5,154 matches
-
sau într-un context narativ specific, reprezentând imaginea paralelă a persoanei bolnavului respectiv. Acest enunț narativ este echivalentul tabloului clinic din sfera psihiatriei. Printr-un raționament analitic, de ordonare și clarificare, contextul narativ va fi raportat la un anumit „registru ontologic” al persoanei respective, ceea ce va corespunde, în cazul psihiatriei cu „boala psihică”. Locul diagnosticului din psihiatrie este luat, în cazul psihopatologiei de interpretare hermeneutică a sensului „nebuniei”, respectiv a fenomenului psihic morbid. Prin analiza hermeneutică a contextului narativ al bolnavului
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a persoanei umane, în stare de alienare mintală, așa cum se poate vedea mai jos: fig. p. ms. 31 Reflecția filozofică Enunț Suferința resimțită de bolnav Simptom Observația clinică Hermeneutica nebuniei Discursul narativ Tabloul clinic Diagnosticul bolii Imagine antropologică Registrul modelului ontologic Boala psihică Tratamentul medical Domeniul psihopatologiei Semnificația suferinței bolnavului percepută și înțeleasă de medic sau de psiholog Domeniul psihiatriei Din schema de mai sus se desprinde faptul că, deși net individualizate, psihiatria și psihopatologia se află într-un permanent „dialog
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și ea nu poate cuprinde totalitatea aspectelor acesteia. Concepția antropologică asupra bolii aduce în discuție câteva teme principale: a) subiectivitatea bolnavului ca interioritate trăită a suferinței; b) suferința înțeleasă ca experiență de viață cu un caracter particular, dramatic, reprezentând dimensiunea ontologică a bolii; c) Caracterul specific al „psihobiografiei” bolnavului în raport cu boala considerată ca un accident ontologic. Aceste aspecte subliniază caracterul specific al antropologiei medicale care îi dau un caracter de „antropologie fenomenologică”, având ca obiect de studiu transformările survenite în existența
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
câteva teme principale: a) subiectivitatea bolnavului ca interioritate trăită a suferinței; b) suferința înțeleasă ca experiență de viață cu un caracter particular, dramatic, reprezentând dimensiunea ontologică a bolii; c) Caracterul specific al „psihobiografiei” bolnavului în raport cu boala considerată ca un accident ontologic. Aceste aspecte subliniază caracterul specific al antropologiei medicale care îi dau un caracter de „antropologie fenomenologică”, având ca obiect de studiu transformările survenite în existența bolnavului. De aici rezultă faptul că, dincolo de aspectele sale pur și exclusiv pragmatice, medicina oferă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o realitate personală, trans-mundană. Acest „model (cuprinzător) al umanului” (Umgreifende) propus de K. Jaspers reprezintă un prețios reper atât pentru psihologie cât și pentru psihopatologie în înțelegerea dinamicii proceselor psihice normale cât și a modificărilor psihologice, anormale, ale acestora. Dimensiunile ontologice ale umanului Antropologia psihiatrică se referă la aspectele descriptive ale fenomenelor psihice morbide având un caracter constatativ de natură analist-fenomenologică. Analiza existențială (Daseinsanalyse) face o prezentare dinamică a ființei umane bolnavă psihic, în perspectiva dinamicii generale a vieții psihice. În
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o indiferență totală. În aceste situații, Eul personal se percepe exclusiv singur și izolat, pierzându-și sensul de „a fi”. În aceste condiții limbajul ne apare, din punct de vedere psihoantropologic, ca o dimensiune a experienței umane, ca un fapt ontologic. Prin limbaj, care este în conexiune directă cu rațiunea, Eul ia cunoștință de sine însuși, dar concomitent, tot prin limbaj, „intră” în realitatea lumii, a celorlalți, realizând comunicarea cu un alt Eu sau cu alte Euri. În felul acesta limbajul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
caută să înțeleagă sensul persoanei bolnave psihic, natura acesteia. Schimbarea naturii persoanei umane, de la normal la patologic, este condiționată de timp, întrucât, așa cum arătam mai sus, transformările psihopatologice apar ca „modificări în timp” ale persoanei având prin aceasta o semnificație ontologică (E. Straus, V.E. von Gebsattel, M. Scheler, E. Minkowski). „A fi normal psihic” sau, dimpotrivă, „a fi bolnav psihic” este o dimensiune fixată în interiorul umanului, o dispoziție a naturii sale și ea se înscrie în „timpul trăit” de persoană. Punctul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
înțelegerea acestuia decurge din impresia pe care o produce prezența „fenomenului psihic morbid” și rezultatul reflectării acestuia asupra fennomenelor sufletești ale bolnavului. Din această perspectivă „nevroza” încetează de a mai fi o simplă și exclusivă boală psihică. Ea capătă semnificația ontologică a unei „crize existențiale” sau, așa cum o numește V.E. Gebsattel, o „nevroză existențială”. Acest punct de vedere lărgește considerabil perspectiva înțelegerii patologiei psihiatrice. Ceea ce contează, în acest caz, nu mai sunt „simptomele clinice” ale bolii, ci „sentimentele vitale” resimțite de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
