2,363 matches
-
a făcut colibi pentru turme. De aceea s-a dat locului aceluia numele Sucot (Colibi). 18. La întoarcerea lui din Padan-Aram, Iacov a ajuns cu bine în cetatea Sihem, în țara Canaan, și a tăbărît înaintea cetății. 19. Partea de ogor, pe care își întinsese cortul a cumpărat-o de la fiii lui Hamor, tatăl lui Sihem, cu o sută de chesita. 20. Și acolo, a ridicat un altar, pe care l-a numit El-Elohe-Israel (Domnul este Dumnezeul lui Israel). $34 1
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
ai domnului nostru, noi și pămînturile noastre. Dă-ne sămînță să semănăm, ca să trăim și să nu murim, și să nu ne rămînă pămînturile pustii." 20. Iosif a cumpărat pentru Faraon toate pămînturile Egiptului, căci Egiptenii și-au vîndut fiecare ogorul, pentru că îi silea foametea. Și țara a ajuns în stăpînirea lui Faraon. 21. Cît despre popor, l-a mutat în cetăți, de la o margine a hotarelor Egiptului pînă la cealaltă. 22. Numai pămînturile preoților nu le-a cumpărat, pentru că era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
zis poporului: "V-am cumpărat azi cu pămînturile voastre, pentru Faraon; iată, vă dau sămînță, ca să puteți semăna pămîntul. 24. La vremea roadelor, veți da a cincea parte lui Faraon, iar celelalte patru părți vă vor rămînea vouă ca să semănați ogoarele și să vă hrăniți împreună cu copiii voștri și cu cei ce sunt în casele voastre." 25. Ei au zis: "Tu ne-ai scăpat viața! Să căpătăm trecere înaintea domnului nostru, și vom fi robi ai lui Faraon." 26. Iosif a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
cînd i-a binecuvîntat. I-a binecuvîntat pe fiecare cu o binecuvîntare deosebită. 29. Apoi le-a dat porunca următoare: "Eu am să fiu adăugat la poporul meu; deci să mă îngropați împreună cu părinții mei, în peștera care este în ogorul Hetitului Efron, 30. în peștera din ogorul Macpela care este față în față cu Mamre, în țara Canaan. Acesta este ogorul, pe care l-a cumpărat Avraam de la Hetitul Efron, ca moșie de înmormîntare. 31. Acolo au îngropat pe Avraam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
pe fiecare cu o binecuvîntare deosebită. 29. Apoi le-a dat porunca următoare: "Eu am să fiu adăugat la poporul meu; deci să mă îngropați împreună cu părinții mei, în peștera care este în ogorul Hetitului Efron, 30. în peștera din ogorul Macpela care este față în față cu Mamre, în țara Canaan. Acesta este ogorul, pe care l-a cumpărat Avraam de la Hetitul Efron, ca moșie de înmormîntare. 31. Acolo au îngropat pe Avraam și pe Sara, nevasta lui, acolo au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
am să fiu adăugat la poporul meu; deci să mă îngropați împreună cu părinții mei, în peștera care este în ogorul Hetitului Efron, 30. în peștera din ogorul Macpela care este față în față cu Mamre, în țara Canaan. Acesta este ogorul, pe care l-a cumpărat Avraam de la Hetitul Efron, ca moșie de înmormîntare. 31. Acolo au îngropat pe Avraam și pe Sara, nevasta lui, acolo au îngropat pe Isaac și pe Rebeca, nevasta lui; și acolo am îngropat eu pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
l-a cumpărat Avraam de la Hetitul Efron, ca moșie de înmormîntare. 31. Acolo au îngropat pe Avraam și pe Sara, nevasta lui, acolo au îngropat pe Isaac și pe Rebeca, nevasta lui; și acolo am îngropat eu pe Lea. 32. Ogorul și peștera care se află acolo au fost cumpărate de la fiii lui Het." 33. Cînd a isprăvit Iacov de dat porunci fiilor săi, și-a tras picioarele în pat, și-a dat duhul, și a fost adăugat la poporul său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
Egipteni." De aceea s-a dat acestei arii numele Abel-Mițraim (jalea Egiptenilor); ea este dincolo de Iordan. 12. Astfel au împlinit fiii lui Iacov poruncile tatălui lor. 13. L-au dus în țara Canaan și l-au îngropat în peștera din ogorul Macpela, pe care-l cumpărase Avraam de la Hetitul Efron, ca moșie de înmormîntare, și care este față în față cu Mamre. 14. Iosif, după ce a îngropat pe tatăl său, s-a întors în Egipt, împreună cu frații săi și cu toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
adânci aceste aspecte. Rândurile care urmează sunt doar câteva considerații asupra modului cum era privită munca în lumea satului de odinioară. Ca fiu de țăran cu mulți copii și cu mijloace de trai modeste, am participat efectiv la muncile de pe ogoare și la treburile gospodărești ale familiei încă din primii ani ai vieții. Satul alcătuia o comunitate, un fel de familie mai mare, în care toți locuitorii se cunoșteau, se influențau și se ajutau între ei, își întemeiau gospodăriile după modele
