2,457 matches
-
impusă de Gamson și Modigliani (1987), care pornește de la accepțiunea mai permisivă, mai largă a cadrajelor, definite ca idei centrale care organizează linia povestirii, care conferă sensul, esența unui subiect, prezentat în media (Gamson și Modigliani, 1987). O astfel de operaționalizare face însă observarea efectelor cadrajelor din media cvasi-imposibilă. O abordare mai ușor de tradus și de transpus în cercetare empirică îi aparține autorului Robert Entman (1993) și subliniază faptul că încadrarea înseamnă în mod esențial selectarea și evidențierea anumitor informații
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
cum acționează acestea. Autorul olandez recomandă o tipologie generală care să rezume abordările anterioare și care să țină cont atât de natura, cât și de conținutul cadrajelor. Cercetările din domeniu (e.g. (Semetko și Valkenburg, 2000; de Vreese, 2005) propun o operaționalizare ce distinge între cadrajele specifice unui subiect (engl. issue-specific frames) și cadraje generice (engl. generic frames). Cadrajele specifice sunt foarte bine circumscrise, aplicându-se numai anumitor subiecte și evenimente. Acestea sunt greu de extrapolat, comparat și folosit ca dovezi empirice
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
cinismul față de politică; d) activismul politic 11. La final au fost incluse variabilele socio-demografice, un set de întrebări legate de obiceiurile media și o întrebare legată de intențiile de vot. Scala pentru încrederea politică a fost construită pornind de la o operaționalizare a încrederii dintr-un studiu recent (Schuck și de Vreese, 2012) și a inclus șase enunțuri declarative: "Politicienii au intenții bune"; "Politicienii nu merită să fie respectați"; Când fac declarații publice, majoritatea politicienilor spun adevărul"; Putem avea încredere în majoritatea
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
martie 2012 și a inclus principalele ediții de știri ale canalului public, TVR 1, și a principalelor două canale private: Pro TV și Antena 1. Toate știrile au fost codate manual de o echipă formată din opt studenți masteranzi. Pentru operaționalizarea cadrajelor, am aplicat anumite măsurători propuse în literatura de specialitate (Semetko și Valkenburg, 2000; de Vreese, 2005), iar pentru a le investiga prezența am folosit scale cu itemi multipli. Acestea se regăsesc în Anexa 5. 2 Un moderator este definit
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
remarcată dependența individului consumator de droguri de servicii și prestații sociale care - subliniază autoarea - sunt insuficiente și inadecvate, generând forme complexe de ... pluridependență la nivel familial, comunitar și social. Primul capitol, Drogurile - cadru general de analiză și delimitări conceptuale, cuprinde operaționalizarea conceptelor de drog și dependența de drog. Al doilea capitol, Droguri licite, droguri ilicite. Particularități și estimări ale consumului de droguri în Europa, face o analiză tipologică a drogurilor întâlnite în traficul ilicit, a principalelor droguri legale și a efectele
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
factor mobilizator deosebit de important. De calitatea sa depinde, in mare măsură, calitatea actului pedagogic. Se poate intui că școlile diferă între ele din punct de vedere al climatului. Totuși, pentru a se evita descrierile intuitive, s-au făcut încercări de operaționalizare a conceptului de climat. Cea mai cunoscută este, conform lui E. Păun(1999, p. 130) cea a lui A.W. Holpin și D. B. Croft. Aceștia au elaborat un chestionar descriptiv de identificare a aspectelor semnificative ale interacțiunilor profesor profesor și
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
față, să urmăm un parcurs similar: cele șapte (sub)tipuri de transformare a textemelor caragialiene (topicalizarea, cele trei moduri de reîncadrare, modificarea, dezvoltarea și compunerea) alcătuiesc un șir ierarhic ascendent, în cadrul căruia orice procedeu de ordin "inferior" poate contribui la operaționalizarea unui procedeu de ordin "superior". Astfel, reîncadrarea "absolută" include reîncadrarea "forte", dezvoltarea înglobează fatalmente modificarea, iar compunerea poate profita, după cum o arată fenomenul pastișei, de aportul tuturor celorlalte operații. 4.3. Cu toate că tind să se așeze într-o gradație structurală
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
maximă a acestui model s a înregistrat la cursurile tehnice sau profesionale, pe termen scurt sau mediu. în ceea ce privește perioadele mai lungi de învățare, cele mai frecvente în formarea generală, două sunt cauzele principale care îi limitează eficiența: procesul numit "de operaționalizare" antrenează un asemenea decupaj, încât educatorul se vede pus foarte repede în fața unui prea mare număr de obiective posibile simultane, fapt care s-a dovedit a fi o limită netă a pedagogiei prin obiective (dincolo de succesul mondial al taxonomiilor, avem
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
în învățământ: evaluarea. Datorită lui ne putem asigura că o întrebare corespunde într-adevăr obiectivului fixat și este întotdeauna util în coordonarea între educatori, când se urmărește să se ajungă la aceleași finalități. Cel puțin din aceste motive, tehnicile de operaționalizare puse la punct de pedagogia prin obiective au încă relevanță crescută în activitățile didactice. c) Al treilea model aduce în prim-plan constructivismul care revine la "mentalism" (considerat că poate combate behaviorismul) și se interesează de ceea ce se petrece în
