3,713 matches
-
aferente pentru iertare și viața reintra în banalul ei normal, ca și când nu s-ar fi întâmplat nimic. Numai Călin intra într-un nou ciclu al arderilor pătimașe. Făcea deliciul bârfelor și scandalurilor, când toți bărbații îl urau, îl disprețuiau, îl pândeau să-l ciomăgească, să-l omoare chiar, pentru că toți îi doreau moartea, ori măcar să răzbune umilința îndurată. Numai că niciunul n-a reușit să-i facă ceva, pentru că aveau frică de el. Iar femeile?.. Hei...ele îl simpatizau, îl doreau
CĂLIN ŢIGANU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372004_a_373333]
-
Acasă > Strofe > Atașament > TOAMNĂ INUTILĂ Autor: Lăură Hubati Publicat în: Ediția nr. 1730 din 26 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Ce toamnă inutilă pândește lângă noi, Se scutură pe frunze în straie de rugina, Cu trena prinsă-n stoluri de imprecise ploi Mimează revenirea de stranie regina. Și uite-o, istovita de-apusuri sângerii, Pe crestele rănite de nopți decolorate, Isi flutură vesmântul pe-
TOAMNĂ INUTILĂ de LAURA HUBATI în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372084_a_373413]
-
depășit zidul compact, se va strecura printre piscuri și stânci, va luneca din vale în vale, se va juca de‑a v‑ați ascunselea cu muntele și va ajunge la țintă. Și iată‑l patrulând din nou în fața giganticului meterez, pândind mișcările văzduhului. Prima dintre ondulările pe care le‑a simțit sub aripi a fost insuficientă și a evitat „la milimetru” ciocnirea mortală printr‑o răsturnare pe‑o aripă, dar ajunsese aproape la înălțimea unei falii. A scăpat‑o și pe
ZBORUL SPRE LUMINĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372345_a_373674]
-
Pe foaia albă din suflet se vede o pată ca-o rană... Un gând ce mă consumă zboară-n ploaia diafană. Alergăm prin ploile gândurilor ce se-nchid în miros, De floare albă a Universului salcâmilor țepoși... Clipele de adevăr pândesc speranța deșartă Ce moare și-apoi învie în tăcerea ce m-apasă. Plouă...iar picăturile de ploaie vestesc reînvierea Din singurătatea pomilor ,din zarea stropită.. Zeii oftează-în Universul ce-a pus pe trupul gol, Haina udă ..ce răcorește sângeriul amurgului
PICĂTURILE DE PLOAIE de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372410_a_373739]
-
mai tăiat o mână, Ea rămas-a împietrita, ȘI-I TOT NAȚIA ROMÂNĂ! Și TIMPUL s-a ridicat din hrisoave și din cărți; Au urlat lupii la graniți, s-au desenat alte hărți... Vipere și corbi de smoala și acum pândesc la poarta: ROMÂNIA mai frumoasă, mai bogată li se-arată! Referință Bibliografica: Au venit în țara asta / Elisabeta Silvia Gângu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2160, Anul VI, 29 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Elisabeta Silvia Gângu
AU VENIT ÎN ȚARA ASTA de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372954_a_374283]
-
o fi la noi în casă. Drapele obosite atârnă-n vânt de gheață, nu-s zâmbete pe față, și-n suflet e doar ceață, iar cantul sună-anemic și plin de falsitate, degeaba bat alămuri, nu-i nicio unitate. Ne tot pândesc hainii, ne dușmănesc externii, ne picura otravă și se-nvrăjbesc internii, nu-i tihnă-n nicio casă, nici la palat nu-i tihna, degeaba curg urale, nu-i stare de odihnă. Suntem ca-ntr-un asediu: noi ne pândim pe
SE PREGĂTEȘTE NEAMUL de DORA PASCU în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372977_a_374306]
-
tot pândesc hainii, ne dușmănesc externii, ne picura otravă și se-nvrăjbesc internii, nu-i tihnă-n nicio casă, nici la palat nu-i tihna, degeaba curg urale, nu-i stare de odihnă. Suntem ca-ntr-un asediu: noi ne pândim pe noi și pretutindeni parcă mocnește un război. Odinioară mandre treceau oștiri române și se-nfrățeau de drag cătanele bătrâne. Acum e-un simulacru, trist fluturat în vânt, si strepezit se-aude îndemnul din cuvânt: ˮTreceți batalioane române, Carpații!ˮ
