1,587 matches
-
venitului familial Ne ajung pentru un trai decent 2,6 Ne ajung numai pentru strictul necesar 6,7 Nu ne ajung nici pentru strictul necesar 3,3 Nu ne ajung nici pentru strictul necesar 6,1 ANEXA II PARTEA A Operaționalizare DIMENSIUNI VARIABILE INDICATORI Axiologică Religiozitate Permisivitate Intoleranță Suport pentru autoritate Suport pentru modele de familie alternative Inegalitate de gen Echitate în sfera muncii Suport pentru modelul societății liberale / egalitare Crede că există Dumnezeu; importanța religiei; cât de important e Dumnezeu
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
persoanele investigate au fost selectate din mediul urban în majoritate. Datele de interviu au fost culese în anii 2002 și 2003, vârsta maximă fiind de 30 de ani și minimă de 23 de ani. 36 În absența datelor comparative. 37 Operaționalizarea prin care evidențiem variabilele și indicatorii urmăriți în interviu se găsește în Anexa II, Partea A. 38 Vezi Anexa II, Partea A. 39 Toate persoanele investigate provin din mediul urban, vârsta maximă fiind de 30 de ani, iar cea minimă
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Implementarea acquis-ului comunitar în sectoarele sanitar-veterinar, fitosanitar și pentru controlul calității produselor alimentare pentru a contribui la îmbunătățirea calității materiilor prime și a produselor agroalimentare finite și pentru creșterea competitivității acestora pe piața interna și în perspectiva exportului. Obiective specifice - Operaționalizarea și eficientizarea controlului sanitar-veterinar, fitosanitar și al produselor alimentare; - Adoptarea unor noi tehnici de analiza de laborator similare cu cele din U.E.; - Modernizarea unor laboratoare în vederea acreditării de către instituțiile abilitate; Obiective operaționale - Modernizarea, extinderea și dotarea cu echipamente a laboratoarelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180170_a_181499]
-
pot fi îndeplinite și prin intermediul PCU electronic, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2009 ... , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 68/2010 . Prevederile prezentului alineat se aplică în termen de 60 de zile de la data operaționalizării punctului de contact unic electronic. (2) Prevederile din cuprinsul prezentelor norme metodologice se completează cu dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2009 ... , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 68/2010 . ------------ Art. 192^1 a fost introdus
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182021_a_183350]
-
gradul de instituționalizare internațională, în vreme ce transformaționaliștii estimează că arena internațională va consemna desfășurarea simultană a globalizării și fragmentării, fenomene opuse. Făcând în mod repetat recurs la această dezbatere, în cele ce urmează, construirea unei înțelegeri a fenomenului va porni de la operaționalizarea conceptului în diferite dimensiuni, menite să ofere totodată fundamentul necesar clarificării, reinterpretării și acomodării pozițiilor teoretice opozante din dezbaterea asupra globalizării. În acest scop, reprezentarea care fundamentează demersul prezentului capitol ca proces multidimensional, deopotrivă intensiv și extensiv, propagat diferit în
RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
teza lui Fukuyama), atunci cel puțin al geografiei (în reformularea lui Paul Virilio). În perspectivă, intensificarea interacțiunilor transnaționale, uniformizarea limbajului comunicării la nivel global și uniformizarea stilului de consum constituie pilonii genezei în derulare a unei societăți globale. În lumina operaționalizării ei pe baza dimensiunilor de manifestare și a reprezentării ca proces intensiv și extensiv, globalizarea poate fi definită ca lărgirea, adâncirea și accelerarea interconectării la nivel planetar în toate aspectele vieții sociale contemporane, de la cel cultural la cel infracțional și
RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
și modelele explicative empiricetc "Modelele explicative teoretice și modelele explicative empirice" Dezvoltarea cercetărilor empirice a adus o nouă problemă: distincția dintre modelele explicative teoretice și modelele explicative empirice. Ultimele 4-5 decenii au fost dominate în evoluția sociologiei de eforturile de operaționalizare a conceptelor teoretice, de asediere a acestora cu proceduri de identificare empirică. În ciuda acumulărilor spectaculoase, multe dintre variabilele teoretice ale teoriilor sociologice rămân doar parțial operaționalizabile, iar altele deloc. Hubert Blalock (1969) sugerează termenul de teorie auxiliară pentru a desemna
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
contact cu produsele de vârf ale culturii, forme de participare activă în conducerea societății. Sau pe baze mai mult teoretice decât empirice, putem estima că un grup social oarecare are mai multe oportunități decât un altul. În cele mai multe cazuri însă, operaționalizarea variabilelor structurale abstracte se face în mod direct, prin intermediul variabilelor contextuale care acționează cauzal asupra lor. Émile Durkheim (1960) ne oferă un exemplar celebru de asemenea tip de operaționalizare. În analiza sa a sinuciderilor, el introduce ca variabilă cauzală abstractă
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