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
al elevului la exigentele de ordin instructiv, respectiv disponibilitatea acestuia de ași insuși informațiile transmise si de a le operaționa într-un mod eficient, creativ. În evaluarea adaptării de tip pedagogic trebuie luați în considerare indicatori referitori la: gradul de operaționalizare a cunoștințelor însușite, nivelul de dezvoltare a aptitudinilor, discordanța între nivelul de performanță și nivelul de aspirație, experiența subiectivă a eșecului la invățătură. Cel de-al doilea aspect al adaptarii/dezadaptării menționat mai sus, se referă la capacitatea elevului de
Caleidoscop by Daniela -Tereza Huțanu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93243]
-
cu atenție cerințele formulate; de a acționa corect în raport cu aceste cerințe; de a răspunde la întrebări; de a urmări, a judeca și completa sau corecta răspunsurile colegilor; de a pune întrebări și de a găsi soluții problematice cu caracter matematic. OPERAȚIONALIZAREA OBIECTIVELOR SPECIFICE Obiectivele operaționale definesc noul comportament după ce preșcolarul deficient de auz a parcurs o experiență de învățare. Ele reprezintă finalități concrete, măsurabile, reprezentate prin schimbări vizibile de comportament. Operaționalizarea obiectivelor se realizează într-o formulare precisă, concretă, funcție de natura
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
întrebări și de a găsi soluții problematice cu caracter matematic. OPERAȚIONALIZAREA OBIECTIVELOR SPECIFICE Obiectivele operaționale definesc noul comportament după ce preșcolarul deficient de auz a parcurs o experiență de învățare. Ele reprezintă finalități concrete, măsurabile, reprezentate prin schimbări vizibile de comportament. Operaționalizarea obiectivelor se realizează într-o formulare precisă, concretă, funcție de natura și gradul de complexitate ale cunostințelor, deprinderilor și priceperilor. Operaționalizarea se impune prin necesitatea de:a dirija mai bine învățarea; - a stabili concret și clar acțiunile directe implicate în cunoastere
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
deficient de auz a parcurs o experiență de învățare. Ele reprezintă finalități concrete, măsurabile, reprezentate prin schimbări vizibile de comportament. Operaționalizarea obiectivelor se realizează într-o formulare precisă, concretă, funcție de natura și gradul de complexitate ale cunostințelor, deprinderilor și priceperilor. Operaționalizarea se impune prin necesitatea de:a dirija mai bine învățarea; - a stabili concret și clar acțiunile directe implicate în cunoastere, întelegere, sinteză, aplicare, evaluare; - a interveni la momentul oportun în corectarea unui comportament; - a asigura orientarea progresivă a copilului cu
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
sau componentelor acestora. Curriculumul Național pentru Învățământul Obligatoriu, document elaborat în 1998 de către M.E.N., induce ideea existenței a cel puțin trei faze de dezvoltare și aplicare a noului curriculum. Prima fază - formularea politicii de reformă curriculară - a constat în concretizarea (operaționalizarea) progresivă a noului ideal educațional în finalități, cicluri curriculare și arii curriculare. Menirea fazei de formulare a politicii de reformă curriculară este una derivativă: date fiind cerințele noului ideal educațional, prin formularea unor relații de corespondență, sunt derivate anumite cicluri
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
mai importante sarcini prioritare în îndeplinirea obiectivelor educaționale sunt: * realizarea educației intelectuale a elevilor; * lărgirea orizontului de cunoaștere a naturii, a Terrei, a bogățiilor naturale ale Pământului, a activităților umane; * formarea unei „culturi geografice”; * realizarea caracterului aplicativ al geografiei prin operaționalizarea cunoștințelor; * orientarea școlară și profesională a elevilor; * formarea unui limbaj geografic. Învâțământul geografic, în contextul școlii românești are menirea de a asigura elevilor o temeinică pregătire în această știință de sinteză, de a contribui la realizarea pregătirii teoretice și practice
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
elemente ce vor compune „cultura geografică” a elevului prin asimilarea unor cunoștințe fundamentale cu privire la geografia patriei, ce vor ajuta la înțelegerea sistemului de cunoștințe cu privire la geografia țărilor, continentelor, a planetei ca întreg. Geografia are importanță prin realizarea caracterului aplicativ, prin operaționalizarea cunoștințelor. Elevii sunt înarmați cu priceperi și deprinderi de a se orienta în natură cu ajutorul instrumentelor sau mijloacelor naturale, de a se orienta pe planuri și hărți și de a se folosi în orientarea pe teren. Totodată elevii învață cum
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
social a primit diverse definiții și a fost operaționalizat mai curând ad-hoc și nesistematic, ducând la confuzii și nesfârșite dispute între cercetători. Al doilea capitol deschide discuția despre democrație și democratizare, trece în revistă datele diverselor anchete despre democratizare, argumentează operaționalizarea aleasă pentru măsurarea democrației și prezintă rezultatele cercetării referitoare la participarea din România. Discuția continuă în capitolul trei, unde participarea politică este definită ca un element indispensabil democratizării societăților est-europene. Sarcina societății civile este cea de a se afirma drept