SE PREGĂTEȘTE NEAMUL de DORA PASCU în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372977_a_374306]
-
înșelată? Lucruri greu de făcut. Niciodată nu vor mai fi la fel. Și teama te va invada permanent, să nu se întâmple din nou. Exact din aceeași pricina sau din pricini diferite. Pricini - berechet! La tot pasul. Și primejdia te pândește. Primejdia pierderii. A ceva sau a cuiva. Trăiești cu frica în sân. Asta îți dă sentimentul vremelniciei. Oare nu te mai poți bizui pe nimeni? Pe nimic? Da, așa e. Dacă-ți pui încrederea în oameni și în lucruri (o
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371152_a_372481]
-
Publicat în: Ediția nr. 224 din 12 august 2011 Toate Articolele Autorului Doar tu să-mi spui, că știi, femeie, De ce sunt, astăzi, tulburat? Mai scriu poeții că ești zeie, Cu mine-a fost, vreuna-n pat? Mă simt bolnav, pândit de moarte, Îmi cată ochii spre apus; Acum, iubirile-s deșarte Și câte-au fost, în van s-au dus. În jurul meu aud iar șoapte La fel de dulci ca și-altădat; Le-aș fi iubit, Doamne, pe toate, Dar m-am temut
SĂ-MI SPUI, FEMEIE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371185_a_372514]
-
Toate Articolele Autorului Oricât ți-ar fi de vitregă o soartă, Oricâte deznădejdi în cale-ți ies, Să nu te plângi, că nu ai de ales, Și sigur fii că toate au o poartă. Ne naștem doar și moartea ne pândește, Dar ne-am născut, trebuie să trăim; Uităm de ea și nu ne mai gândim, De ce ți-e scris, nimic nu te ferește. Să nu te temi de crudul adevăr, El este crud, doar când îl vrem departe, Când ne
SĂ NU TE TEMI DE CRUDUL ADEVĂR... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371183_a_372512]
-
merită citit, pentru simplul fapt că - și acum îmi vin în minte cuvintele regretatului Prof. dr. Ion Rotaru, cel care a scris „O istorie a literaturii române” - M-am săturat de amatorismul „profesioniștilor”- cu ghilimelele de rigoare, familiarizați cu ... umanioarele, pândiți de amatorismul rutinier și adesea leșinat, lipsit de vlagă, de spontaneitate, de prospețime”. Și atunci, vă îndemn să vă lăsați seduși de povestirile domnului Stan, care ne propun un exercițiu: acela de a privi lumea și dragostea, fie ea pentru
OPINIA UNUI MEMBRU AL UNIUNII SCRIITORILOR DIN ROMANIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371177_a_372506]
-
împreună cu părinții ei, în camera cu ferestrele spre răsărit, să-l aștepte, cuminte, pe Moș Gerilă. În fiecare an, parcă intenționat să-i facă în ciudă, acesta venea, cu sacul lui plin de cadouri, taman după ce ea adormea! Probabil o pândea, pârdalnicul, ca nu cumva să-l vadă și să-i ceară, Doamne ferește, mai multe daruri, decât îi putea el aduce! În primii ani ai copilăriei, „Moșu`”, mai tânăr și în putere, pesemne, îi lăsa brăduțul gata împodobit în „camera musafirilor
DAR DE CRĂCIUN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344807_a_346136]
-
libere. M-am programat pentru miercuri (joi am atelier), sâmbătă și duminică (dimineața). Doresc să fac antrenament în adevăratul sens larg al cuvântului. Și o să-l fac! Vreau să am o constituție robustă, rezistentă la micro și macroprimejdiile ce ne pândesc la tot pasul. La masă, am căzut pe gânduri. Fața îmi era,ereditar, întristată. O colegă, C.E., M-A ÎNTREBAT CE FAC ȘI DE CE SUNT TRIST? I-am răspuns ca un neghiob că nu sunt trist. Totul reintră în normal
DEŞERTUL DE CATIFEA (18) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 830 din 09 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345799_a_347128]
