1,791 matches
-
opereta în trei acte compusă de Franz Lehár. Libretul fiind scris de Victor Léon și Leo Stein. Premiera operetei a avut loc la „"Theater an der Wien"” din Viena pe data de 30 decembrie 1905, sub titlul „"Die lustige Witwe"”. Opereta în 3 acte Actul I În veselul Paris, o petrecere de aniversare pentru conducătorului statului Pontevedro este în plină desfășurare. Bogată văduva Hanna Glavari este înconjurată de pretendenți, spre disperarea baronului Zetta , care se teme că aceasta va ruină țară
Văduva veselă () [Corola-website/Science/312708_a_314037]
-
este o operetă de Florin Comișel. Premiera absolută a avut loc la data de 26 decembrie 1970 la Teatrul de Stat de Operetă din București actualmente Teatrul Național de Operetă și Musical Ion Dacian. Producția s-a bucurat de colaborarea celor mai mari
Soarele Londrei () [Corola-website/Science/312720_a_314049]
-
este o operetă de Florin Comișel. Premiera absolută a avut loc la data de 26 decembrie 1970 la Teatrul de Stat de Operetă din București actualmente Teatrul Național de Operetă și Musical Ion Dacian. Producția s-a bucurat de colaborarea celor mai mari personalități ale genului de operetă ale timpului. Regizor: Nicușor Constantinescu, Dirijor: Constantin Rădulescu, Coregrafia: Elena Penescu-Liciu, Șcenografia: Elena Agapie Stancu
Soarele Londrei () [Corola-website/Science/312720_a_314049]
-
este o operetă de Florin Comișel. Premiera absolută a avut loc la data de 26 decembrie 1970 la Teatrul de Stat de Operetă din București actualmente Teatrul Național de Operetă și Musical Ion Dacian. Producția s-a bucurat de colaborarea celor mai mari personalități ale genului de operetă ale timpului. Regizor: Nicușor Constantinescu, Dirijor: Constantin Rădulescu, Coregrafia: Elena Penescu-Liciu, Șcenografia: Elena Agapie Stancu. La premieră, rolurile principale au fost interpretate
Soarele Londrei () [Corola-website/Science/312720_a_314049]
-
absolută a avut loc la data de 26 decembrie 1970 la Teatrul de Stat de Operetă din București actualmente Teatrul Național de Operetă și Musical Ion Dacian. Producția s-a bucurat de colaborarea celor mai mari personalități ale genului de operetă ale timpului. Regizor: Nicușor Constantinescu, Dirijor: Constantin Rădulescu, Coregrafia: Elena Penescu-Liciu, Șcenografia: Elena Agapie Stancu. La premieră, rolurile principale au fost interpretate de Ion Dacian (Edmond Kean), Adriana Codreanu (Floria), Cleopatra Melidoneanu (Anna Damby), Valli Niculescu (Sibyl), George Hazgan (Pistol
Soarele Londrei () [Corola-website/Science/312720_a_314049]
-
fondarea acestei instituții artistice, pe care a întemeiat-o sub denumirea de "Compania Opera Română". Trupa lirică bucureșteană s-a lansat sub nume propriu la la 8 mai 1885, prezentând progresiv un repertoriu din ce în ce mai bogat și mai ales. Spectacole de operetă și operă comică mai fuseseră organizate în acea perioadă, facilitate de apariția în 1877 a Legii teatrelor, care stipulau existența unei secții de operă în cadrul Teatrului Național. Aceste spectacole, în limba română, apăreau sub egida Teatrului și pe afișele acestuia
Opera Națională București () [Corola-website/Science/312239_a_313568]
-
