1,573 matches
-
ucenic la acest atelier de zugrăvit. Din precizările pe care Virgil Cioflec le-a făcut despre această perioadă de ucenicie, a rezultat că Nicolae a fost pe la mai mulți meșteri zugravi până să ajungă la Chladek, la Gheorghe Puiu din Olari, mai apoi la fratele acestuia Dragomir și mai apoi la Naie Pantelimonescu care era un pictor de biserici renumit. Cu timpul, Nicolae a rămas singurul susținător al familiei, elocventă în acest sens fiind mărturisirea lui din anul 1856 în care
Nicolae Grigorescu () [Corola-website/Science/297835_a_299164]
-
inițial Podul Mogoșoaiei, deoarece făcea legătura între reședința domnească de la poalele dealului Mitropoliei și palatul de la Mogoșoaia. Secolele XVIII și XIX constituie pentru arhitectura Bucureștiului perioada unei mari înfloriri. După o perioadă de tranziție, reprezentată prin bisericile Sf. Elefterie (1743), Olari (1758) continuă parțial formele tradiționale ale epocii brâncovenești, apar primele edificii construite în stil neoclasic (Palatul Ghica-Tei, 1822) sau neogotic (Casa Suțu din 1830, Biserica Sf. Spiridon Nou din 1852-1858). Din punct de vedere urbanistic Bucureștiul a cunoscut sub domnitorii
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
aduce la viață fiecare zeu și ființă rostindu-i numele. Se spune că zeul Khnum, o divinitate cu trup de om și cap de berbec, este responsabil pentru apariția omului. Răbdător și priceput el îi modelează pe roata sa de olar, apoi le dă viață. Conform mitologiei egiptene, oamenii sunt indispensabili zeilor care se hrănesc cu ofrande. După geneză urmează o perioadă de pace și înțelegere pentru zei. Atum (Ra) devine conducătorul celorlalți zei. Zeul Nu, reușește să se împace cu
Mitologia Egiptului Antic () [Corola-website/Science/306907_a_308236]
-
ajunge obiectul reformei religioase efectuate în sec. XIV-lea de Akhenaton (Amenophis al IV -lea, soțul celebrei regine Nefertiti), în încercarea sa de realizare a monoteismului, dezmembrat, însă după moartea faraonului reformator. Atunci când Khnum a modelat oamenii pe roata de olar, le-a adăugat pe lângă trup și energie vitală (numită „ka”) și suflet, personalitate („ba”, de obicei reprezentat cu trup de pasăre și cap de om). Cele trei coexistă în timpul vieții, împreună "ren" (numele), "sheut" (umbra) și "sekhem" (acestea însă nu
Mitologia Egiptului Antic () [Corola-website/Science/306907_a_308236]
-
grosime a zidurilor de 1,2 m, cetatea a fost întărită cu turnuri atribuite diversor bresle meșteșugărești care le întrețineau și al caror nume îl purtau. Avea 9 turnuri: "Turnul măcelarilor, Turnul croitorilor, Turnul cizmarilor, Turnul blănarilor, Turnul dogarilor, Turnul olarilor, Turnul Kalendas, Turnul lăcătușilor-fierarilor" și "Turnul Porții". Din rândurile fiecărei bresle responsabile de turnuri, se alegeau ofițerii de breaslă, comandanții militari ai cetății. Legătura între turnuri se făcea prin drumul de strajă aflat în spatele parapetului, la care se avea acces
Cetatea Aiudului () [Corola-website/Science/307859_a_309188]
-
turnului sunt săpate în piatră însemnele breslei și anul ultimei reparații efectuate - 1744. Turnul este ridicat deasupra unei fundații datând din secolul XIV, având o formă de patrulater. A aparținut uneia dintre cele mai renumite bresle din Aiud, cea a olarilor. Breasla olarilor apare ca beneficiind de privilegii din partea principilor transilvăneni încă din 1748, ei existând până în primele decenii ale secolului XX, sub formă de asociații sau ca meșteri independenți. Turnul a fost construit deasupra unui vechi contrafort de susținere a
Cetatea Aiudului () [Corola-website/Science/307859_a_309188]
-