-
trunchiuri de copaci, preluate dintr-un loc unde tulpinile din codri erau lepădate aici de alți nefericiți. Pentru a-l putea transporta, sub un trunchi de vreo 400 de kilograme se chirceau între opt și zece prizonieri. Până la stivă îi pândeau capcane care zdrobeau zilnic trupuri aproape stinse de foame, frig și boli. Deși era doar un schelet, Manole nu era omul care să se lase învins cu una cu două. Nu se gândise la moarte nici sub gloanțele și schijele
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
sau Tabăra țiganilor a lui Ion Budai-Deleanu. Asemenea cărturarului blăjean, Mihai Ganea a căutat ca, prin intermediul pseudonimului cu rezonanță orientală, să găsească măcar iluzoria protecție împotriva dușmanului nevăzut care, protejat de anonimat sau de obscure alianțe politice ori de rup, pândește clipa de vulnerabilitate a celuilalt, ca să atace. Cartea lui Mihai Ganea este un mănunchi de viguroase pagini memorialistice. În prima parte, ce dă titlul volumului, avem de-a face cu literatură în cel mai pur sens al acesteia, scriitorul cucerindu
VIAŢA CA O CURSĂ PE UN CÂMP MINAT, CRONICĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 832 din 11 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345819_a_347148]
-
pese Că de-i prins rău o pățește! - Știți cumva unde-a căzut Încercând să se salveze Când vecina l-a văzut Și i-a-ncins vreo trei ciomege? - Dar cu pupăza la târg Ce voia Nică să facă? - A pândit-o cu mult sârg Că voia ca ea să tacă. - Glasul ei nesuferit Îl trezea de dimineață Când e somnul îndulcit Și ea mare cântăreață! N.A. Puteți contribui la îmbogățirea dialogului cu ai voștri copii ori nepoți. Vă aștept cu
ION CREANGĂ PENTRU COPII ŞI NEPOŢI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345894_a_347223]
-
căuta...Aveam vorbă cu un învățător pensionar să-i duc o pulpă, două...Îmi făcusem o armă artizanală și luam cartușe de la tata, i le furam din port-hart și trăgeam după țapi și căprioare...! Și-am plecat în pădure...Am pândit la Fântâna hoților ce-am pândit și mi-a ieșit un țap...ăsta bun, zic, îl duc învățătorului și fac rost de parale...Mai aveam să iau de la el ceva bănuți din urmă și mă tot ducea cu gălăgia, că
DUBLĂ CRIMĂ CU PREMEDITARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 679 din 09 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345861_a_347190]
-
pensionar să-i duc o pulpă, două...Îmi făcusem o armă artizanală și luam cartușe de la tata, i le furam din port-hart și trăgeam după țapi și căprioare...! Și-am plecat în pădure...Am pândit la Fântâna hoților ce-am pândit și mi-a ieșit un țap...ăsta bun, zic, îl duc învățătorului și fac rost de parale...Mai aveam să iau de la el ceva bănuți din urmă și mă tot ducea cu gălăgia, că azi, că mâine... Voiam să-i
DUBLĂ CRIMĂ CU PREMEDITARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 679 din 09 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345861_a_347190]
-
luare-aminte, Să-mi spună că de moarte n-o să scap, Că-i musai să mă fac băiat cuminte?!... De-atâta post și dracu s-a tâmpit! Din barbă își smulgea, urlând, tuleii, Când eu de ușa băii m-am lipit, Pândind, ca un copil, pe borta cheii... Referință Bibliografică: DE-ATÂTA POST ȘI DRACU S-A TÂMPIT! / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 839, Anul III, 18 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 George Safir : Toate Drepturile Rezervate
DE-ATÂTA POST ŞI DRACU S-A TÂMPIT! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 839 din 18 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345918_a_347247]