are mai multe oportunități decât un altul. În cele mai multe cazuri însă, operaționalizarea variabilelor structurale abstracte se face în mod direct, prin intermediul variabilelor contextuale care acționează cauzal asupra lor. Émile Durkheim (1960) ne oferă un exemplar celebru de asemenea tip de operaționalizare. În analiza sa a sinuciderilor, el introduce ca variabilă cauzală abstractă anomia. În teoria durkheimiană, anomia este un concept teoretic, neasociat cu un set de proceduri de identificare empirice. Dacă nu putem măsuraanomia în mod direct și complet, putem să
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
realizare de sine, de dezvoltare a personalității umane; munci în care aptitudinile și talentele să-și găsească realizarea în activități utile pentru colectivitate, desfășurate într-o ambianță umană pozitivă. O altă contribuție majoră pe care sociologul o poate aduce este operaționalizarea obiectivelor. Obiectivele neoperaționale, care nu sunt clar și corect definite, rămân slab realizate. Discrepanța dintre intenții și realizări se datorează nu numai lipsei mijloacelor, ci și caracterului vag al obiectivelor. Operaționalizarea obiectivelor, pornind de la diagnoza necesităților colectivității, este de naturăsă
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
contribuție majoră pe care sociologul o poate aduce este operaționalizarea obiectivelor. Obiectivele neoperaționale, care nu sunt clar și corect definite, rămân slab realizate. Discrepanța dintre intenții și realizări se datorează nu numai lipsei mijloacelor, ci și caracterului vag al obiectivelor. Operaționalizarea obiectivelor, pornind de la diagnoza necesităților colectivității, este de naturăsă ofere sistemelor sociale o imagine mai clară a ceea ce trebuie să facă. Ce înseamnă o muncă interesantă? Ce produse trebuie oferite colectivității, în așa fel încât să se maximizeze satisfacerea necesităților
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
realmente la o îmbunătățire a condiției umane. Dacă sub anumite aspecte se pare că unele progrese au fost realizate, din punctul de vedere al altora, se poate susține chiar teza regresului. În orice caz, din cauza imposibilității, cel puțin deocamdată, a operaționalizării sub formă de indicatori măsurabili ai valorilor umane, problema existenței sau nu a unui progres real este tipic speculativă, neputând primi nici o soluție științifică. În fine, a patra obiecție se referă la mecanismul propriu-zis al progresului. Dacă dinamica în timp
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
unui loc de muncă, a locului de rezidență, actorii nu numai că judecă În termeni de costuri și beneficii, ci sunt capabili ca, În ciuda aparențelor, să identifice și soluția optimă (rațională). Fără a intra aici În discuția amplă pe care operaționalizarea de către J. Coleman a mai vechii idei weberiene a raționalității individuale o angajează, ne referim, pe scurt, doar la o singură fațetă a ei: În ce măsură teoria este una normativă (ar fi În interesul lor ca oamenii să aleagă varianta optim-rațională
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În Taiwan. Rezultatele sunt oferite sub formă de grafice pe parcursul lucrării, iar distribuția celor mai multe dintre cifre sunt cuprinse Într-un appendix, alături de descrieri exacte ale investigațiilor sociologice. Astfel, la finalul cărții găsim o amplă prezentare a modului de conceptualizare și operaționalizare a anumitor variabile (de exemplu, se listează categoriile profesionale cu care s-a lucrat pe parcursul cercetărilor), precum și date referitoare la metodologia eșantionărilor. În ceea ce privește sistemul de Învățământ, schimbarea acestuia de către puterea comunistă avea mize politice importante. În primul rând, accesul marilor
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cea mai completă și mai recentă cercetare cantitativă și calitativă din sociologia europeană, reușind să construiască un tablou global și sistematic al principalelor transformări ale generațiilor sfârșitului de secol XX. Este construită Într-o manieră absolut nouă, ce a permis operaționalizarea conceptului de generație Înțeles Într-o triplă dimensiune: generație familială, istorică și generație a welfare-lui. Esența studiului o reprezintă raporturile dintre generații, situate concomitent atât În cadrul familiei, cât și la granița dintre viața familială și cea socială. Primele date empirice
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
recentă cercetare cantitativă și calitativă din sociologia europeană, reușind să construiască un tablou global și sistematic al principalelor transformări ale generațiilor sfârșitului de secol XX. În al treilea rând, ancheta este construită Într-o manieră absolut nouă, ce a permis operaționalizarea conceptului de generație Înțeles Într-o triplă dimensiune: de generație familială, istorică și de generație a welfare-ului, a bunăstării economice și sociale. În opinia noastră, acest tip de studiu nu este interesant doar În sine, ci, prin grila de lectură
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a raporturilor dintre generații, este imperios necesar studiul a cel puțin trei generații consecutive. În consecință, În 2002, Attias-Donfut, Împreună cu Nicole Lapierre și Martine Segalen au efectuat o astfel de anchetă, construită Într-o manieră absolut nouă, ce a permis operaționalizarea conceptului de generație, Înțeles Într-o triplă dimensiune: generație familială, istorică și generație a welfare-ului (a „bunăstării” economice și sociale). Primele date empirice obținute au permis extrapolarea câtorva concluzii: În primul rând, a fost pus În evidență faptul că mobilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