săpate în piatră însemnele breslei și anul ultimei reparații efectuate - 1744. Turnul este ridicat deasupra unei fundații datând din secolul XIV, având o formă de patrulater. A aparținut uneia dintre cele mai renumite bresle din Aiud, cea a olarilor. Breasla olarilor apare ca beneficiind de privilegii din partea principilor transilvăneni încă din 1748, ei existând până în primele decenii ale secolului XX, sub formă de asociații sau ca meșteri independenți. Turnul a fost construit deasupra unui vechi contrafort de susținere a zidului vestic
Cetatea Aiudului () [Corola-website/Science/307859_a_309188]
-
vestimentației. Meșteșugarii chinezi preparau bronzul încă din secolul al X-lea î.Hr. și au început să extragă zincul încă din secolul I î.Hr. Chinezii practicau metalurgia fierului din secolul al IV-lea î.Hr., iar din secolul al X-lea î.Hr., olarii prelucrau argila albă, preparând pentru prima dată porțelanul. Chinezii introduc procedeul de fabricare a hârtiei din mătase (încă din timpul dinastiei Shang deci acum circa 15 secole) și apoi din scoarța unor arbori, material textil, cânepă (inventatorul Cai Lun, în
Istoria chimiei () [Corola-website/Science/308466_a_309795]
-
Gupta, au ajuns să domnească aproape în întreaga țară. Orașul Lothal în antichitate Începând cu anul 7000 î.Hr., primii indieni se grupează în state în nordul Indiei antice (Pakistanul actual). Crescători de animale, ei erau totodată meșteșugari îndemânatici; utilizând roata olarului ei produceau ceramică. Prin anul 2400 î. Hr., își clădesc de-a lungul fluviului Indus, mari orașe înconjurate de metereze, ca: Mohenjo-Daro și Harappa. Clădirile lor din cărămizi erau aliniate de-a lungul unor străzi care se întretaie în unghi drept
India antică () [Corola-website/Science/303011_a_304340]
-
a ajuns să fie acum aproape de miezul orașului. În apropierea crucii s-a înălțat un han numit "La Cerdac". Ploile, zăpezile și trecerea vremii au ruinat Cerdacul. Un negustor grec a luat piatra pentru a-și face pivniță, iar un olar făcea pe acolo cuptoare. Din mormântul comun prăbușit, în primăvara anului 1886 ieșeau afară oseminte ""bucăți de craniuri, coaste, omoplate"". Ziarul "Liberalul" din 30 martie 1886 făcea o descriere a monumentului, cerând repararea acestuia . La 1 mai 1900, după scrierile
Crucea lui Ferentz () [Corola-website/Science/302069_a_303398]
-
Muzeului „Mihai Eminescu”, vizitatorii se mai pot bucura de recitaluri de poezie, expoziții de fotografie și alte evenimente culturale similare organizate de Casa de Cultură „Mihai Ursachi”. În fiecare iunie parcul găzduiește "Târgul Național de Ceramică „Cucuteni”", care adună meșteri olari din toată țara. Începând cu iunie 2015 parcul a devenit o destinație principală pentru activitățile culturale desfășurate în cadrul "Festivalul Florilor de Tei din Iași", eveniment lansat cu sprijinul primăriei în urma incidentului tăierii teilor de pe bulevardul central al orașului, în februarie
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
moarte, aceasta doar cu condiția reunirii după deces a celor trei elemente esențiale ale ființei umane: corpul, ba-ul (sufletul) și ka-ul (vitalitatea). Conform legendei, zeul cu cap de berbec Khnum modelează fiecare om înainte de naștere, pe roata lui de olar. El acordă fiecăruia trup, energie vitală (ka) și suflet (ba). Ba-ul și ka-ul sunt invizibile în timpul vieții, dar formează cu trupul un tot unitar. După moarte însă, sufletul (ba-ul) își ia zborul, având înfățișarea unei păsări cu cap
Moarte (mitologie) () [Corola-website/Science/302138_a_303467]
-
mlădițele numeroase care sunt din belșug în tot Raiul: "profită de ocazia fericirii nebănuite căci tu, care nu ești în fața lui Dumnezeu decât o <picătură mică dintr-un vas, un grăunte de pulbere dintr-o arie, o ulcică în mâna olarului> poți deveni acel arbore <care se plantează la marginea apelor și, cu frunze neveștejite, rodește la vremea sa>, care nu va vedea nici focul nici securea". Aceeași idee este prezentă la Clement Alexandrinul, apoi la Origen, Ciprian al Cartaginei și