o paletă stilistică diversificată - lucrări simfonice și vocal-simfonice pornind de la perioada preclasică (Haendel, Gluck, Pergolesi), ajungând la cea clasică și romantică, (Haydn, Mozart, Beethoven, Schubert, Mendelssohn-Bartholdy, Ceaikovsky, Glazunov, Grieg) continuând cu Fauré, Orff, Enescu sau Milhaud. De asemenea, opera și opereta ocupă un loc important în repertoriu. Printre titlurile abordate frecvent se numără Giuseppe Verdi - Un ballo in maschera (Bal Mascat), Gaetano Donizetti - Lucia di Lamermoor, Georges Bizet - Carmen, Pietro Mascagni - Cavalleria Rusticana, Wolfgang Mozart - Le nozze di Figaro (Nunta lui
Marius Hristescu () [Corola-website/Science/311561_a_312890]
-
Mexico City În 1957 și-a făcut prima apariție profesională muzicală în compania mamei sale într-un concert la Mérida, în Yucatán. A cântat un timp roluri de bariton și de acompaniator al altor cântăreți în cadrul companiei de zarzuela și operetă a părinților săi. Între acestea s-a numărat un rol de bariton în zarzuela lui Manuel Fernandez Caballero, „Gigantes y cabezudos”, și un rol minor în prima producție mexicană a operetei „My Fair Lady” de Loewe unde a fost și
Plácido Domingo () [Corola-website/Science/311610_a_312939]
-
acompaniator al altor cântăreți în cadrul companiei de zarzuela și operetă a părinților săi. Între acestea s-a numărat un rol de bariton în zarzuela lui Manuel Fernandez Caballero, „Gigantes y cabezudos”, și un rol minor în prima producție mexicană a operetei „My Fair Lady” de Loewe unde a fost și asistent dirijor și antrenor vocal. Cu această companie a dat 185 de spectacole, între care și opereta lui Lehar, Văduva veselă, în care a cântat în rolurile Camille și Danilo. În
Plácido Domingo () [Corola-website/Science/311610_a_312939]
-
Fernandez Caballero, „Gigantes y cabezudos”, și un rol minor în prima producție mexicană a operetei „My Fair Lady” de Loewe unde a fost și asistent dirijor și antrenor vocal. Cu această companie a dat 185 de spectacole, între care și opereta lui Lehar, Văduva veselă, în care a cântat în rolurile Camille și Danilo. În aceeași perioadă,în 1958 a fost vocalist în formația de rock and roll mexicană a lui César Costa, "Los Black Jeans". In 1959 a fost examinat
Plácido Domingo () [Corola-website/Science/311610_a_312939]
-
colaborator al Corului Madrigal, condus de Marin Constantin și în perioada 1976 -1992 - colaborator al RadioTeleviziunii Române, în concerte și înregistrări, ca membru al grupului vocal Studio B. Începând cu anul 1992, a fost membru al Ansamblului de Operă și Operetă Münchener Opernbühne, cu care a efectuat turnee artistice în Germania, Austria, Franța, Luxemburg, Elveția, Danemarca, Suedia, Norvegia, Olanda, Belgia. Compania Münchener Opernbühne a abordat un vast repertoriu de operă și operetă, toate lucrările fiind susținute în limba germană. O mare
Stelică Muscalu () [Corola-website/Science/311674_a_313003]
-
1992, a fost membru al Ansamblului de Operă și Operetă Münchener Opernbühne, cu care a efectuat turnee artistice în Germania, Austria, Franța, Luxemburg, Elveția, Danemarca, Suedia, Norvegia, Olanda, Belgia. Compania Münchener Opernbühne a abordat un vast repertoriu de operă și operetă, toate lucrările fiind susținute în limba germană. O mare parte dintre spectacolele susținute au fost pregătite și dirijate de maestrul Paul Popescu, fost dirijor al Operei Române și al Orchestrei Simfonice a Radiodifuziunii Române. Începând cu 1997 până în 2004, s-
Stelică Muscalu () [Corola-website/Science/311674_a_313003]
-
