3,686 matches
-
mâinile mele așteptau penelopic terifia(n)te pipăiau fericiri imortale apostaziate sandalele ornate cu swarovski îți protejau călcâiul vulnerabil este vară cu cireșe amare pleiadă de stele anarhii debordante am ca status dragostea (nu) moare port masca de final cu oroare Referință Bibliografică: Selfie / Angi Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1322, Anul IV, 14 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Angi Cristea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
SELFIE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/372187_a_373516]
-
din 20 martie 2017. Despre proști Da sunt rău,dar am o scuză, C-au proștii haz,îi recunoști, (Tocmai asta mă amuză,) Când îi fac pe alți proști. Despre modă Moda cea cu fusta scurtă E și faină și oroare, Că depinde și de burtă Dar depinde de....picioare. Despre unele femei Are botox în sprincene, Silicon în cur și țâțe, Falsuri lungi în loc de gene Doar în cap natur..tărâțe. Despre unele Peste tot doar silicoane, Caraghioasă-i bato vina
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
Caraghioasă-i bato vina. Citește mai mult Despre proștiDa sunt rău,dar am o scuză,C-au proștii haz,îi recunoști,(Tocmai asta mă amuză,)Când îi fac pe alți proști.Despre modăModa cea cu fusta scurtăE și faină și oroare,Că depinde și de burtăDar depinde de....picioare.Despre unele femeiAre botox în sprincene,Silicon în cur și țâțe,Falsuri lungi în loc de geneDoar în cap natur..tărâțe.Despre unelePeste tot doar silicoane,Caraghioasă-i bato vina.... II. ERAM AȘA DE
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
fost adeptul violenței în cadrul unei anchete penale. Îi detesta, de altfel, cu toată puterea pe cei care foloseau binecunoscutele tactici inumane de aflare a adevărului de la inculpat, considerând violența un mod de manifestare complet anormal, tocmai pentru că trăise din plin ororile conflagrației mondiale de la mijlocul secolului al XX-lea - și reamintesc aici anii de prizonierat din Rusia, precum și rănile grave căpătate în luptele de la Oradea, din 1 octombrie 1944, respectiv Debrecen (Ungaria), din 10 noiembrie 1944 -, dar și pentru că a considerat
UN PROCUROR IUBIT… de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374691_a_376020]
-
doar o joacă. Iubirea-i doar un schimb, exchange-birou, un ring, alegi, alergi, Adică un challenge,la mijlocul vieții omul crede Că o pădure poate arde verde. Iar eu mă sinucid de mii de ori, Viața mea este din piscuri și orori. Te rog să nu-mi răspunzi, Așa cum ai promis, tăcerea-ți este mult mai grăitoare, Ai preferat refugiul dinadins, într-un refugiu orice viață moare. Tu uiți că Domnul ne-a dat glas și inimă și minte să cunoaștem, Să
AMORUL UNEI MARMURE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371686_a_373015]
-
luciditate, pentru că doream să scap cumva, să fug de acolo oriunde, sau să mă salveze cineva, într-un fel, zbuciumându-mă în același timp să găsesc chiar eu soluția. Fără nici un efort, îmi aminteam în amănunt tot visul și toată oroarea ce pusese stăpânire pe mine treptat, de la început și până în final, când simțisem că explodez sub presiunea ei, fiindcă nu reușisem să găsesc o portiță de scăpare pentru a fugi cât mai departe, pierzându-mă în neantul singurătății, în care
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 7 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371674_a_373003]
-
sale refuzau să răspundă la comenzi. De ce reacționa atât de ciudat în prezența dușmanului său de moarte? Căpos din fire, refuza să creadă că sufletul său de mult înghețat nutrea sentimente pentru un sclav al Raiului. Nu putea concepe asemenea oroare. Natura însăși se împotrivea acestor sentimente. Atunci, într-un moment de maximă tensiune, o tensiune ce era pe cale să dea inevitabil în penibil, naiva fată a zâmbit sincer, afișându-și dantura imaculată. „Un zâmbet ce ar putea face întreg infernul
UN ÎNGER ŞI UN DEMON de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369149_a_370478]
-
împăratului de a-i înlătura pur și simplu. A oripilat clasa politică romană acordând calului său titlul de consul. A adus la Roma statui de marmură din Athena cărora le-a retezat capetele atașând acestora capete sculptate după chipul său. Ororile nu s-au oprit însă aici. Execuțiilor sumare au urmat orgii inimaginabile dublate de un lux orbitor al petrecerilor. Mai multe comploturi au avut loc împotriva împăratului însă toate au eșuat și au fost reprimate cu cruzine de către Caligula. Complotul
ROMANUL ANCHETA LA FINAL. EPILOG de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369237_a_370566]
-
poate ucide, din dragoste poți ferici sau distruge pe acel pe care-l iubești... IARTĂ-MĂ....fiindcă eu n-am fost în stare să mă iert. Mă întorc la momentul acela și până astăzi simt cum mă cuprinde spaima și oroarea. Credeam că voi muri și eu, atunci când te-am văzut în brațele crispate de moarte, ale lui Mario, fratele meu și tatăl tău. Hotărârea a venit pe loc, fără să-mi lase timp de gândire, dar și fără urmă de