Pomul vieții () [Corola-website/Science/302694_a_304023]
-
după piese originale explică sugestiv desfășurarea și importanța războaielor dacice. Perioada provinciei romane Dacia (106 - 271) este ilustrată de o hartă murală, macheta unui castru roman precum și de numeroase piese originale, provenind de la Apulum (Alba Iulia), Micia, Aradul Nou, Lipova, Olari, Aquincum (Budapesta) etc. Zona arădeană nu a fost parte integrantă a provinciei. Aici au continuat să locuiască, sub atenta supraveghere romană, comunitați de daci și sarmați. În epoca marilor migrații (sec. III - X), teritoriul dintre Tisa, Crișul Alb si Mureș
Complexul Muzeal Arad () [Corola-website/Science/302483_a_303812]
-
fost dominat succesiv de către sarmați, goți, huni, gepizi, avari și slavi. Vestigii aparținătoare acestor neamuri (ceramică, arme, accesorii vestimentare, podoabe) sunt expuse alături celor ale polulației romanice autohtone. Atrage atenția replica unui cuptor de ars ceramică din așezarea de meșteri olari de la Ceala. Aceasta a funcționat în perioada secolelor III - V, producând veselă pentru toate comunitățile așezate în Câmpia Aradului (sarmați, daci, germanici). O ampla frescă prezintă situația geo-politică a spațiului intracarpatic de la cumpăna veacurilor X - XI. Materialul arheologic etalat ilustrează
Complexul Muzeal Arad () [Corola-website/Science/302483_a_303812]
-
de cristal, de alabastru sau de teracotă, vopsite în bleu, farfurii din alabastru, diorit, brecie sau alte pietre decorative, perfect prelucrate, aproape până la finețea unei scoici; uneori aveau și marginile aurite. Acest ținut era de multă vreme celebru pentru măiestria olarilor săi; iar în orașul nou, Menes înălțase un templu închinat zeului Ptah, "Meșteșugarul divin al yeilor", al cărui preot a purtat tot timpul titlul de "Marele Maestru Olar". Utilizarea pietrei în construcții era încă necunoscuta: templele ca și locuințele, erau
Prima Dinastie Egipteană () [Corola-website/Science/302984_a_304313]
-
și marginile aurite. Acest ținut era de multă vreme celebru pentru măiestria olarilor săi; iar în orașul nou, Menes înălțase un templu închinat zeului Ptah, "Meșteșugarul divin al yeilor", al cărui preot a purtat tot timpul titlul de "Marele Maestru Olar". Utilizarea pietrei în construcții era încă necunoscuta: templele ca și locuințele, erau zidite probabil din cărămizi văruite și aveau tavanul așezat pe stâlpi de lemn decorat. Dar chiar la acea epocă, cioplitorii în piatră executau statui frumoase, iar "sfânta sfintelor
Prima Dinastie Egipteană () [Corola-website/Science/302984_a_304313]
-
de la Mallia, atestau realitatea acestei cristalizări urbane încă din prima jumătate a mileniului al II-lea î.Hr. În ciuda distrugerii bruște a palatelor, cu toate acestea , civilizația minoică a continuat să înflorească.Dezvoltându-se prelucrarea metalelor și producția ceramicii la roata olarului, se confirmă ponderea mesteșugurilor independente în economia unei societăți în care existau ocupații secundare și terțiare. Schimburile intense la distanță, ca și palatele, au jucat un rol tot mai important. Agricultura a continuat să reprezinte domeniul prioritar al economiei. Apariția
Civilizația minoică () [Corola-website/Science/304501_a_305830]
-
munți” (romanic) sau „moji” (slav, care înseamnă « bărbați »; a dat și cuvântul „moși”), dar nu există probe documentare și prin urmare, numeroase teorii au fost propuse. Moții mai sunt cunoscuți și sub numele de topani (în germană "Die Topfer" însemnând « olarii »). Din cauza culorii blonde a părului și ochilor albaștri, elemente mult mai frecvente aici decât altundeva în rândul românilor, moții au fost considerați fie descendenți ai celților, fie ai slavilor, ai alanilor, sau ai triburilor germanice (Goți, Gepizi...). Protocroniștii, îi socotesc
