1,972 matches
-
unde, de altfel, va trăi treizeci de ani, pînă se va stabili în Germania. În exil editează cîteva publicații și colaborează la majoritatea ziarelor românești din străinătate, în special la "Carpații" lui Aron Cotruș. Va fi primul care atrage atenția occidentalilor asupra gafelor săvîrșite prin cedarea în sfera de influență sovietică a țărilor din răsăritul Europei. Cartea sa, Pax Americana o Pax Sovietica (2 volume, Madrid, Editura Marsiaga, 1947), era un veritabil semnal de alarmă asupra pericolului sovietic, din păcate fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
au fost condamnați la închisoare, dar, ce ironie, în absență, poliția nereușind să-i afle la domiciliu, spre a-i aresta ei continuă să fie în țară, dar nu li se dă de urmă (?!). Vituperează intelectualii, cu deosebire pe cei occidentali, care alegeau fără constrîngeri comunismul, față de cei din țările comunizate. Petiționari ai absolutului, cum îi numește Monica Lovinescu, intelectualii occidentali vedeau promisiunea Paradisului terestru în doctrina comunistă, instaurată în Rusia de extrema stîngă prin Revoluția bolșevică. Tot aici, va fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
acum o primejdie, pare stranie îngăduința celor din fostele țări comuniste față de menținerea la putere a forțelor comuniste, aleși sau realeși prin alegeri libere, după cinci decenii de teroare comunistă. Și atunci autoarea Esteticei se întreabă: "Nu era oare pentru occidentali o dovadă că aceste populații nu au avut de suferit pe cît s-a pretins de pe urma comuniștilor, din moment ce îi mențineau în posturi de conducere sau îi realegeau?" Cunoscuta carte în cinci volume a lui Ion Ioanid, Închisoarea noastră cea de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
doar câteva penibile franjuri, zdrențe, Încât Însuși „conducătorul”, cu un bun fler politic, schimbase „macazul” introducând un fel de „program național-comunist”, vrând să tragă capital politic din „nostalgia națională” și punând accentul pe ura față de străin, nu numai față de orice occidental - cu care el, În ceea ce-l privea, avea contacte amiabile! -, dar și față de „străinul autohton”, intelectualii care erau „de altă părere”. Nu, să nu ne Înșelăm, puterea lui Ceaușescu nu se baza numai pe poliție și pe aparatul său militar
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
felul de obositoare discuții și aproximații despre „originile revoluției”, care „de fapt nici nu a fost una”, despre „revenirea la putere a comuniștilor”, „impostura lui Iliescu” - ceea ce echivala, În fapt, cu contestarea legalității alegerilor din mai ’90 (și ceea ce observatorii occidentali ai alegerilor nu făcuseră!Ă Discuția mea publică cu J.-P. Faye nu a avut nici un fel de ecou În presa largă sau culturală, deși Contemporanul-Ideea europeană avea atunci un tiraj de câteva zeci de mii și o difuzare acceptabilă
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
ei țărani autentici, alții Îmbrăcați În haine de oraș. O lume fluidă, nesigură, unde lucrurile nu prea sunt luate În serios. Pentru scriitorul francez, mentalitatea cu totul neoccidentală ar fi mai curând o calitate, lecția pe care românul o oferă occidentalului: adaptabilitatea, indulgența, optimismul, trecerea nepăsătoare prin istorie. Exact ceea ce o irită pe scriitoarea britanică! Până la urmă, rămâne faptul că românii sunt percepuți ca fiind altceva, un popor animat de alt spirit decât cel al națiunilor occidentale: o anumită „ușurință“ de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
români, latura seducătoare a exotismului s-a estompat În favoarea imaginilor tenebroase. Dracula a marcat puncte. Ceaușescu i-a venit În ajutor, cu varianta lui extravagantă de comunism. Iar după el, atâtea alte Întâmplări care i-au nedumerit sau revoltat pe occidentali: o revoluție sângeroasă Încă Învăluită În mister, expediții devastatoare ale minerilor la București, situația intolerabilă a copiilor abandonați În stradă sau bolnavi de SIDA... Toate acestea, rupte de context, au devenit simboluri negative ale României. La extrema cealaltă se conturează
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
tip anume de român. Românii sunt diferiți Între ei și, totodată, asemănători cu ceilalți oameni. Și regiunile României prezintă un tablou variat. Firește, toate la un loc dau o sinteză care Își are notele ei particulare. Și chiar (pentru un occidental) ciudățeniile ei. Nu există Însă o Românie atemporală. Punctul meu de vedere este că trăsăturile distincte se explică prin istorie și prin starea actuală a societății românești. România de astăzi nu seamănă prea mult cu România de ieri. Și nici
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