medical” bolnavul somatic și bolnavul psihic. În plus, dincolo de aspectele „obiective” ale clinicii, trebuie avute în vedere și aspectele „subiective” legate de întâlnirea „medic - bolnav” a acestui „dialog clinic” care are ca tematică suferința umană, plasând această întâlnire în sfera ontologicului, cu o profundă semnificație morală. Pe aceste considerente trebuie acordată o atenție deosebită atitudinii față de bolnav și gândirii medicale, așa cum se va vedea în continuare. Gândirea medicală și atitudinea față de bolnav Gândirea medicală, în sensul ei adevărat, este o gândire
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Boala psihică reprezintă din punct de vedere clinico-psihiatric modele cu o configurație specifică, reprezentate prin „tablourile clinice” sau, cum le-a denumit M. Foucault, „figurile nebuniei”. Din punct de vedere psihopatologic, boala psihică înțeleasă ca suferință umană, realizează anumite „modele ontologice” care sunt, după L. Binswanger expresia „alteralității și alienării” ființei umane. În sensul acesta, dintr-o perspectivă antropologică, psihiatria este considerată a fi știința care studiază modul în care omul este amenințat că își va pierde propria sa libertate interioară
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
constrânsă la „a-fi-altfel”. Două aspecte se discută în cazul transformării ființei umane în cazul bolii psihice: cauzele alteralității sau etiologia fenomenelor psihice morbide și evoluția alteralității sau a bolii psihice. Prima este dimensiunea sa antropologică, cea de-a doua dimensiunea ontologică. Le vom analiza pe fiecare în continuare. Etiologia bolilor psihice Studiul etiologiei tulburărilor psihice este expresia evoluției descoperirii și cunoașterii cauzelor care le-au produs. Acest proces ne înfățișează o evoluție istorică a gândirii medicale și medico-psihologice care s-a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ale acestora, s-a realizat treptat în etape succesive, conform cu procesul de formare și evoluție al gândirii psihiatrice. Psihopatologia care are ca obiectiv înțelegerea semnificațiilor fenomenelor psihice morbide, interpretează boala psihică în contextul psihobiografiei persoanei bolnavului, scoțând în relief dimensiunea ontologică a acesteia, spre deosebire de psihiatria care se interesează de tablourile clinice sau de „speciile medicale” ale suferinței psihice. În contextul acestui model de gândire psihopatologic, cauzele bolilor psihice apar ca „accidente” care întrerup și modifică evoluția personalității individului, realizând un alt
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sau deteriorarea ireversibilă a sistemului personalității. 2) Modelul psihopatologic Acest model propus de K. Jaspers are la baza lui tipul de evoluție al vieții individuale, considerată ca o „psihobiografie” a individului în interiorul căreia „boala psihică” se înscrie ca un „accident ontologic”. Pentru K. Jaspers, personalitatea umană este un sistem dinamic complex aflat într-o continuă transformare. Această transformare se manifestă printr-o serie de „vârste-epoci” în condiții normale și printr-o serie tipică de „fenomene psihopatologice”, în condiții de anormalitate psihică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și forme de prezentare, viața sufletească interioară. Acestea au drept urmare fie întreruperea, fie schimbarea modului de „a fi” al persoanei respective. Din acest punct de vedere „procesul psihic morbid”, dincolo de aspectele sale clinico-psihiatrice, trebuie considerat și înțeles ca un „accident ontologic” sau chiar ca un „mod de a fi negativ” al ființei umane comparativ cu „modul de a fi pozitiv”, specific stării de normalitate sau de sănătate mintală al acesteia. Orice analiză psihopatologică având ca obiect studiul „fenomenelor psihice morbide” trebuie
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
se face relatarea de către bolnav (atitudinea acestuia față de propria sa suferință). Semiotica diacronică este o semiologie a evoluției, care ne revelează faptul că boala psihică are un caracter de procesualitate. Ea reconstituie „istoria bolii” iar prin aceasta ne dezvăluie dimensiunea ontologică a bolii psihice care, în felul acesta, se înscrie în „psihobiografia” bolnavului. Semiologia psihiatrică are ca scop să reconstituie sau, mai exact, să construiască domeniul „cunoașterii clinice” sau „epistemologia psihopatologică”. Este absolut clar faptul că sfera „cunoașterii psihiatrice” își trage
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cu cel de fenomen psihic morbid, în care este subliniată natura subiectivă și interioară a suferinței, ca formă și dimensiune antropologică a ființei umane. Considerând normalitatea psihică drept stare de echilibru sufletesc interior al persoanei, boala apare ca un „accident” ontologic, fiind astfel integrată psihobiografiei interioare a individului (L. Binswanger). În plan cultural „nebunia” este percepută ca o schimbare a spiritului, ca o îndepărtare a persoanei de la normele morale și sociale. Nebunul este o ființă care nu-și mai aparține. El