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
pregătit pentru timpul când va ajunge „gospodar la casa lui”, munca devenind, prin exemplu și exercițiu, un mijloc educativ de maximă importanță. Îmi amintesc de perioadele aglomerate ale muncilor agricole (prașila, seceratul, culesul etc.), când zorile zilei le întâmpinam pe ogor și întunericul înserării ne găsea tot acolo, încât casa și ograda le vedeam la lumina zilei doar duminica și de sărbători. Și totuși munca nu era privită ca o povară, iar familia se dovedea o veritabilă școală a muncii. Întunecata
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
care: cultul pentru muncă, cultul pentru pâine, cultul pentru cinste și corectitudine etc. Oamenii satului lucrau cu dăruire pământul și-l iubeau, așa cum își iubeau copiii, animalele, locul pe care au văzut lumina zilei și unde au crescut. Trudind pe ogoare puțin rodnice, cu unelte rudimentare, dar cu sudoare din belșug, țăranii smulgeau anevoie roadele pământului, pe care le strângeau și le drămuiau cu zgârcenie, pentru a asigura cele necesare multelor guri ce le aveau de hrănit. Fiecare bob, fiecare spic
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
cultural Devenit „Disco-central”, Dă o muzică nebună, Ca tot satul s-o audă. La programul prelungit, Tineretu-i nelipsit. Și nu este-ngrijorat Că pământu-i nelucrat. Doar persoane vârstnice, Cu puteri bicisnice Trudesc, fără prea mult spor, Pe un petic de ogor. Spre biserica din vale Coboară bătrâni, agale, Pregătind, prin rugăciune, Drumul către altă lume. Școala, care stă să cadă, A rămas fără ogradă, Iar de la un an la altul, Cu crâșme s-a umplut satul. Tinerii nu prea lucrează, La
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
-l rugă să se ducă împreună spre malul râului. Vremea era plăcută. Anotimpul ahet era pe sfârșite și se apropia anotimpul pert. Apele lui Hapi se retrăgeau între maluri. Țăranii și robii se grăbeau acum să are și să semene ogoarele umede și negre, și după ei păstorii mânau peste semănături turmele de oi, ca să intre sămânța în pământ, să n-o spulbere vântul și să n-o usuce soarele. Auta și Iahuben se uitau la această priveliște în necontenită mișcare
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
ajunge. Muncesc din greu și abia se întorc acasă la căderea nopții, istoviți, că trebuie să și plece îndărăt pe câmp. Și asta când e bine! Dar gîndește-te că uneori apa din Hapi nu se ridică atât cât trebuie și ogorul nu mai are mâl, e uscat! Nu toți au putere să-și facă șanțuri pentru scurgerea apei. Sau dacă înainte de seceriș vin lăcustele? Iahuben oftă: - Și ce se întîmplă atunci cu țăranii aceia? - Se mută fiecare cu toți ai lui
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
care cele două tărîmuri - cerul și pămîntul - sînt atît de marcat și definitiv distincte. Plugul este cel care a hotărnicit destinul omului. Imaginea, În simplitatea ei stilizată, confirmă soarta ființei umane așezată pe hotarul dintre cer și pămînt: truditor al ogorului ridicîndu-și ochii rugători și plini de speranță spre cerul de unde poate veni mereu binefacerea ploii și a căldurii dar și urgia arșiței și a potopului. Pe gînduri ciocănitoarea contemplă gânditoare lemnul colibei mele Kobayashi Issa Nici vorbă, avem de a
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
Prin numărul lor impresionant constituie un alt factor hotărâtor care acționează liber În vederea romanizării. Dacia Traiană fiind una dintre ultimele provincii Înființate la hotarele Imperiului, colonizarea masivă este organizată de stat. Aduși din toată lumea romană pentru popularea orașelor și cultivarea ogoarelor, „căci Dacia fusese secătuită de bărbați În urma lungului război din 106 „( Eutropius), coloniștii acționează În domeniul agriculturii, mineritului și meșteșugurilor. Născuți În provinciile Hispania, Gallia, Noricum, Pannonia, Iliricum, dar și În cele din Asia Mică sau nord vestul Africii, toți
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
economie, devine necesară și prezența unui partener masculin. Calificăm drept necesară prezența unui consort al Marii Zeițe, cunoscut fiind faptul că manifestările religioase ale omului preistoric vizează mereu un fapt, sau o structură aparținând lumii reale. În acest caz, fertilitatea ogorului fiind asociată cu fertilitatea feminină, prezența unui factor fecundator devine o condiție sine qua non . Alegerea taurului ca reprezentare simbolică a acestuia își găsește multiple explicații, nu neapărat divergente. Problema ridicată de figurarea simbolică a unei noi idei religioase este
