1,702 matches
-
tău; și-ți amintești că s-au deschis două ferestre și-ai auzit două glasuri - unul de bărbat, altul de femeie - care au Început să vorbească În lumina aceea tragică și blînda. Îți revin În minte cuvintele lor, ca refrenul obsedant al unui cîntec vechi, auzit și pierdut În Brooklyn. — Oi fi fost plecată, rosti un glas, În lumina tristă. — Da, am fost plecată. Doar ce m-am Întors, spuse celălalt glas. — Zău? Mi-am Închipuit eu, spuse primul. Mi-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
așa cum făcuseră mai devreme. — Haide, haide! Circulați! Circulați! Dar În Însuși felul cum o făceau se simțea nuanța de rutină și obișnuință, un sentiment de oboseală și indiferență, și atunci cînd oamenii și-au reluat locurile de dinainte cu elasticitatea obsedantă a mercurului, polițiștii n-au dat semne de furie sau nerăbdare. S-au postat din nou În jurul mortului, așteptînd calm să vină timpul pentru următorul punct din programul lor invariabil. Iar acum, ca și cum s-ar fi rupt barierele tăcerii, reținerii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
păduri care sînt parcă ceva mai mult decît niște simpli copaci, care emană o putere, un farmec, o vrajă, umplînd sufletele oamenilor - mai cu seamă ale celor care sînt Întrucîtva Înrudiți cu acest pămînt - de o muzică sumbră, de amintiri obsedante, ce nu pot fi nicicînd conturate cu precizie. Este sentimentul copleșitor al descoperirii imediate șl inevitabile, așa cum Îl trăiesc cei care vin pentru prima oară În patria părinților lor. Este ca o descindere pe tărîmul necunoscut după care inima noastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
singuratice și pădurile Întunecate vrăjite, trăi sentimentul firesc al recunoașterii imediate, sentimentul că locurile acestea Îi fuseseră totdeauna cunoscute, că se afla acasă. Și acest sentiment ciudat, necunoscut, sălbatic, Înălțător Îi cuprinse, Îi inundă sufletul, ca o muzică măreață și obsedantă auzită Într-un vis. Iar acum, după ce se stabilise Între ei o legătură amicală, muribundul Începu, cu acea curiozitate lacomă și posesivă a neamului său, să-și asalteze tovarășul cu nenumărate Întrebări privitoare la viața lui, la locurile natale, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
muribundul se Întinse pe fotoliu să se odihnească. TÎnărul consimți cu bunăvoință și chiar cu bucurie: călătoria sa se apropia de sfîrșit, iar afară lumina lunii, ce răsărise devreme, Învăluia pădurile și zăpezile alpine Într-o vrajă ciudată, strălucitoare și obsedantă, care Împrumuta Întunericului din compartiment ceva din lumina sa misterioasă și ireală. Muribundul zăcea Întins pe pernele fotoliului său cu ochii Închiși, iar În lumina magică chipul său istovit, pe care ardeau două pete de un roșu aprins, straniu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
sigur. Dar ceea ce vedea acum clar, În Întunericul luminat de lună, era un firicel de un roșu aprins pornind din colțul buzelor strînse și pata mare, de un roșu aprins, de pe podea. Ce era de făcut? Ce putea face? Lumina obsedantă și fatală a lunii parcă Îi umpluse sufletul de vraja ei Întunecată, de farmecul unui calm neclintit și nesfîrșit. Trenul Își micșora deja viteza, se iveau primele lumini ale orașului, se apropia de sfîrșitul călătoriei sale. Trenul Își Încetini mersul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
Și se simțea În tăcerea tainică a amiezii, În sunetul cleștilor de apucat gheață de pe stradă, În șuieratul rece al ferăstraielor de gheață ce despicau blocurile aburinde, În frunze, În iarbă și-n flori, În mirosul de asfalt, În pustiul obsedant, verde-auriu, al străzii după trecerea tramvaiului. Războiul pătrunsese pretutindeni: În tot ceea ce se mișca, În tot ceea ce era neclintit, În roșul viu al unui zid de cărămidă precum și În pulsația vieții și circulației de pe stradă. Pe fețele celor care treceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
În roșul viu al unui zid de cărămidă precum și În pulsația vieții și circulației de pe stradă. Pe fețele celor care treceau pe stradă și În nenumăratele momente familiare ale vieții și muncii de fiecare zi a oamenilor. Singuratic, sălbatic și obsedant, chemîndu-ne mereu din cornul cu inflexiuni unduitoare și Îndepărtate, pătrunsese În singurătatea fermecată de vreme a dealurilor vrăjite ce ne Înconjurau, În licăririle singuratice, sălbatice și trecătoare, care se ivesc și trec peste marea verde a pustiului. Războiul era prezent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