și pian - "Pavanne" pentru violoncel și pian - "Idylle" și "Tambourin" (Pe motivul "O du lieber Augustin") pentru cvartet de coarde - Liedul "Le Silence", pe versuri de CH. Batillot - "Orchesterstuck" (1923 - premiul al II-lea al Premiului de compoziție "George Enescu") - Opereta "Nina" - "Sonet" pentru pian - "Aubade" pentru pian - "Romanzetta" pentru pian - "Suită pentru vioară și pian: Aubade, Interlude, Sonet" (1922 - mențiune a Premiului de compoziție "George Enescu") - "Andantă" dintr-o proiectată " Sonată pentru violoncel și pian" - "Vieille Chanson" pentru două viori
Theodor Rogalski () [Corola-website/Science/311704_a_313033]
-
finalizează Op. 35 "Șeherezada", în patru părți, bazată pe patru din povestirile celor "1001 Nopți": "The Sea and Sinbad's Ship," "The Kalendar Prince," "The Young Prince and The Young Princess," și "Festival at Baghdad." Există mai multe musicaluri și operete, fie bazate pe o povestire anume, fie recontituind atmosfera generală a cărții. Cele mai cunoscute sunt "Chu Chin Chow" (1916) și musicalul "Kismet" (1953), dincolo de nenumăratele musicaluri și pantonime după povestea lui Aladdin. În 1990 a fost audiată în premieră
O mie și una de nopți () [Corola-website/Science/312800_a_314129]
-
este o operetă în trei acte compusă de compozitorul maghiar Emmerich Kálmán. Libretul, de Julius Brammer și Alfred Grünwald, se bazează pe „Romanul unui tânăr sărac" de Octave Feuillet. Premiera a avut loc pe 24 februarie 1924 la Viena, la "Theater an der
Contesa Marița () [Corola-website/Science/310987_a_312316]
-
Premiera a avut loc pe 24 februarie 1924 la Viena, la "Theater an der Wien", sub titlul german "Gräfin Mariza". Prima reprezentație a spectacolului în România a fost cu trupa lui Nicolae Leonard, în anul 1927. La Teatrul Național de Operetă "Ion Dacian" București „Contesa Maritza" a avut premiera la 16 decembrie 1967 pe versiunea în limba română a libretului de V. Timuș și M. Păun. Opereta reia schema și tipul din opereta Silvia ("Die Csardasfürstin"). Inventivitatea compozitorului pare să se
Contesa Marița () [Corola-website/Science/310987_a_312316]
-
a fost cu trupa lui Nicolae Leonard, în anul 1927. La Teatrul Național de Operetă "Ion Dacian" București „Contesa Maritza" a avut premiera la 16 decembrie 1967 pe versiunea în limba română a libretului de V. Timuș și M. Păun. Opereta reia schema și tipul din opereta Silvia ("Die Csardasfürstin"). Inventivitatea compozitorului pare să se fi cristalizat într-un manierism fericit care, în timp - îndeosebi sub influența americană - va deveni din ce în ce mai evident. Că Emmerich Kálmán era un maestru al operetei vieneze
Contesa Marița () [Corola-website/Science/310987_a_312316]
-
Leonard, în anul 1927. La Teatrul Național de Operetă "Ion Dacian" București „Contesa Maritza" a avut premiera la 16 decembrie 1967 pe versiunea în limba română a libretului de V. Timuș și M. Păun. Opereta reia schema și tipul din opereta Silvia ("Die Csardasfürstin"). Inventivitatea compozitorului pare să se fi cristalizat într-un manierism fericit care, în timp - îndeosebi sub influența americană - va deveni din ce în ce mai evident. Că Emmerich Kálmán era un maestru al operetei vieneze devine evident din chiar vasta uvertură
Contesa Marița () [Corola-website/Science/310987_a_312316]
-
Păun. Opereta reia schema și tipul din opereta Silvia ("Die Csardasfürstin"). Inventivitatea compozitorului pare să se fi cristalizat într-un manierism fericit care, în timp - îndeosebi sub influența americană - va deveni din ce în ce mai evident. Că Emmerich Kálmán era un maestru al operetei vieneze devine evident din chiar vasta uvertură - o piesă minunată, al cărei gen de orchestrație va fi preluat și de primii ani ai filmelor musicale.În crearea și definirea muzicală a personajelor, Kálmán și libretiștii săi au urmat formula standard