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a persoanei, față de care aceasta dezvoltă o reacție emoțional-afectivă, cu caracter moral, exprimată prin suferința sau „faptul de a suferi”. Din acest motiv, în cazul oricărei boli avem de-a face cu două situații precis delimitate din punct de vedere ontologic: a) boala propriu-zisă, ca proces morbid, de natură pur medicală; b) suferința, resimțită de omul bolnav, ca o trăire penibilă a răului, a transformării sale morale (tristețe, neliniște, angoasă, deznădejde, grijă față de perspectivele bolii ca amenințare a vieții). Suferința are
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de semnificație exprimat, plecându-se de la o opțiune etiologică sau terapeutică (F. Laplantine). În sensul acesta, F. Laplantine, distinge patru grupe de modele, etiologice și terapeutice, pentru boală, organizate în perechi contrastante, așa cum se poate vedea mai jos: Modele etiologice ontologic relațional exogen endogen substractiv aditiv benefic malefic Modele terapeutice allopatic homeopatic exorcist adorcist aditiv substractiv sedativ excitant După F. Laplantine, „un model etiologic este o matrice care constă într-o anumită combinare a raporturilor sensurilor și care comandă, cel mai
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
anumită combinare a raporturilor sensurilor și care comandă, cel mai adesea, soluții originale, distincte și ireductibile, pentru a putea răspunde la problemele ridicate de prezența bolii”. Vom prezenta, în continuare caracteristicile principalelor „modele ale bolii” expuse mai sus. 1) Modelul ontologic presupune faptul că boala este un „accident ontologic” în existența sau psihobiografia persoanei umane. Orice boală are o cauză care alterează substratul anatomic și care este însoțită de tulburări funcționale din care se constituie tabloul clinic al bolii respective. 2
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cel mai adesea, soluții originale, distincte și ireductibile, pentru a putea răspunde la problemele ridicate de prezența bolii”. Vom prezenta, în continuare caracteristicile principalelor „modele ale bolii” expuse mai sus. 1) Modelul ontologic presupune faptul că boala este un „accident ontologic” în existența sau psihobiografia persoanei umane. Orice boală are o cauză care alterează substratul anatomic și care este însoțită de tulburări funcționale din care se constituie tabloul clinic al bolii respective. 2) Modelul relațional implică o tulburare a raportului „normal
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a fost denumită endon (H. Tellenback). Endonul este unitatea bazei configurației individuale (Gestalt-ul persoanei) ca instanță creatoare de evenimente ale vieții. H. Tellenbach a remarcat existența unei corelații între endon și cosmos, relație care se întemeiază din punct de vedere ontologic pe „a-fi-în-lume” sau prin noțiunea de „dăruire”. Din punct de vedere psihopatologic, endogenitatea va duce la o „dereglare a ritmurilor elementare cu apariția unor noi ritmuri patologice” susține H. Tellenbach. Ca exemplu ni se amintește că în cursul evoluției clinice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
vieții afective și anume: stările anxioase, stările depresive, PMD, suicidul. O problemă importantă pe care trebuie s-o menționăm este legată de dublul aspect al vieții afective, ea situându-se atât în planul psihopatologiei, dar constituind concomitent și o temă ontologică speculate de filozofie, morală și religie. Stările anxioase De regulă anxietatea și angoasa sunt aspecte care se discută în același cadru tematic, fără a se face diferența dintre ele. Acest fapt creează adesea ambiguități sau chiar confuzii. Conceptul de angoasă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
va declanșa angoasa. Apariția angoasei va reprezenta sentimentul care conștientizează comiterea păcatului. Din acest moment inocența originară este înlocuită de păcat, iar puritatea de impuritate. Omul este pus în fața unei noi situații de viață. I se deschide o nouă perspectivă ontologică, un nou „drum”. Angoasa va reprezenta „vertijul libertății” care i se oferă ca perspectivă. Libertatea este opusul liniștii din etapa de inocență adamică. Ea va trezi sentimente ambivalente. Angoasa ne revelează dimensiunea timpului care „începe să se scurgă” în sensul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
adamică. Ea va trezi sentimente ambivalente. Angoasa ne revelează dimensiunea timpului care „începe să se scurgă” în sensul de „cum” și de „ce va fi ?” Din acest moment, perspectiva viitorului omului este pusă sub semnul angoasei. Ea devine, în sens ontologic „frica de viitor”. Angoasa este inseparabilă de păcat, considerat ca vinovăție morală, care stă la baza acesteia. Să vedem ce este păcatul, pentru a putea deduce din acesta natura angoasei. Păcatul nu este un „obiect al gândirii” ci un „obiect
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
evolutivă. Suicidul Sinuciderea reprezintă una dintre cele mai importante și mai complexe probleme ale psihopatologiei. Manifestare paradoxală a persoanei umane, în condițiile impuse de „situațiile-limită” ale vieții sau având un determinism pur patologic, sinuciderea depășește cadrele nosologiei clinico-psihiatrice, în ordine ontologică înscriindu-se ca unul dintre cele mai importante „accidente” sau „situații critice” ale vieții unui individ. Există în această temă opinii dintre cele mai diferite. Psihiatrii, în grija cărora sunt plasați cei care comit tentative de suicid, sunt, în majoritatea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]