3,282 matches
-
muzelor românești. (Vorba ceea: - El iubește muzele românești. - Dar muzele pe el? - Și el pe ele. Și se poate zice într-adevăr că e o traducție minunată, de vreme ce traducătorul, anume d. Frideric Dame nu știe, nu poate să știe românește. Onor. comitet teatral are în frunte-i, ca director general, pe d. Ion Ghica, prezidentul Academiei Române, și în sînu-i pe d. G. Sion, membru în aceeași Academie; nu mai pomenim și de multiscusitul d. Pseudo-Ureche, membru și în comitetul teatral, care
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Pseudo-Ureche, membru și în comitetul teatral, care se zice c-a părăsit jețul academic fiindcă, din nenorocire și dimpotrivă cu speranțele-i legitime, nu s-a dat premiul Năsturel operelor d-sale spurii, tipărite ad hoc. Prin urmare, de la acest onor. comitet teatral, bucățică ruptă din Academie, suntem în drept a cere puțin respect pentru limba românească. Întâiul teatru. românesc din țară, cârmuit de membri din Academia românească, pe a cărui scenă se vorbește o limbă ce numai românească nu-i
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
românească. Întâiul teatru. românesc din țară, cârmuit de membri din Academia românească, pe a cărui scenă se vorbește o limbă ce numai românească nu-i, e cam ciudat lucru, ce-i drept. Și de aceea nici nu putem crede că onor. direcție generală a avut ceva în știre despre traducția minunată a d-lui Fr. Dame, cu care s-a deschis alaltăieri seara stagiunea teatrală. Deschiderea unei stagiuni nu e tocmai un prilej pentru a se critica fiecare actor în parte
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
să-i facă a vota convențiunea de răscumpărare. Dar atunci cum a susținut d. I. Ghica convențiunea? Daca în adevăr calculele d-lui Sturza sunt neesacte, daca afirmările lui sunt neesacte, convențiunea e rea! Ca să scape de această consecință fatală, onor. d. I. Ghica s-a pus să susție două idei cari nici unui monstru nu se cădea să-i treacă prin minte. D-sa a susținut mai întîi că noi am fi datori să plătim în timp de 90 ani anuitatea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nu vă simțiți în postura lui Faust, care își regretă o tinerețe petrecută în asceză și studiu (gîndind: v-ati bucurat de glorie, deși ați avut și detractori care însă nu v-au turburat exaltările spiritului, v-ați bucurat de onoruri, v-ați căsătorit și aveți și o fată și după câte am auzit soția vă adoră și acum...). De altfel, continuai, Faust e un personaj nesărat, absolut neinteresant, după ce redevine tânăr continuă să nu trăiască nimic, fiindcă el nu se
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
la cincisprezece picioare mai încolo. Când atinse solul, se deschise o ușă și vreo zece bărbați în uniformă săriră jos. Se împrăștiară și ocupară poziții de-o parte și de alta a ușii. După moda veche, în care se dădea onorul, fiecare soldat pocni din călcâie, ridică mâna și salută. Zâmbind, Blayney primi salutul; după care mai stătu acolo cu Gosseyn și Crang vreo cinci minute, până când cinci limuzine lustruite apărură în josul străzii și intrară pe poartă pe terenul Institutului. Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
treilea război israelo-arab. Celălalt act de sfidare față de Moscova a constat în recunoașterea Republicii Federale Germania (R.F.G.) (Constantiniu, 2011, p. 495). Pe aceeași linie s-a înscris și aproprierea de SUA, al cărui președinte Richard Nixon a fost primit cu onoruri deosebite la București. Momentul de maximă disidență față de Moscova a fost condamnarea invaziei Cehoslovaciei de către forțele Pactului de la Varșovia pentru a pune capăt "primăverii de la Praga". Denunțarea invaziei armate i-a adus lui Ceaușescu atât un solid capital politic național
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Voi de ce-ați intrat semețindu-vă aici, mai adineaori? „Să nu-ndrăzniți să ne stați în cale“ - venim noi. „Nouă dă-ne toate drepturile, iar tu să nu-ndrăznești să spui nici măcar pâs în fața noastră. Nouă dă-ne toate onorurile, chiar și pe cele care nu există, iar pe tine o să te tratăm cu dispreț, ca pe ultimul lacheu!“ Caută adevărul, își apără drepturile și tot ei, ca niște lifte păgâne, l-au calomniat în articol. „Pretindem, nu cerem și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