Contesa Marița () [Corola-website/Science/310987_a_312316]
-
vasta uvertură - o piesă minunată, al cărei gen de orchestrație va fi preluat și de primii ani ai filmelor musicale.În crearea și definirea muzicală a personajelor, Kálmán și libretiștii săi au urmat formula standard a Perioadei de Argint a operetei vieneze, perioadă începută efectiv cu Văduva veselă de Franz Lehár (1905) și terminată abrupt în anii ’30, când mare parte a forțelor creatoare a fost silită să părăsească Viena. Lucrările lui urmează aproape fără excepție următoarea schemă: un duo principal
Contesa Marița () [Corola-website/Science/310987_a_312316]
-
și nu din alte considerente. /.../ Cel mai mic cântec, cel mai neînsemnat vals trebuie să poarte scânteia care să electrizeze publicul și să-l cucerească /.../ Știu că numai o jumătate de pagină de Liszt va cantări mai mult decat toate operetele mele. Compozitorii mari vor avea întotdeauna admiratorii lor, dar paralel cu ei trebuie să existe și compozitori pentru un public căruia să-i placă o operetă veselă, ușoară, spirituală și elegantă”. Asemenea compatriotului său Franz Lehár, Kálmán a fost unul
Contesa Marița () [Corola-website/Science/310987_a_312316]
-
că numai o jumătate de pagină de Liszt va cantări mai mult decat toate operetele mele. Compozitorii mari vor avea întotdeauna admiratorii lor, dar paralel cu ei trebuie să existe și compozitori pentru un public căruia să-i placă o operetă veselă, ușoară, spirituală și elegantă”. Asemenea compatriotului său Franz Lehár, Kálmán a fost unul dintre arhitecții a ceea ce avea să fie denumită perioada de argint a operetei vieneze din primul sfert al veacului trecut. Kálmán a adus un suflu proaspăt
Contesa Marița () [Corola-website/Science/310987_a_312316]
-
trebuie să existe și compozitori pentru un public căruia să-i placă o operetă veselă, ușoară, spirituală și elegantă”. Asemenea compatriotului său Franz Lehár, Kálmán a fost unul dintre arhitecții a ceea ce avea să fie denumită perioada de argint a operetei vieneze din primul sfert al veacului trecut. Kálmán a adus un suflu proaspăt în muzică, a acordat mereu o mare importanță libretelor și și-a instrumentat mereu personal lucrările. Principala lui contribuție în acest gen muzical a fost ușurința aparentă
Contesa Marița () [Corola-website/Science/310987_a_312316]
-
trecut. Kálmán a adus un suflu proaspăt în muzică, a acordat mereu o mare importanță libretelor și și-a instrumentat mereu personal lucrările. Principala lui contribuție în acest gen muzical a fost ușurința aparentă a îmbinării dintre caracterul sentimental al operetei vieneze și ritmurile energice, pline de culoare ale Ungariei natale. Pe urmele lui Franz Lehar și L. Fall, a marcat un gen aparte, substratul național unguresc al ritmurilor imprimând delicatelor melodii vieneze un fel de coloratură exotică. Richard Specht scria
Contesa Marița () [Corola-website/Science/310987_a_312316]
-
Este situat în centrul capitalei, Bd. Nicolae Bălcescu nr. 2, lângă Teatrul Național Ion Luca Caragiale În România, au funcționat companii de teatru de opereta în București și în țara încă de acum 125 de ani. Spectacolul de opereta s-a integrat firesc în viața culturală bucureșteana, meritul aparținând trupelor ce au evoluat în vestită Grădină Oteteleșanu la începutul secolului al XX-lea. În special
Teatrul Național de Operetă „Ion Dacian” din București () [Corola-website/Science/310984_a_312313]