1,924 matches
-
toate acestea, fapt neobservat în realitate, poți alege de la-nceput nivelul de viață virtuală pentru care te simți pregătit: Easy, Medium sau Hard, ceea ce te scutește pe viitor de o mulțime de probleme. Nu știu ce-aș fi ales în pântecele mamei sau imediat după naștere, sau la majorat: o conștiință mai ușoară sau mai grea? O dragoste mai ușoară sau mai grea? O carte mai ușoară sau mai grea? Știu însă că aș fi vrut să fac eu alegerea, nu
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
de potop, l-au... el e stăpân în Casa Mare. - Dar cel vechi? întrebă Auta. - A murit pe drum! șopti repede Mai-Baka. - Au venit toți atlanții aici? întrebă Nefert. - Nu, zeiță! murmură robul. Nici două mii de corăbii. Ceilalți sunt în pântecele peștilor. - Tu ai venit cu corăbiile? Erai lângă peșteri... rosti Auta. Mai-Baka îl întrerupse din nou, iarăși uitîndu-se cu grijă în jur: - Aici începe povestea mea. - Am bănuit ceva, zise Auta, când am întîlnit un copil care zicea că e
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
cu fața la pământ și cu mâinile sub el. Doi îl legau pe Auta, alți doi se căzneau să-i tragă celuilalt mâinile de sub trup. Și când se așteptau mai puțin, Mai-Baka se întoarse fulgerător în genunchi și își împlîntă cuțitul în pântecele unuia din ei. Vânătorul de robi căzu cu sângele gâlgâind din mațe. O clipă ceilalți trei rămaseră descumpăniți, dar atât îi fu deajuns lui Mai-Baka să se repeadă la Auta și să-i taie frânghia de la mâini. Auta sări în
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
yin („focul” și „apa”), dând naștere Fătului Nemuritor în „pântecele” plexului solar și al regiunii ombilicale. Fătul Nemuritor are o natură similară celei a unui făt obișnuit. Înainte de nașterea propriu-zisă, spiritul și vitalitatea unui făt uman care se află în pântece sunt inseparabile. Doar când este tăiat cordonul ombilical și nou-născutul inspiră pentru prima dată aer în plămâni, spiritul se separă de sursa sa de vitalitate. Cu alte cuvinte, „focul” spiritului se ridică spre creier, unde alimentează mintea și conduce toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
COLIN! VĂ ROG AJUTAȚI-NE! VĂ ROG! Mă pun În genunchi lângă silueta Întinsă pe pământ. — Ce are? țip eu la ea. El pare că nu respiră. S-a pișat pe el. O pată neagră și umedă se formează pe pântecele lui. — Inima... sigur e la inimă... e bolnav de inimă... of Colin nu OF DUMNEZEULE COLIN NU! I-am dat băiatului capul pe spate și Îi fac respirație gură la gură. Haide odată nenorocitule Simt cum se scurge viața din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
atenuante se desfășoară în acest context; pedepsirea este actul din urmă prin care judecătorul suprem decide gravitatea faptelor celor direct implicați și rostește sentința-blestem pentru fiecare în parte: "... blestemat să fii între toate animalele și între toate fiarele cîmpului; pe pîntece să te tîrăști și țărînă să mănînci toate zilele vieții tale!", îi hărăzește Dumnezeu șarpelui; femeii îi spune: Voi înmulți mereu necazurile tale, mai ales în vremea sarcinii tale; în dureri vei naște copiii; atrasă vei fi de către bărbatul tău
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
de a trebui să se desprindă de el, eliberarea sufletului trece prin corp, fostul lui mormânt, și prin acele corpuri ale corpului care sunt imaginile sanctificante și vivificante ale Mântuitorului. Exteriorul este totodată interior. Răsturnare a "corpului spiritual". Izbăvirea rușinii: pântecele servește la cântat, gâtul la vorbit, iar suflul lui Dumnezeu trece prin gura mea. Nu mai există incompatibilitate între plăcerea sensibilului și asceza mântuirii. Nu orice glorie este o gloriolă, putem accede la invizibil prin ochii noștri de carne, mântuirea
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
țin de domeniul zeilor. Tablourile noastre sunt legate de grâu, de vin, de semănat și fermentație, de cicluri și creșteri. Or, acest timp așa-numit natural, cel al maturărilor interioare, al elaborărilor artizanale și al gestațiilor de nouă luni în pântecele biologic, nu-i chiar atât de natural cum crezusem. Nu e un destin. E o etapă în cursul tehnologiilor, ca în cel al agronomiei și geografiei noastre. Fiecare mediu de transmisie, fiecare spațiu-timp are vizibilul de care este în stare
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
nu zic și duhurilor necurate, că și ele zic: Te știm cine ești; ești Fiul lui Dumnezeu (Lc. 4, 34). Dar ambele tabere, ale oamenilor trupești și a duhurilor necurate, sunt dușmane ale crucii lui Hristos. Sfârșitul acestora este pieirea. Pântecele lor este dumnezeul lor, iar mărirea lor este întru rușinea lor, ca unii care au în gând pe cele pământești (Filip. 3, 19)”. (Viața Sfântului Macarie Egipteanul Epistola Sfântului Macarie Egipteanul, în PSB, vol. 34, p. 74) „Căci sfânta învățătură