târziu, aveau să scrie cu caractere latine, să se Îmbrace europenește și să vorbească franțuzește! O asemenea „schimbare la față“ pretinde o explicație. Doi factori au jucat un rol esențial: modernizarea și ideologia națională. Singurul model al modernității era cel occidental. Îl aplicase mai Înainte Rusia, Îl va aplica și Turcia, și chiar Îndepărtata Japonie. Tot o creație occidentală este și națiunea. Ideea unei națiuni române și a unui stat național românesc Însemna detașarea românilor de masa ortodoxă și slavă În
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
oriental se estompează Încetul cu Încetul; Îi iau locul o arhitectură de inspirație franceză și (mai mult chiar decât arhitectura În sine, care nu putea transforma peste noapte peisajul citadin) un mod de viață imitat — la nivelul elitelor — după cel occidental. Bucureștiul devine „Micul Paris“, titlu cu care, pe drept sau pe nedrept, avea să se mândrească până la instaurarea comunismului. Și apoi, sunt adoptate toate structurile occidentale. Instituțiile politice, legile, administrația, justiția, școala, armata... toate vin din Occident. Românii se desprind
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
plăcut să creadă același lucru („Oamenii cred ușor ceea ce le place să creadă“, a spus Caesar). O Românie independentă ar fi fost, Într-adevăr, o breșă În sistemul comunist. Mai grav este Însă că, mizând pe detașarea României de Moscova, occidentalii l-au creditat pe Ceaușescu și În materie de deschidere politică internă. Era curentă comparația cu Iugoslavia lui Tito: un regim comunist mai suplu atât În exterior, cât și În interior. Și astfel, Ceaușescu a devenit respectabil și cât se
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
surd Între regim și oameni. A fost una dintre marile frustrări ale românilor. S-a concentrat aici o parte din violența descătușată În decembrie 1989.<endnote id="5"/> „Sistematizarea“ satelor a fost semnalul care a Început să-i trezească pe occidentali la realitate. Curios cum nu văzuseră mai Înainte „sistematizarea“, de o și mai mare amploare, a orașelor. Se vede că satul are o semnificație mitică (acolo se află rădăcinile noastre). Și În acest domeniu, Ceaușescu a mers foarte departe, dar
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
toate au rezistat (dar sunt Încă destule). În ansamblu, ele au stimulat mai mult câștigul decât competența profesională. În exterior, după atenuarea indignării stârnite de mineriadele din 1990 și 1991, relațiile cu Occidentul au Început să se destindă. Dar pentru occidentali Iliescu nu a devenit niciodată, cu adevărat, o persoană Întru totul frecventabilă. Pentru România ușa doar s-a Întredeschis, În timp ce pentru alții se deschidea larg. În aprilie 1991, Iliescu se grăbise să Încheie un tratat cu Uniunea Sovietică, În timp ce nimeni
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
chiar supervizând Încălcări ale embargoului (contrabandă cu produse petroliere). Una peste alta, apropierea de Occident părea lipsită de convingere și determinată strict de Împrejurări. Nu se Întrevedea o mare iubire față de Occident sau de valorile occidentale! Privit cu răceală de occidentali, regimul Iliescu pierdea neîncetat teren și În interiorul țării. Stagnarea reformei a putut da unora iluzia că scapă de ce e mai rău (șomajul, nesiguranța zilei de mâine...). Dar rezultatul nu putea fi decât rămânerea În sărăcie. Cei mai mulți români s-au Îndepărtat
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
ajunsese să se comporte destul de bine (alegeri desfășurate corect, o mass-media diversificată și influentă...). Dar economia se Încăpățâna să nu decoleze, iar nivelul de trai rămânea scăzut. Din acest punct de vedere, Între România și Occident este Încă o prăpastie. Occidentalii se tem și de „invazia“ românilor și, de aceea, În ciuda Începerii negocierilor cu Uniunea Europeană, au renunțat cu greu la obligativitatea vizelor pentru cetățenii români (În timp ce această restricție era ridicată de mult pentru țările ex-comuniste din Europa Centrală). Ce s-a
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
oferit lui Iliescu mai mult decât ar fi câștigat În condiții normale. A fost reales președinte al României cu aproape 67% din voturi, față de 33% ale adversarului. Din nou România a uimit Occidentul printr-un comportament atipic. Până la urmă, și occidentalii, ca și românii, s-au arătat mulțumiți că a revenit Iliescu și că nu s-a Întâmplat mai rău. Fenomenul Vadim definește mai puțin o politică (programul său e cu totul sumar), cât o stare emoțională. Este o expresie a
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
din simpatiile românilor. Guvernul, care și-a respectat ferm opțiunile prooccidentale (România fiind membră a „Parteneriatului pentru Pace“ și candidată la N.A.T.O.), a fost aspru criticat pentru „exces de zel“. Sentimental, românii păreau mai aproape de vecinii lor decât de occidentali; acum o sută de ani, lucrurile stăteau invers. Mulți dintre ei au preferat Serbia ortodoxă, naționalistă și autoritară Occidentului democratic și cosmopolit. Dar și În această privință atitudinile au evoluat În favoarea Occidentului, după cum am arătat deja. Românii se adaptează repede