ÎNGHEŢATĂ CU GUST AMAR – FRAGMENT: TOTUL DESPRE RENATA de MADELEINE DAVIDSOHN în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374149_a_375478]
-
aproape, era El Însuși pe Cruce. Acum, în ceață acestui apus, însuși Dumnezeu pare departe și dezamăgit de atâta îndărătnicie și înstrăinare a ființei pe care El Însuși o concepuse mai presus decât îngerii. Poate numai privind peste tragedia și ororile istoriei cunoscute a omului și oricine și-ar putea da seama cât de decăzute moral și spiritual ființe santem și cât de dreptate are Cartea Sfântă când vorbește de nevoia lumii de un Mântuitor, de neputința omului de a se
TEOLOGUMENA – DESPRE ISTORIA SACRA SI PROFANA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374176_a_375505]
-
Acasă > Poeme > Meditație > ZILELE DIN URMĂ(VI) Autor: Lucian Tătar Publicat în: Ediția nr. 2283 din 01 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului ZILELE DIN URMĂ (VI) Cine mai cunoaște apusul?...cand răsar lumini din pustiu O oaste stelara cuprinde orori ,ce nu pot să le descriu Sub poartă stelara e lumină un simbol,neclară Războiul rațiunii ,nebunia lumii e-un falnic cântec de fanfara! Ard manuscrise ,în lumi interzise,în munții ascunși pământești Tu viscol de vise ,acoperi istorii,vestigii
ZILELE DIN URMĂ(VI) de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378713_a_380042]
-
Cu moartea, ei au făcut un joc. Flăcări mistuitoare de vise, Îngeri cu zbor ne-mplinit, Înalturi încă ne-atinse, Tinerețe scrisă-n trist mit. Lacrimi sfâșietoare și flori, Rugă cu ochii spre nori, Lumânări aprinse în zori, Toate din triste orori. V-ați dus să cântați în ceruri, Să trăiți ce n-ați trăit aici, În suflete ne-ați lăsat geruri, Răni sângerânde, adânci. N-am știut să vă ferim de rele, V-am suflat în aripi să zburați, Vrut-am
ROCK. UN CÂNTEC DUREROS de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377778_a_379107]
-
susținerea Rusiei și întăresc controlul asupra eventualelor și încă posibilelor derapaje românești. Neliniștea apare din acest recurs plin de constrîngeri pentru unii și indispensabil pentru alții la o ingerință externă. Cetățenii români sînt asistați din afară, însă ei au simultan oroare și nevoie de această asistență. Neliniștea rezultă, pe de altă parte, dintr-o sărăcie inexplicabilă. Cînd și de ce prometeica provocare comunistă a eșuat? Această întrebare declanșează nesfîrșite analize. Intîrzierea nu datează de la deriva anilor '80, nici din urmările războiului din
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
țăranilor. Marea construcție națională datează de pe la 1850, perioadă în care războaiele de eliberare ale naționalităților de sub Imperiile rus și austriac erau conduse de Polonia și Italia... Românii au optat pentru o retorică a păcii și stabilității, tragicul izvorînd din denunțarea ororilor războiului și nu din sărbătorirea sa. Țăranul, strajă și victimă a armatelor care distrugeau satele, a impus o relație "trupească" cu pămîntul. Începînd de atunci, satul reprezintă o comunitate solidară, ca o armată organizată împotriva vîrtejului de influențe, de dominații
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și Crișan, vor fi arestați și executați în public, trași pe roată, în fața țăranilor aduși din sate. Pentru a scăpa de supliciu, Crișan se sinucide în închisoare. În inima țăranilor, supliciul "căpitanilor", scrie istoricul David Prodan, a provocat teroarea și oroarea față de legea imperială. În ochii țăranilor, supliciul a făcut din Horea un martir al cauzei lor". Martir al unei cauze sociale sau martir al unei cauze naționale? Sărbătorirea, în 1984, a aniversării răscoalei a suscitat o relectură naționalistă și revoluționară
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
populația nefiind mobilizată. Reprezentantul Franței notează în august 1877: "Am consacrat cîteva zile parcurgerii campaniilor valahe. [...] în afară de cîțiva locuitori de pe malul Dunării, nimeni nu mai aude aici vorbindu-se de turci și de masacre îngrozitoare. Represaliile odioase care au trezit oroarea lumii civilizate nu sînt cunoscute în campaniile valahe decît prin ecouri foarte slabe". Acest război însă va oferi prilejul unei celebrări naționale: Plevna intră în poemul eroic. În acest caz, eroul este Carol, al cărui război trebuie să pecetluiască unirea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