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
de Dumnezeu Maria și, crezând, primim cuvântul despre El cu credință în inimile noastre; ca urmare, mărturisindu-L cu gura și pocăindu-ne îndată din suflet de fărădelegile săvârșite de noi mai înainte, precum a intrat Dumnezeu, Cuvântul Tatălui, în pântecele Fecioarei, așa Cuvântul se află și în noi ca o sămânță<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Este o legătură între cuvântul rostit de Cuvântul dumnezeiesc și între acest Cuvânt ca persoană. Când e primit cuvântul Lui cu credință vine la
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
se furișează pe nesimțite, pătrunde înăuntru, și pe urmă vin smintelile. Astfel, dar, smintelile vin din dezbinări. Dar dezbinarea de unde vine? De la dogmele sau credințele ce sunt contra învățăturii apostolilor. Dar acele credințe false de unde vin? De la a sluji cineva pântecelui și celorlalte patimi. Căci unii ca aceștia, zice, nu slujesc Domnului, ci pântecelui lor. Așadar, nu ar fi sminteli, nu ar fi dezbinare, dacă nu s-ar plăsmui nici o credință împotriva învățăturii apostolice, ceea ce și aici arătând-o, Apostolul zicea
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
smintelile vin din dezbinări. Dar dezbinarea de unde vine? De la dogmele sau credințele ce sunt contra învățăturii apostolilor. Dar acele credințe false de unde vin? De la a sluji cineva pântecelui și celorlalte patimi. Căci unii ca aceștia, zice, nu slujesc Domnului, ci pântecelui lor. Așadar, nu ar fi sminteli, nu ar fi dezbinare, dacă nu s-ar plăsmui nici o credință împotriva învățăturii apostolice, ceea ce și aici arătând-o, Apostolul zicea: împotriva învățăturii”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Epistola către Romani a
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Păzește-te și tu de el (II Tim. 4, 15). Apoi, luând și în bătaie de joc pe cei ce îndrăzneau unele ca acestea, arată și pricina smintelii lor: Căci unii ca aceia nu slujesc Domnului nostru Iisus Hristos, ci pântecelui lor. Și filipenilor scriindu-le, zicea: Pântecele este dumnezeul lor (Filip. 3, 19)”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Epistola către Romani a Sfântului Apostol Pavel, omilia XXXII, p. 550 551) „Ai îndrăzni oare să te apropii și să
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Tim. 4, 15). Apoi, luând și în bătaie de joc pe cei ce îndrăzneau unele ca acestea, arată și pricina smintelii lor: Căci unii ca aceia nu slujesc Domnului nostru Iisus Hristos, ci pântecelui lor. Și filipenilor scriindu-le, zicea: Pântecele este dumnezeul lor (Filip. 3, 19)”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Epistola către Romani a Sfântului Apostol Pavel, omilia XXXII, p. 550 551) „Ai îndrăzni oare să te apropii și să vorbești cu unii care au fost prinși
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
-l pot scoate din mormânt. Bucuria învierii din morți este maimare decât bucuria unei nașteri: „Femeia când naște are dureri, dardupă ce naște uită durerile de bucurie că a venit om pe lume” (Ioan 16,21). Omul se naște din pântecele maicii sale nu din pământ, ca să seîntoarcă în pământ. Bucuria nașterii după trup este depășită de bu-curia venirii de dincolo de mormânt. Învierea Mântuitorului a în-semnat venirea Sa de dincolo de moarte ca o bucurie inegalabilă,copleșitoare și putere a plinătății: „Atunci
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
în Hristos și îm piedica, astfel, lucrarea Duhului Sfânt. Duhul nu vine, dacă Hristosnu este preamărit în „slava” Sa, după cum se arată în Evanghelia Cincizecimii: „Cel ce crede în Mine, precum a zis Scriptura, râuride apă vie vor curge din pântecele lui. Iar aceasta a zis-o despreDuhul pe Care aveau să-L primească acei ce cred în EL. Căci încănu era dat Duhul, pentru că Iisus încă nu fusese preamărit” Ioan 7,38-39. Acest moment istoric este marcat în Sfânta Liturghie
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
samouraï (cu varianta samurai). În franceză, toate aceste cuvinte sunt împrumuturi directe din japoneză. Dacă vrem să vedem ce formă are cuvântul japonez, observăm că frecvent acesta este analizabil, fiind format din două cuvinte. Astfel, în harachiri avem cuvintele hara „pântece“ și kiri „a tăia“, jiu-jitsu este constituit din jiu „suplu“ și jitsu „artă“, mikado „împăratul Japoniei“ are în componența lui pe mi„distins“ și pe kado „poartă“, deci într-o traducere literală ar însemna „distinsa poartă“. Această formulă ne amintește
