socială ne Înconjoară cu diferiți stimuli - obiecte, situații (Întâmplări), personaje, cuvinte - cerându-ne să
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
estetice”, ieșind de acolo cu chipuri de nerecunoscut. Dar parcă au existat și unele derapaje morale, mult mai spectaculoase, produse anterior în condiții de libertate. E oare mai vinovat, de pildă, Vianu pentru că a acceptat să facă anumite compromisuri în „obsedantul deceniu” comunist, sau Cioran, care îl compara, în deplină libertate, pe Zelea Codreanu cu Isus Cristos și se arăta încântat de modelul Hitler? Cum vedeți Dvs. rezistența prin cultură în anii comunismului? Până la ce punct se poate vorbi de o
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
au întâlnit la prânz, la dejun. Lăură n-a comentat nimic, iar el n-a provocat-o cu absolut nimic. Îi citi câteva pagini din noul lui român, în care Lăură se regăsea în fiecare rând. Imaginea ei devenise aproape obsedanta în scrisorile acelea, dar sufletul lui părea tiranizat de mitul propriei personalități interesată să-și clădească o imagine publică. Începea ultimul acord al simfoniei dragostei lor. Cu cat trecea timpul, cu atat despărțirea devenea și mai dureroasă. Cu ochii palizi
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
frumoase, pe Albă că Zăpadă cu piticii ei, multe dulciuri, cămăși de lux pentru el, truse de cosmetice, chiar si cateva tablouri din piele fină, executate minuțios de mână ei talentata. După câteva ore bune, a sosit și el. Sunetul obsedant al unei melodii arabe de la un difuzor din turnul de vis-a-vis răzbătea printre jaluzele. A sărutat-o pasional, și-a pus imediat un halat, apoi a intrat la duș. Venea direct din sala de operații și simțea nevoia imperioasa de
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
monahii mai în vârstă despre propria mănăstire și viețuitorii săi. Tânărul Platon, venit din lumea existentă înafara zidurilor mănăstirii, simte în jurul lui numai dragoste, venind dinspre toți Părinții cu care are de-a face. Cuvintele „dragoste” și „iubire” revin aproape obsedant legate de fiecare simplu monah, preot sau arhimandrit de care Platon depinde în vreun fel sau altul. Părintele arhimandrit, ni se spune, își revărsa asupra sa „iubirea sa covârșitoare”. Ieroschimonahul Macarie, meșterul de la care învăța legatul icoanelor în aramă „îl
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]