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
subiect de dispută. Vom începe prin a explica importanța acordată participării civice de către diverși autori, pentru a trece apoi la definirea și măsurarea capitalului social. În final, vom discuta principalele critici aduse conceptului și utilizării sale și vom prezenta câteva operaționalizări curente în cercetarea sociologică. 1.1 Importanța participării civice Importanța factorilor culturali pentru succesul unei guvernări nu este o descoperire recentă. Alexis de Tocqueville (2005), în deja celebra "Despre democrație în America", numea activismul civic al americanilor drept o școală
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
se consideră că datorită existenței unui mare număr de cetățeni democratici, sistemele politice sunt forțate să funcționeze mai eficient (Hooghe, 2003). Cum relațiile înregistrate la nivel individual sunt în general slabe, s-ar putea ca o problemă să fie chiar operaționalizarea participării. Cele câteva întrebările din sondajele de opinie referitoare la numărul de asociații în care respondentul participă activ, crede autorul, nu acoperă decât parțial fenomenul pe care dorim să-l studiem. În operaționalizare, Hooghe introduce și o măsură a participării
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
putea ca o problemă să fie chiar operaționalizarea participării. Cele câteva întrebările din sondajele de opinie referitoare la numărul de asociații în care respondentul participă activ, crede autorul, nu acoperă decât parțial fenomenul pe care dorim să-l studiem. În operaționalizare, Hooghe introduce și o măsură a participării trecute care să evite ca membrii retrași din activitatea voluntară din diverse motive (schimbarea locului de rezidență, un nou loc de muncă, nevoia de a se ocupa de creșterea copiilor ș.a.m.d.
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
problemele vecinătății. Includerea măsurii participării anterioare nu induce un efect de vârstă (cei mai în vârstă nu se dovedesc a fi mai implicați în asociații doar pentru că au avut mai mult timp la dispoziție decât cei tineri), ci demonstrează importanța operaționalizării participării voluntare. Și deși anumite variabile socio-demografice și de context contează (în special educația, așa cum era de așteptat), participarea extinsă se dovedește legată de acceptarea valorilor democratice. Deși cercetarea este transversală, includerea participării anterioare poate fi un argument pentru ipoteza
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
lui Hooghe și demonstrează că participarea are efecte asupra încrederii sociale. Desigur, ceea ce contează este și tipul asociației, asociațiile cu efectele cele mai puternice asupra încrederii fiind asociațiile cu o mare diversitate a membrilor și cele culturale. 1.2.4 Operaționalizări ale capitalului social în diverse anchete Simpla descriere a diferitelor puncte de vedere indică faptul că acest fenomen capitalul social este unul cu multiple fațete, care are nevoie de indicatori multipli. Teoria capitalului social se bazează inevitabil pe un model
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
multipli. Teoria capitalului social se bazează inevitabil pe un model abstract și necesită o interpretare inerent subiectivă atunci când acest model este operaționalizat. De aici și numeroasele moduri de a măsura acest fenomen. Vom prezenta, selectiv, câteva dintre cele mai cunoscute operaționalizări realizate la nivel mondial. Indexul National Civic Health a fost dezvoltat în Statele Unite ale Americii ca urmare a temerii privind scăderea angajamentului civic. National Commision of Civic Renewal a decis să măsoare cinci dimensiuni: angajamentul politic (participarea la vot, alte
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
siguranță, legăturile de vecinătate, legăturile de familie și de prietenie, toleranța față de diversitate, valoarea vieții, raporturile de muncă. Dimensiunile ce nu se dovedesc legate de capitalul social sunt cele referitoare la instituțiile și politicile guvernamentale. Așa cum am văzut deja, o operaționalizare larg discutată este cea realizată de Ronald Inglehart (1997) în cadrul World Values Surveys. Cele două variabile legate de capitalul social pe care Inglehart le include sunt încrederea și participarea în asociații voluntare. Cu toate acestea, ancheta WVS nu măsoară caracteristicile
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
des slujbele religioase. În concluzie, relațiile descrise dintre elementele capitalului social și diverse alte variabile, fie la nivel individual, fie la nivel agregat, sunt revelatoare pentru caracterizarea capitalului social drept un fenomen divers, cu multe aspecte și deci, cu numeroase operaționalizări. Relațiile sale cu diferite caracteristici ale indivizilor trebuie studiate și în funcție de specificul societăților. Trecerea în revistă a celor câteva operaționalizări ale capitalului social este, cred, suficientă pentru a demonstra atât complexitatea conceptului, cât și modul pragmatic, ad-hoc și nesistematic în
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]