evidentă, sociologii francezi Încearcă să clarifice - și, În opinia noastră, reușesc Într-o mare măsură - dinamica generațiilor, accentuând efectul reciproc al generațiilor, unele asupra altora, În perioade de timp determinate. Acest aspect implică traducerea dimensiunii temporale atât În modul de operaționalizare al conceptului generațional, cât și În selectarea metodei de analiză a raporturilor dintre generații. După cum am amintit, În viziunea sociologilor francezi, noțiunea de generație implică trei Înțelesuri: a) primul este acela al generațiilor familiale, legate prin filiație, așa cum sunt definite
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
terapia comportamentală dialectică care face parte din acest curent. Hayes și colab., 1996. De exemplu, gânduri, sentimente, amintiri, senzații corporale... Acceptance. Goal. Goal. Acceptare și distanțare față de acele evenimente private nedorite. Angajare într-o identificare a valorilor și obiectivelor, și operaționalizarea lor în comportamente. Hayes și colab., 2004. Baer, 2003. Cu excepția traducerii foarte recente în limba franceză a lui Segal și colab., 2006, asupra prevenirii recidivelor depresive cu ajutorul terapiei Mindfulness Training. Cititorul interesat va putea obține mai multe informații pornind de la
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
susținut și generat prima Școală sociologică națională și o vastă mișcare monografică. Momentele principale ale construcției paradigmei sociologiei monografice pot fi sintetizate după cum urmează: utilizarea sistemului monografiei sociologice ca fundament analitic al cercetărilor nemijlocite pe teren a satelor românești, prin operaționalizarea lui în tipurile fundamentale de ipoteze ale cercetării empirice (ipoteza monografiei exhaustive sau integrale, ipoteza monografiei cu problemă-cheie, ipoteza monografiei sumare sau tipologice, comparative, ipoteza monografiei zonale cu și fără sat-pilot, ipoteza monografiei tematice); constituirea de comunități științifice moderne și
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și cadrele prin care se produce semnificația” (p. 79). Aceste sisteme sunt operaționalizate, fiecare oferind o bază de supunere, un fundament al ordinii, mecanisme de impunere, o logică, o serie de indicatori și fundamente ale legitimării. Schema detaliată a acestei operaționalizări (p. 74, tabelul 3.1) poate constitui pentru cei interesați de acest domeniu un instrument foarte util și bine sistematizat pentru înțelegerea de ansamblu a cadrelor de analiză instituțională. R. Scott își îmbogățește conceptual cadrul de analiză prin identificarea a
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
constă în: a prezenta sintetic principalele caracteristici ale organizațiilor bazate pe cunoaștere, atât pe coordonate conceptuale, cât și în contextul internațional actual; a pune în evidență relevanța, pentru România, a conceptului de organizație bazată pe cunoaștere și căi concrete pentru operaționalizarea lui. Conceptul de organizație bazată pe cunoaștere își are originile în anii 1984-1988 și a înregistrat, de atunci, faze succesive de cristalizare. Astfel, Huber și-a pus în mod explicit probleme legate de natura și proiectarea organizațiilor „post-industriale”, sesizând necesitatea
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
succede celei industriale. Câțiva ani mai târziu, ideea de organizație bazată pe cunoaștere se regăsește în cadrul a două abordări care îi explică determinismul fie pornind de la factori tehnologici, fie de la factori organizaționali, fiecare din ele propunând și soluții specifice de operaționalizare. De pe pozițiile promotorilor tehnologiei informatice, Holsapple și Whinston definesc organizația bazată pe cunoaștere drept „o colectivitate de lucrători cu muncă de concepție, interconectați printr-o infrastructură computerizată”; ei consideră că existența unei asemenea organizații, prevăzută cu stații de lucru locale
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
subordonată obiectivelor ei de ansamblu, a surselor de informații, experienței și abilităților fiecăruia dintre ei. În mediul organizațional, cunoștințele provin din informații transformate de cei ce le dețin în capacitate de acțiune eficientă, prin asimilare și înțelegere integratoare, urmate de operaționalizare în contexte date. Pe baza cercetărilor lui Nonaka și Takeuchi vizând elaborarea unei tipologii a formelor de cunoaștere organizațională, în literatura domeniului s-a propus preluarea unei distincții sesizate inițial de epistemologul Polanyi: cea între cunoașterea explicită (articulată), care este
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
sunt, de exemplu. Dinamica mondială rapidă a ideilor referitoare la organizația bazată pe cunoaștere, deși benefică sub aspectul aplicațiilor posibile, este totuși considerată de o abundență și diversitate aproape derutante, iar necesara lor sistematizare se lasă încă așteptată. Din perspectiva operaționalizării organizației bazate pe cunoaștere, complexitatea constituie caracteristica esențială și inerentă oricărui avans pe traseul „concept - proiect - sistem în funcțiune”; anvergura scopului urmărit, diversitatea factorilor ce intervin în realizarea lui, multitudinea problemelor de opțiune implicate fac ca unul din riscurile majore
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]