meu aici, doamnă? Vă respect foarte mult, pe dumneavoastră personal, dar... — E o elice! strigă generalul. Îmi sfredelește sufletul și inima. Vrea să cred în ateism! Află, țâncule, că tu încă nu te născuseși când eu eram deja copleșit de onoruri; nu ești decât un vierme invidios, rupt în două, care tușește... și moare din cauza răutății și a necredinței... De ce te-o fi adus Gavrila aici? Toți se leagă de mine, începând cu străinii și terminând cu propriul meu fiu! — Ajungă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
-l vadă însurat măcar cu prințesa de Rohan; dar acum vede și el că prințul gândește de cel puțin douăsprezece ori mai cumsecade decât ei toți „la un loc“! Căci lui nu-i trebuie nici strălucire, nici bogăție și nici măcar onoruri, ci doar dreptatea! „Dar canaliile și netrebnicii judecă altfel; în oraș, prin case, la reuniuni, în vile, la concerte, în bodegi, la mesele de biliard se discută numai și numai despre apropiatul eveniment. Am auzit că unii chiar vor să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
lună. Dar patrioți sunt câtă frunză și iarbă. Numindu-se d. Carada director de bancă, pentru d-alde Pietraru nu mai era loc și sunt fără îndoială o sumă de patrioți cari cu drept cuvânt se cred mai capabili decât onor. d. Carada. Pietraru însuși, bunăoară, știa mai multă carte decât o seamă de redactori de-ai "Romînului", cari se procopsesc cu atâta repejune în socoteala patriei. În elementele necăpătuite ale partidului roșu trebuia deci să se afle cuibul conspirației și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Măsura modernă e mult mai îngăduitoare decât cea veche. Ea nu cere de la om sa fie născut cu minte și cu caracter din mila lui Dumnezeu, ci se mulțumește cu atestate cari dovedesc urmarea regulată a studiilor. Înaintea măsurii vechi onor. d. Costinescu rămâne foarte îndărăt, căci e cam mărginit din fire și caracterul consistă în aptitudinea de-a vâna funcții și întreprinderi cât se poate de grase. Așadar, pentru măsura trecutului nu întrunește nici o condiție pentru a sta unde stă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
următ. din "Guardia", oper. cit. în fine, fără voia noastră sîntem siliți înainte de a termina să deziluzionăm chiar pe rectorul Universității, căruia conferențiarul [î]i adresează o meritată laudă în finele discursului. Ei bine, nici meritele, nici etatea, nici activitatea onor. d. Zalomyt n-au fost suficiente spre a inspira d-lui Crăciunescu o idee originală. Nu! A trebuit să răsfoiască elogiul răposatului Claude Bernard și Lettre a un ami d'Allemagne ale lui Ernest Renan pentru ca să poată zice despre cei
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nouă "Presa" mai zice că ne-ar fi înfundat cu argumentele ei în cestiunea proiectului Grădișteanu. "Presa" are halucinații cari flatează puterea de judecată a redactorilor ei și pe cari nu le împărtășim. "Timpul" n-a tratat cestiunea aceasta. Doi onor. membri ai partidului conservator, sub semnăturile lor și declarând anume că vorbesc în numele lor propriu, au polemizat cu "Presa". Noi din parte-ne n-am făcut decât a exprima oarecari rezerve asupra principiului retroactivității, care ne pare tot atât de puțin fixat
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
putut-o descoperi pîn' acum la d-sa. Dar motivele schimbării sale sunt plauzibile sau nu? îl privesc. Pe noi nu ne privește din punctul de vedere al moralei publice decât curăția acelor motive. Pîn' acum însă, deie-ne voie, onor. confrați de la "Romînul", a o constata, n-am putut descoperi ca acele motive cari-l determinau pe șeful partidului democratic să fie atât de comune, atât de imediat vânătoare de para precum sunt acelea cari determină acțiunea nobililor Mihălești, Caradale
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
moment al viitorului. De aceea însă nu voim să discutăm teza de predilecție ce ne-o atribuie prin generalizare ziarul guvernamental și ne restrângem deocamdată la rolul de-a ne apăra de lecțiile de patriotism pe cari ni le dau onor. confrați din Strada Doamnei. Iată conservatorii de acum ca și conservatorii trecuți - zice "Romînul" - când cu fes, când cu ișlic, când cazaci, când usari, dar români niciodată și cu nici un preț. Iată ceea ce nu-i adevărat. Români totdeuna, oricare ar
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mărgini dar a releva vro câteva condeie din proiectul de buget pe 1881 - 82, a arăta exagerearea prevederilor și a demonstra că bugetul, astfel cum s-a prezentat Camerii, nu este echilibrat. Dacă observările noastre vor izbuti a atrage atențiunea onor. comisii bugetare scopul nostru scriind aceste rânduri va fi atins. Este departe de noi ideea de-a incrimina pe d. ministru de finanțe. Miniștrii nu fac bugetele în nici o țară din lume și mai puțin la noi. Elementele unui buget