neșterse, despre americani dispăruți - americanii de odinioară, necunoscuți, dispăruți, morți, despre chipurile Împodobite cu favoriți, estompate și fără grai, ale americanilor de seamă, care, pentru mine, erau mai necunoscute decît Egiptul, mai Îndepărtate decît ținuturile tătarilor, mai ciudate și mai obsedante decît Japonia sau decît chipurile șterse ale primilor faraoni care au Înălțat piramidele - și pe care el Îi văzuse, Îi auzise, Îi Întîlnise, Îi cunoscuse În plenitudinea avîntului pasiunii și gloriei tinereții sale: chipurile dispărute, fără grai, uitate de vreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
pălării care vin pe pod să ne salute... veniți, fraților, haideți să căutăm toate acestea! Căci vuietul uriaș al orașului cu o mie de picioare, Îndepărtat ca un zumzet de albine, somnoros, nepătruns ca timpul, a ajuns să ne sune obsedant În urechi, plin de făgăduința bucuriei și a victoriei, a norocului, fericirii și iubirii cum n-a mai existat pe lume. Hai, fraților, În oraș, În farmecul acelui oraș misterios, strălucitor, Îndepărtat, măreț, vrăjit de timp, o să Întîlnim bărbați de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
ciudate și stridente. Păsările mari se Înalță pe aripile lor puternice și lucioase cu picioarele strîns lipite de trup; sau se aruncă și se rostogolesc prin aer, lăsîndu-se pe apă cu bătăi mari de aripi și cu zarva țipetelor lor obsedante: parcă orchestrează această pustietate, dau glas singurătății, umplu inimile celor care-au venit de-o bucurie stranie. Căci, parcă În urma unor schimbări subtile și profunde, petrecute În structura sîngelui și țesuturilor lor, datorită aerului pe care-l respiră, oamenii spaniolului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
urmărește, închis într-un trunchi de arin, cu sufletul rătăcind spre Danubius. Aspirații frânte, renunțări născute din teama anticipativă de neîmplinire (steaua - sic! - care-o caut poate nu e), frunze căzând peste sate, odată cu timpul, zăpada coborând peste același spațiu obsedant, satul, gânduri care, și ele, cad ca zăpezile, estompând conturul real al lucrurilor, sunt doar câteva dintre sursele acestui sentiment de tristețe profundă a înțelegerii și acceptării ireversibilității vieții. Satul din poezia lui Florentin Popescu nu este însă unul anume
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
el și viața lui, apoi lumea și viața ei, apoi timpurile în care s-au pelindat”. Precum și-n alte scrieri din prima etapă, în Femeia în fața oglinzii introspecția stă pe primul plan, devenind apăsătoare prin amănuntul reflexiv relatat, prin densitatea obsedantă a trăirii de a trăi. Manuela, o altă proiecție a Adrianei, percepe și reflectă cu toată trăirea urâtul zilei prin sine, cu sine, de la sine, retrăgându-se în propria solitudine. În ritmul naturii eroina își deschide stările sufletești, reflectându-se
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
cu privirea care cerșea milă. El nu putea vorbi. În rarele momente când își revenea îngăima ceva, se agita. Știa ce vrea, avea experiența atâtor ani. - Nu se poate! Stai liniștit și o să fie bine! Ochii lui negri o urmăreau obsedant și aștepta cu nerăbdare să se întoarcă înapoi. De câte ori era în tură trecea mereu prin salon peste vizitele obișnuite... o urmărea, o considera speranța lui în ceea ce ar fi dorit să facă... îi cerea implorator fără cuvinte să termine cu
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
note mari și fo arte mari. Doamne ce ușurare și degajare! În 1937, la vârsta de 21 de ani, era învățăto r, î ncepându-și ucenicia ca suplinitor, în satul natal... În 19 40 e ra sublocotenent și a trăit zilele obsedante ale lui 28 iunie 1940 , re tragerea umilitoare din Basarabia ocupată samavolnic, salvarea drapelului regimentului, 30 august 1940 cu cedarea unei părți a Trans ilva niei, pe când el era la Cârțișoara Făgărașului, abdicarea regelui Car ol al II-lea, logodna
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
cultural, nu amintesc decît unul, petrecut pe la-nceputul filmului: apariția bătrînului satului. În vreme ce la Kurosawa, bătrînul, deși fantomatic ca personaj, reușește să fie Încărcat de forța, poezia și misterul mitului, privit din spate, umbră și semiprofil și Încadrat de zgomotul obsedant sacadat al morii de apă, În mult mai faimosul western, respectivul caracter e pe cît de fals, pe atît de rapid expediat În involuntar ridicol; ce-i aia bătrînul satului, printre pistolari consacrați, americanii nu au fie sat, fie bătrîni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