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
este caracterul lor ceresc, ci virtuțile lor fecundatoare. Sacralitatea lor derivă din hierogamia cu Marea Mamă, esența lor celestă fiind valorizată în funcția ei genezică. Cerul este, înainte de toate, regiunea unde „mugește” tunetul, se adună norii și se hotărăște rodnicia ogoarelor (ELIADE 1992, 83). Asocierea tunetului, ca manifestare concretă a divinității, confirmând, încă o dată, caracterul uranian al acesteia, cu mugetul taurului, ne este sugerată, în spațiul de interes al lucrării noastre, de descoperirea la Hăbășești a unei protome zoomorfe care redă
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
tactile. Munca picturală însăși, care ar trebui să se scrie pictrurală, face parte din "munci și zile". Van Gogh: "Simbolul Sfântului Luca, patronul pictorilor, este un bou. Trebuie așadar să fii răbdător ca un bou dacă vrei să lucrezi pe ogorul artistic". Să ne amintim că Dürer a inaugurat în același timp peisajul și pictura în ulei. Fluid vegetal, greu și viu, uleiul pur de in amestecat cu rășină are onctuozitatea oleaginoaselor și lentoarea surdă a ciclurilor agricole. Omul grăbit al
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
credința într-un viitor fericit sunt în stare să mențină viața până și în împrejurările cele mai critice la cel care o are, atunci cum n-ar fi acceptată credința cu mult mai presus decât marea pe care călătorește, decât ogorul pe care-l seamănă, decât femeia pe care o ia în căsătorie, întrucât el crede în Dumnezeu, Tatăl care a creat toate, și în Cel Care, cu o neasemuită dăruire de Sine și cu măreția unui suflet dumnezeiesc, a avut
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
un viitor mai fericit sunt în stare să mențină viața până și în împrejurările cele mai critice, atunci cum n-ar fi ele cu atât mai mult acceptate rațional de cel care, mai presus decât marea pe care călătorește, decât ogorul pe care-l seamănă, decât femeia pe care o ia în căsătorie, ori mai presus decât alte împrejurări omenești, crede în Dumnezeu-Tatăl care a creat toate”. (Origen, Filocalia, [Din tomurile I și III ale cărții Contra lui Celsus], XVIII, 3
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Ce sunt ereziile? „Între erezii (cei vechi) au numit grupările celor care s-au lepădat și s-au înstrăinat cu totul de credință”. (Sf. Vasile cel Mare, Epistole, epist. 188, II, în PSB, vol. 12, p. 374) „Întotdeauna semănătura de pe ogorul Domnului a fost năpădită de spini și pălămidă și mereu a răsărit în ea firele de neghină înăbușitoare, ... buruieni care au crescut, făcând să piară roada bunei credințe”. (Sf. Ioan Casian, Convorbiri duhovnicești, Despre Întruparea Domnului, cartea I, cap. II
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Sf. Atanasie cel Mare, Viața Cuviosului Părintelui nostru Antonie, XC, în PSB, vol. 16, p. 243) „Oare nu se cuvine să se asemene scrierile ereticilor lipsiți de evlavie și speculația înșelătoare a dogmelor elinilor cu mărăcinii din munți și de pe ogoare? Căci ce folos au sufletele oamenilor din acelea, sau mai bine zis ce vătămare nu aduc ele celor ce voiesc să le primească în minte? Deci așa cum mărăcinele e numai hrană focului și mâncare flăcării, la fel dogmele deșarte ale
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
câmpia plină de mânie, de moarte și de slavă, câmpia stearpă și bătută de vânt de sub Troia, înainte să devină pustiu și amintire, cenușă și tăcere, mai trăiește încă o dată, și apoi mereu, ca veșnice valuri, puhoaie, păduri și stele, ogoare și vânturi. Violență și purificare Alături de comparații, prin care îngustul orizont al Iliadei devine orizontul lumii, iar timpul ei se înscrie în statornicia fără timp a vieții, mai există în poem cel puțin trei clipe care, prin patosul lor, reverberează
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
câmpia plină de mânie, de moarte și de slavă, câmpia stearpă și bătută de vânt de sub Troia, înainte să devină pustiu și amintire, cenușă și tăcere, mai trăiește încă o dată, și apoi mereu, ca veșnice valuri, puhoaie, păduri și stele, ogoare și vânturi. Violență și purificare Alături de comparații, prin care îngustul orizont al Iliadei devine orizontul lumii, iar timpul ei se înscrie în statornicia fără timp a vieții, mai există în poem cel puțin trei clipe care, prin patosul lor, reverberează
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]