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
prezent este considerat învechit, fiind foarte puțin folosit. Din harta consacrată acestui cuvânt în Atlasul lingvistic român, rezultă că termenul are foarte multe sensuri, în diversele localități anchetate: „stomac“, „diaree“, „organe genitale“; nemaifiind folosit, sensul lui nu este bine cunoscut. pântece, burtă, foale De remarcat că în câmpurile semantice există perechi sau serii de sinonime. Unele sunt mai vechi și au apărut datorită nevoii de expresivitate, altele sunt mai noi, apărute în terminologia științifică. Cele trei cuvinte din titlu sunt date
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
în terminologia științifică. Cele trei cuvinte din titlu sunt date în DEX ca sinonime ale lui abdomen, definit în același dicționar ca „parte a corpului, între torace și bazin, în care se găsesc stomacul, ficatul, pancreasul, splina, rinichii și intestinele“. Pântece este moștenit din lat. panticem (forma de acuzativ a lui pantex), la fel ca în multe alte limbi romanice (italiană, franceză, catalană, spaniolă, portugheză). Există și în dialectele sud dunărene (aromână și meglenoromână). Este cel mai vechi, fiind atestat în
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
general, numele date abdomenului sunt de origine obscură“. În cazul cuvântului românesc, după cum afirmă Ciorănescu, ideea de „zgomot al mațelor“ pare să fi servit drept punct de plecare, ca în burduf și burdihan. Poate fi deci pus în legătură cu borț „burtă, pântece, mai ales cel al femeilor însărcinate“, de unde și borțoasă „însărcinată“. Cuvântul este apare în scris abia la Anton Pann. Foale este, de asemenea, moștenit din lat. follis, care însemna „sac de piele umflat cu aer, balon, foale (pentru foc)“ și
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
română, există în toate cele patru dialecte (dacoromân, aromân, meglenoromân și istroromân). Sensul de „burtă“ din română apare încă de la Coresi (se pare că burta umflată a fost asemănată, în glumă, cu foalele). Burtă este un termen răspândit în Muntenia, pântece în Moldova și Transilvania, iar foale în Banat, sud-vestul Transilvaniei și în Crișana. În ariile respective, pot însă apărea și celelalte sinonime: în aria lui burtă, există și pântece (cf. expresia a lua în pântece, folosită în Biserică cu referire
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
în glumă, cu foalele). Burtă este un termen răspândit în Muntenia, pântece în Moldova și Transilvania, iar foale în Banat, sud-vestul Transilvaniei și în Crișana. În ariile respective, pot însă apărea și celelalte sinonime: în aria lui burtă, există și pântece (cf. expresia a lua în pântece, folosită în Biserică cu referire la Fecioara Maria); de altfel, unele persoane din Muntenia au declarat că burtă se folosește mai ales cu privire la animale (vezi ciorbă de burtă). Abdomen este un neologism împrumutat din
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
un termen răspândit în Muntenia, pântece în Moldova și Transilvania, iar foale în Banat, sud-vestul Transilvaniei și în Crișana. În ariile respective, pot însă apărea și celelalte sinonime: în aria lui burtă, există și pântece (cf. expresia a lua în pântece, folosită în Biserică cu referire la Fecioara Maria); de altfel, unele persoane din Muntenia au declarat că burtă se folosește mai ales cu privire la animale (vezi ciorbă de burtă). Abdomen este un neologism împrumutat din franceză și latină (apare în scris
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
e netrecut la â, cât și din faptul că are sens specializat. În terminologia medicală, se găsesc și alte cuvinte împrumutate din franceză și latină, ca bilă, sinonimul lui fiere, moștenit; cord, sinonimul lui inimă; sau abdomen, sinonim al lui pântece. rinichi, rărunchi De data aceasta, ambii termeni ai perechii de sinonime sunt moșteniți din latină; este vorba de două diminutive, reniculus și *renunculus, formate de la lat. ren „rinichi“, diminutive care s-au transmis unor dialecte sarde și retoromane. Lat. ren
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Mihai Lupescu ne vorbește - cu naivitate, căci nu-l putem acuza de cinism - despre acest presupus ascetism de care ar fi dat dovadă țăranul român: el „nu i ca alte neamuri, mâncăcios și lacom, nu ține să-i fie totdeauna pântecele plin. Mănâncă numai să nu te mănânce», « Mănânc și eu așa, ia, așa, numai să-mi țin zilele», «Nu fi robul pântecului» ș.a. sunt zicători care nu arată pe sătean a fi lacom [...] Bucatele adesea sunt simple, căci «pântecele n-
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]