-
rău, Să vă apere de rău, Să vă dea ajutorul Său Iar la început de an, Feriți să fiți de viclean, Că cel rău fără noroc, Niciodată nu stă-n loc. Doar la rele se gândește, Și pe jandarm îl pândește, Dragului, jandarmului, Rău să-i facă, dumnealui. Însă doar jandarmul știe, Cum e la Jandarmerie, El știe legi și decrete Și le respectă pe toate. Tuturor, jandarmilor, Ce ne sar în ajutor, La mulți ani eu le strig tare, La
ARTICOL PUBLICAT DE VASILE BELE de VASILE BELE în ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345934_a_347263]
-
buzele tale mi-ai aprins în suflet candele curate cu mir de tămâie mi-ai trezit vederea cu palidul iris dintr-un paradis trena ta suavă foșnetul veciei frunze scăpărând până hăt departe până peste secoli până la mormânt... buza ta pândește un sărut fățiș șoapte înnodând dezgropăm cuvinte din vechimi uitate râzând ca bufonii și orbi printe lucruri orbi pe întuneric ne iubim în gând goală și sărmană ai rămas furată de un ochi parșiv magică iubită gura ta de fosfor
IMN ÎNCHINAT DRAGOSTEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347795_a_349124]
-
ne batem? Îți spun. Pentru frunze de lauri veștede, moarte, Trădare de frate. Aduceți ghirlandele-n case, Iubirea să ne descoase, Cu pași de legendă, iubire, Suflete, fibre. Îngere, sângeră, Îngere, plânge-mă, Vulturi, duceți-mă Morților, cețelor. În spatele draperiilor, pândește Poloniu, spada iubirilor o roade plutoniul. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Suntem frați? / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1120, Anul IV, 24 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Boris Mehr : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
SUNTEM FRAŢI? de BORIS MEHR în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347361_a_348690]
-
respinsă, astfel, invazia în ființa umană a cruzimii, lașității, trădării, bolii de lux și fală, minciunii, lingușirii, bârfei și zeflemelii, ”erorii împietrite”. E elocventă, în acest cadru de ”riposte” (cuvântul e al poetei însăși) o viziune originală a ”vânătorii” ce pândește nimicirea cinstei, curățeniei și luminii sufletești: ” E timpul vânătorii... de după tulpini Zece arme ochesc o singură idee. De frică glumele se îneacă în suspini Împușcăturile se adună în trupul de femeie. E criza de valută intersufletească Loviți în nerv; ca
CARDIOGRAMA LIRICĂ A RENATEI VEREJANU de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347375_a_348704]
-
trunchiuri de copaci, preluate dintr-un loc unde tulpinile din codri erau lepădate aici de alți nefericiți. Pentru a-l putea transporta, sub un trunchi de vreo 400 de kilograme se chirceau între opt și zece prizonieri. Până la stivă îi pândeau capcane care zdrobeau zilnic trupuri aproape stinse de foame, frig și boli. Deși era doar un schelet, Manole nu era omul care să se lase învins cu una cu două. Nu se gândise la moarte nici sub gloanțele și schijele
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
-
aprilie 2015 Toate Articolele Autorului ORIGINEA LIMBAJULUI. CÂMPUL SEMANTIC: SOARE-SPERANTA-SALVARE-AJUTOR-FOC-PRIETEN-LUMINA-CALD-FIERBE-VIN-VARA / THE ORIGIN OF LANGUAGE. SEMANTIC FIELD : SUN-HOPE-SAVE-HELP-FIRE-FRIEND-LIGHT-WARM-BOIL-WINE-SUMMER Să ne închipuim omul în ținuturi glaciare ascuns într-o grota sau un iglu că la eschimoși. Afară e întuneric, ger. Moartea îl pândește pe om care scoate capul afară și vede o rază de soare. Această rază de soare e o rază a speranței. Dacă ne amintim că în feniciana šapaš ori šepeš sau cu s în loc de š (sapas, sepes) înseamnă „soare“ putem
de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348943_a_350272]