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
economia românească produce puțin. Chiar actualul nivel de trai, atât de scăzut, este peste posibilitățile reale ale țării. În Occident există o pătură relativ subțire de oameni săraci și o pătură și mai subțire de oameni bogați. Între ele, cei mai mulți occidentali aparțin clasei de mijloc; aceasta asigură buna funcționare și stabilitatea sistemului politic și social. În România, există o pătură subțire de oameni bogați, o pătură și ea destul de subțire a clasei de mijloc (totuși, În curs de consolidare) și o
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
europene și atlantice ale României, ceea ce a și făcut. Pentru regele Mihai este desigur o recunoaștere de ordin „istoric“. A obținut cel mai mult posibil În condițiile În care a pierdut. Partida au câștigat-o Iliescu și Republica! Câteva particularități Occidentalul care vine În România observă cu mirare că În unele privințe românii gândesc și se comportă „altfel“. Mirarea lor este doar parțial justificată. Multe dintre atitudinile curioase ale românilor au caracterizat și Occidentul până nu demult. În materie de atitudini
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
al României, s-a cerut, Într-o proclamație lansată În 1990, ca foștii responsabili ai regimului comunist să fie excluși o vreme din viața politică. Nu este de mirare că regimul Iliescu nu a dat curs acestei invitații. Chiar și occidentalii i-au sfătuit discret pe „ex-comuniști“ să nu pornească la o „vânătoare de vrăjitoare“. Nevânate, vrăjitoarele și-au văzut de treabă. În Cehia s-a adoptat totuși o asemenea lege. Cehii l-au avut pe Havel, românii pe Iliescu. Se
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Moldova sau din Maramureș este primit cu mai multă atenție și căldură decât atunci când vine la București și se pierde În masa anonimă a unui mare oraș (deși până și aici mai rămâne ceva din amabilitatea tradițională și orientală; un occidental are toate șansele să fie mai bine primit În Capitala României, Înconjurat cu mai multă atenție, decât procedează el, la el acasă). Tratamentul „de favoare“ care Îi este rezervat Înseamnă Însă mai Întâi de toate că străinul este tratat ca
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
dați la o parte. Frustrarea, o imensă frustrare, este sentimentul care le definește cel mai bine starea actuală de spirit. Și, de aceea, Occidentul continuă să atragă și să respingă. Mai e cale lungă până când românii să-i privească pe occidentali cu aceeași detașare (sau nepăsare) cu care occidentalii Îi privesc pe ei. Deocamdată, psihodrama străinătății continuă În România. „Străinii din afară“ sunt dublați de cealaltă categorie, a „străinilor din interior“. România este o țară care nu a știut, și care
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
deschid prea larg; un număr restrâns de privilegiați ajung la studii sau la specializări În „lumea liberă“. Deschiderea culturală spre Occident se face doar atât cât să atenueze influența sovietică. Modelul invocat nu mai e modelul sovietic, dar nici cel occidental: este modelul românesc! „Elita“ formată la Moscova avea să treacă prin momente dezagreabile; după ce ajunsese foarte repede la vârf, acum e privită cu suspiciune și Îndepărtată din posturile sensibile. Cei cu soții „sovietice“ se găsesc Într-o situație și mai
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
numele gerovitalului, un medicament „antibătrânețe“, și curele de Întinerire din clinica sa de la București. Nu am nici cea mai mică competență pentru a aprecia valoarea științifică a cercetărilor sale; cert este Însă că iluzia Întineririi i-a Îndreptat pe mulți occidentali spre România, iar regimul comunist a văzut În această operație un important izvor de prestigiu și mai ales de devize (deși În Occident, chiar fără doamna Aslan, speranța de viață era simțitor mai mare ca În România!). Un caz interesant
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
1965-1989, Londra, 1995; ediție românească: Ceaușescu și Securitatea. Constrângere și disidență În România anilor 1965-1989, București, 1998. Cea mai cunoscută dintre biografiile oficiale ale dictatorului este semnată de Michel Hamelet: Nicolae Ceaușescu, Paris, 1971 și ilustrează perfect modul cum unii occidentali s-au lăsat prinși În mrejele propagandei românești (autorul a fost jurnalist la Le Figaro, un cotidian respectat, și de dreapta pe deasupra!). Altminteri, cu privire la Ceaușescu, se pot consulta: Mary Ellen Fischer, Nicolae Ceaușescu. A Study in Political Leadership, Boulder, Colorado
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]