Țara Moților () [Corola-website/Science/304588_a_305917]
-
Armenească. Cîntecul începe astfel: «Pe Ulița Armenească/ Este o curte boierească/ Dar într-însa cine este?» Mahalaua armenească este pomenită în documentele veacului al XVII-lea și are case boierești, după cîntecul de mai sus. Ea se întindea între Mahalaua Olari, întemeiată mai tîrziu, pe la 1793, unde se aflau așezați olarii care aduceau oale din Cîmpulung și d-aiurea, Mahalaua Popei Hierea și Mahalaua Caima-ta, vecină cu Podul Armenilor și cu biserica Armenească." În cursul măcelului turcesc din 13 noiembrie 1593
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
boierească/ Dar într-însa cine este?» Mahalaua armenească este pomenită în documentele veacului al XVII-lea și are case boierești, după cîntecul de mai sus. Ea se întindea între Mahalaua Olari, întemeiată mai tîrziu, pe la 1793, unde se aflau așezați olarii care aduceau oale din Cîmpulung și d-aiurea, Mahalaua Popei Hierea și Mahalaua Caima-ta, vecină cu Podul Armenilor și cu biserica Armenească." În cursul măcelului turcesc din 13 noiembrie 1593, pe podul Tîrgului de Afară (Calea Moșilor), au fost uciși
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
a devenit posibil ca mulți daimyo, samurai, comercianți, orășeni și alte categorii sociale să aibă privilegiul de a admira sau de a poseda un bonsai. În această epocă de lărgire fundamentală a accesului la bonsai, meserii îngust specializate, precum meșteri olari de vase bonsai, și-au făcut apariția. Se presupune că numele de bonsai a început a fi folosit tot atunci. Această artă este încă practicată în China de azi, adeseori sub vechiul nume de "penjing". Deosebirea dintre arborii/arbuștii bonsai
Bonsai () [Corola-website/Science/303531_a_304860]
-
Nicolae Alexandru Voivod, Fiul marelui Basarab, în anul 6873 (1364), indictionul 3, veșnica lui pomenire." Acest text este cel mai vechi document epigrafic medieval, scris în limba slavonă, cunoscut până acum în Țara Românească. Existența unui mare număr de meșteșugari (olari, șubari, blănari, cojocari, tăbăcari, pietrari, lemnari, morari, măcelari) organizați în bresle și grupați în cartiere distincte, și situarea orașului pe drumul de legătură cu Transilvania, au făcut ca acesta să joace un rol important în comerțul intern și extern al
Câmpulung () [Corola-website/Science/303859_a_305188]
-
în vărgi, chilimuri și zavestre în romburi, meșterit colorate, cu ștergare la ferestre, paturi largi acoperite cu poclade mițoase, refac un întreg tablou de viață. La etaj, obiecte de ceramică musceleană, lucrate la Costești, Băilești și Poienița, amintesc de arta olarilor câmpulungeni de altădată. Un splendid mobilier în lemn pirogravat, în culori, sculptat în preajma anilor 1920, arată o altă latură a meșterilor localnici, dealtminteri iscusiți tâmplari și cioplitori în lemn. În continuare, o încântătoare paradă a portului muscelean, cu frumusețea și
Câmpulung () [Corola-website/Science/303859_a_305188]
-
locuiau dea-lungul văii Eufratului sau a Tigrului așa cum fac unii arabi din zilele noastre. Această cultură a contribuit la o fuziune agrara cu agricultorii din N creând astfel o limbă sumeriana și o civilizație.’ Sumerienilor li se atribuie descoperirea rotii olarului (mai tarziu roată carului) și tehnologia prelucrării metalelor. În necropola regală de la Ur au fost descoperite multe obiecte din aur și lapislazuli ( o piatră prețioasă de culoare albastră intens),dintr-un aliaj de aur și argint (electrum) sau din os
Sumer () [Corola-website/Science/303985_a_305314]