semnat de Conducător, care introduce pedeapsa cu moartea pentru evreii de ambele sexe, în vîrstă peste cincisprezece ani, deportați în Transnistria și reîntorși fraudulos. Rabinul Safran, marele rabin al României din 1940 pînă în 1947, evocă în Memoriile sale amintirea ororii ghetoului din Chișinău și a deportării în Transnistria. Rabinul de Chișinău, Twerski, îi trimite mesaje codificate: "Bolnavul este la articolul moarte". Safran trimite copii ale telegramelor lui Twerski reginei mamă, nunțiului apostolic Mgr Cassulo, delegaților Crucii Roșii internaționale, ca și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de zile, zice "Deutsche Zeitung", când superbele Tuilerii și strălucitul Louvru au pierit în flăcări. Adânc mișcată, Europa privea la acele îngrozitoare limbi de foc ale socialismului și din toată lumea civilizată se auzi un strigăt de indignațiune, un țipăt de oroare în contra "simielor Marei Revoluțiuni", cum numește un poet francez pe Ferre și Raoul Rigault cu ai lor. Ceea ce n-au îndrăznit nici Marat și Robespierre au {EminescuOpXI 172} cutezat a face piticii Comunei; ei puseră mâna sacrilegă pe martorii seculari
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
trecut de când "Grenzbote" a deschis focul și a turburat seninătatea oficioasă a organelor celor două cancelarii și cu toate acestea furtuna nu s-a liniștit încă. Această polemică a primit elemente nouă dintr-o descoperire numai bună pentru a deștepta oroarea și indignațiunea la niște oameni c-o complexiune destul de pacinică: se conspiră pentru a esclude pe Austria și pe Germania de la Dunărea de Sus și de la cea de Jos. O asemenea nedreptate nu e de-nțeles. De aceea oficioșii, sânt
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de pîlcul de gaițe gureșe, se îndreaptă fuguța, de ce n-ar avea și Bucureștii, capitala sîngeroasei revoluții anticomuniste, un memorial al holocaustului roșu, în care să fie prezente și Canalul, și Gherla, și Aiudul, și Piteștiul, cu sinistrul cortegiu de orori comise de cei ce, după război, au înfipt ghearele în grumazul țării și care nici astăzi nu vor să și le scoată? Să nu așteptăm ca răspunsul la această amară întrebare să vină din partea recentului vizitator al Washingtonului. 16 aprilie
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de ce nu găsește persoana hipertelevizatului potentat timp și pentru alt subiect, mult mai marcat de istorie sîngeroasă decît cel recent invocat: gulagul românesc. De cîte ori ar trebui să apară... pă post ahtiatul de putere de azi pentru a deplînge ororile de la Canal, de la Jilava, de la Aiud, de la Gherla, de la Reghin, de la Pitești, de la Sighet, de la Tîrgoviște, de la Galata, din munți? Cît de simplu i-ar fi președintelui perpetuu ales să facă un mic (mic?) calcul al victimelor legionare (oricum condamnabile
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în actualul regim. Vina enormă a comunismului violent își răsfrîngea destinația și asupra atîtor torționari care-și duceau (și-și duc) zilele în seninătate și siguranță. Seninătate și siguranță asigurate de moștenitorii și complicii schingiuitorilor. Mai are serialul acesta al ororii și acum aceeași motivație? Acum, cînd comunismul rezidual a fost măturat (cel puțin teoretic) în urma alegerilor din noiembrie? Poate nu chiar aceeași, poate nu în măsura în care el se adresa unor figuri sinistre, protejate de vechiul regim, dar nimic din încărcătura lui
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
harta în față, lăsîndu-ne impresia unui strateg profesionist, Ernst Jünger, coșcogea ofițer de Wermacht (ocupant al Parisului), dar și scriitor deja celebru la acea vreme și învederat umanist, nu se lasă defel frapat, așa ne dă a înțelege, de cursul ororilor. De altfel și notează, pe 15 februarie 1944, în Jurnal, referindu-se, evident contaminat, la atitudinea unui camarad-condeier: "E straniu cum pana i se face mai ușoară și mai liberă pe măsură ce distrugerea avansează. Dincolo de lumea de foc odihnește ceva tainic
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Ce vede ochiul nostru cîrcotaș în pînza francezului autoexilat? Vede cum formele sînt neîndurător de nete, de nemilos delimitate, decupate chiar, agresînd întrucîtva contemplarea. Mai vede cum, vai, albul văros al bonetelor carmelite, în care își fac loc și reflexe, oroare! de albastru metalic, stă strident lîngă marea pată de roșu pe care se desfășoară lupta lui Iacov cu îngerul. Ce ar fi spus academizantul Puvis de Chavanne de la care de altfel insurgentul artist învățase alfabetul meseriei ce ar fi putut
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
găsesc împlinirea în oratoria ireproșabilă a telecompanionilor. Corpolentul atinge momentul de vîrf cînd se oprește la cazul (nedreptățit) al bardului (corpolent și el), fost sorcovar ceaușist, picat, vai, în dizgrația prezentului, și asta pentru că... pentru că... răii, revizioniștii literaturii amestecă, eroare! oroare! poeticul cu politicul. Înduioșător moment. Apogeul persuasiv al celuilalt invitat: omul cu pensula mereu în mînă vrea să ne frăgezească în legătură, nu cu pictura (chestiune de bun simț), ci cu sculptura: de ce, dom'le, să dărîmăm statuile lui Lenin
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]