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
excedent de aproape 30 de milioane, excedent care s-au tradus peste un an în un deficit de aproape 50 de milioane, după cum am arătat mai sus. Terminând acest repede studiu asupra bugetului prezentat Camerii pe 1881 - 82, dorim ca onor. comisiune bugetară să nu se lase a se amăgi de mirajul excedentelor și echilibrărilor iluzorii, ci mai bine, aruncând o privire în trecut, să se sperie de fantasmele deficitelor reale. București, 30 ianuarie 1881 [7 februarie 1881] PROIECTUL D-LUI
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
multiple, atât de deosebite de simplitatea de odinioară a tranzacțiunilor între populațiuni primitive încît cel ce aplică principiile lui trebuie să fie un om învățat, trebuie să se fi ros prin scoli înalte, să fi învățat mai multă carte decât onor. Costinescu bunăoară. Negustorie de principii se poate fără carte, căci nu e greu a citi zilnic câte o gazetă și a învăța din ea panglicăria politică; dar a fi judecător e cu totul altceva. Acolo gazetele n' ajută nimic. Acolo
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
să se proclame regatul. D-sa a adaos: Noi suntem astăzi stat independent, ne numim România și, din minutul ce suntem recunoscuți de puteri ca stat independent, Regat suntem. D. Brătianu, prezidentul Consiliului de Miniștri, a răspuns: Eu credeam că onor. d. Vernescu era preocupat de un sentiment care este general în toată țara, adecă acela de-a se da româniei titlul care i se cuvine. Onor. d. Vernescu vine însă și ridică o cestiune constituțională, dacă trebuie să se facă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
independent, Regat suntem. D. Brătianu, prezidentul Consiliului de Miniștri, a răspuns: Eu credeam că onor. d. Vernescu era preocupat de un sentiment care este general în toată țara, adecă acela de-a se da româniei titlul care i se cuvine. Onor. d. Vernescu vine însă și ridică o cestiune constituțională, dacă trebuie să se facă această modificare. Constituțiunea noastră zice Domn; Domnul poate să fie și împărat. D. Vernescu. Domnul nostru a purtat și poartă numele de Măria Ta, Maiestate; prin
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
privat. Aceste scrieri, aceste discursuri sunt pete cari reclamă vindecarea răului intern ce le-a produs. Cuvântul "organizare socială" are însă o sferă largă și ar fi în orice caz interesant ca o inteligență necontestabil luminoasă cum este acea a onor. deputat de Vaslui să ne lămurească asupra ei. Evident că e rău daca onor. Serurie face politica și versuri în loc de-a face altceva. Cestiunea e cum viitorul Serurie să fie silit, prin natura organică a societății române, a se
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a produs. Cuvântul "organizare socială" are însă o sferă largă și ar fi în orice caz interesant ca o inteligență necontestabil luminoasă cum este acea a onor. deputat de Vaslui să ne lămurească asupra ei. Evident că e rău daca onor. Serurie face politica și versuri în loc de-a face altceva. Cestiunea e cum viitorul Serurie să fie silit, prin natura organică a societății române, a se ocupa cu lucruri mai potrivite cu inteligența și aptitudinile sale decât versurile neo - grecești
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
moda prusiană și vechiul partid militar vedea într-însul un inamic. Afară d-asta el succeda unei suverane a cărei domnie fusese relativ dulce și el se anunța ca un tiran excesiv și capricios. Nici nu se făcuseră încă ultimele onoruri pentru Elisabeta și deja se conspira în contra lui Petru III și moartea lui era oarecum decisă. Petru III era căsătorit cu Sofia augusta Frederica de Anhalt - zerbst, care în urmă a domnit sub numele de Caterina II și pe care
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
acestea, nu erau nici ziare, nici telegrafe; însă moravurile politice rusești erau imprimate încă cu atâta tărie încît complicitatea la un fapt de această importanță era considerată ca un serviciu de stat și ca un titlu la cele mai mari onoruri. Deci, miercuri la 7 iulie, comitele Panin [î ]și comunică intențiunea lui Rasumovski și Wolkonski. Se decise ca să facă pe Petru III a veni de la Peterhof la Petersburg, spre a trece în revistă garda, al cărei spirit era devotat complotului
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]