două ori, până când considera că se apropiase cel mai mult de forma originală. Așa își corectă, în mare măsură scrisul, însă recunoștea, la aspect tot urât îi rămase. Prin clasa a treia, tata îi scrise de câteva ori, cerându-i obsedant să revină acasă, fiindcă avea nevoie de ajutor în gospodărie. Răspunse, numai că doar pentru el însuși: - Trebuie să-i fie într-adevăr greu, dar cale de întoarcere, eu n-am. Să las totul baltă acum, cu trei ani înainte de
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
era mică, la fântâna de acasă... *** Aici visul se întrerupea brusc, totul părând învăluit într-o culoare albastră, blândă, mângâietoare. Dimineața, înainte de-a se ridica din pat, cu ochii închiși, încercă să rememoreze măcar fragmente din vis. Degeaba, vedea obsedant doar chipul domnișoarei din bibliotecă, a cărei prezență acolo rămânea în continuare un mister. Ziua se scurse obișnuit, cu orele de curs dimineața, învățatul după amiaza și plimbarea pe aleile mărginite de castani ale școlii. Surpriza avea să vină în fața
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
încearcă anihilarea unora, pe formula "dezavuați valorile stabilite sub Ceaușescu". Jos "oficializații" de Stănescu, de Breban, de D.R.P.! Diverse piticanii, ridicate pe umerii (de editor ai) lui Preda fac declarații de război contra stilului Preda, contra literaturii grele, amare, despre "obsedantul deceniu". Există un anticomunism "de paradă". Și sînt și multe deturnări de la realitatea valorilor. Tocmai asta e: sînt prea multe. Dacă Moraru ar mai trăi, l-ar acuza pe Călinescu pentru "critică în baza ideologiei marxist-leniniste". În locul lui, acuză Ileana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
cu insignă de veteran la reverul hainei boțite. Struți, rațe, răchită, pe-astea mizează economia noastră, pe struți, pe rațe și pe răchită, zice intens indignat un ins cu dioptrii mari. Pare a face parte din intelectualitatea săracă a locului. Obsedantele decenii i-au șifonat rău fața. Ne-au mințit, își continuă ochelaristul discursul, că totu'i averea poporului. Că partidul comunist e doar gestionarul avutului comun. Da-da, că-i a nostru tăt, încuviințează moșucul. Minciuni peceriste. S-a văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
cu o icoană pe sticlă, superb finisată. E din școala de la Nicula, a lui Țimforea. L-ar uimi și pe Leonardo. M-a surprins iarăși cu atenția excesivă. Îmi anticipează o remarcă, un gest, numai farăcheful de-a relua tema obsedantă pentru el nu vrea să mi-l înțeleagă. Șichy se lăsase pe-un scaun, stînd așa cum nu stă ea de obicei: ghemuită, să ocupe cît mai puțin spațiu; ezitînd între a se duce și-a mai rămîne. Mi-era greu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
care am ținut, cu mare plăcere, cont. Am început să urăsc romanul acesta și mi-e frică. Sunt bolnav. Mi-e groază. Mihail Bulgakov - Maestrul și Margareta Partea întâi Un scriitor, ploaia și caruselul gândurilor Ploua. Mocănește. O ploaie insistentă, obsedantă, tulburătoare, din aceea care se infiltrează până în creier, îți lasă mintea murată și induce frisoane. Nici nu mai știa de câte zile ploua, se plictisise să asculte buletinul meteo și se mulțumea să tragă din când în când draperia pentru
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
în ciuda tuturor eforturilor și diverselor subterfugii, nu le poți rupe niciodată. - Cheltuiți. În diverse feluri, în diverse locuri. Cu cine vrei tu, la alegere. Adio, griji... Adio nervi care erup dureros în fața ușilor unor edituri de doi bani, adio idee obsedantă că nu ești altceva decât un bețiv notoriu și un scriitor ratat, plin de ifose nejustificate. Ce zici, nu sună bine? Vinzi tot și pleci. Sau nu, nu e bine zis. Fugi. Dispari. Undeva unde este cald, undeva unde n-
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
la o astfel de posibilitate abstractă chiar și atunci când făcea conversație cu un Magician decis să-i dea peste cap întregul sistem de valori. Rosti cu voce tare, poate prea tare, parcă decis să acopere măcar în felul acela zgomotul obsedant al ploii turbulente care nu dorea să plece către alte meleaguri: - Un roman care se scrie singur... Acesta poate fi visul tuturor scriitorilor lumii, dacă stau să analizez mai bine situația. Mda... Nici nu trebuie să-ți mai pui mintea
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
el. Și îi acorda de fiecare dată circumstanțe atenuante, chiar și atunci când el făcea tot posibilul pentru a nu le merita. - Hai în casă, ciudatule, nu vreau să răcești, chiar nu am nevoie de văicărelile tale prelungite și de refuzul obsedant de a lua vreun medicament. Hopa sus, nu face figuri cu mine, te altoiesc aici, în curte, ca să vadă vecinii cum te țin sub papuc! Scriitorul pufni în râs și o fixă cu ochi tulburi. - Ma... Ma... gicianul zice că
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]