2,219 matches
-
trăsurile erau parcate lîngă Cazinou, iar conducătorii lor Îndeplineau și rolul de ghizi. h) Înființarea unui club al tinerilor, cu organizarea unor activități specifice acestei vârste În scopul declarat de a le ocupa timpul liber după ora 17. 3) Problema pîrtiilor de schi. Cu toate că, la ora actuală, statistic vorbind, acestea nu constituie o problemă deosebită, totuși În realitate situația este oarecum alta, deoarece pe de o parte cele existente sunt foarte aglomerate, iar pe de altă parte, cîteva din cele prezentate
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
deoarece pe de o parte cele existente sunt foarte aglomerate, iar pe de altă parte, cîteva din cele prezentate În pliantele de propagandă, sunt insuficient de bine amenajate. De aceea strădaniile organizatorilor trebuiesc Îndreptate și spre: a) amenajarea unor noi pîrtii de schi, inclusiv pe Valea GÎrbovei la Piscul CÎinelui și GÎrbova; b) dotarea lor cu ski lifturi și baby ski lifturi; c) utilizarea cu mai mult curaj a utilajelor pentru tasarea zăpezii de pe pîrtiile de schi. 4) Mijloacele mecanice de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
și spre: a) amenajarea unor noi pîrtii de schi, inclusiv pe Valea GÎrbovei la Piscul CÎinelui și GÎrbova; b) dotarea lor cu ski lifturi și baby ski lifturi; c) utilizarea cu mai mult curaj a utilajelor pentru tasarea zăpezii de pe pîrtiile de schi. 4) Mijloacele mecanice de transport și necesitatea amplificării lor. Unele din problemele turismului modern, sunt și acelea de asigurare a unui transport rapid a unui număr mare de turiști pe munte, printr-un sistem mai larg de mijloace
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
și un teleschi care nu satisfac cererile. De aceea insuficiența mijloacelor mecanice, care să descongestioneze și să reducă nemulțumirile și cozile, trebuie suplinită prin amenajarea de instalații suficiente pentru a prelua cererea. Acestea ar putea fi amplasate atît pe noile pîrtii ce se vor amenaja, cît și pe cele existente. Merită a fi readusă În acest cadru În discuție propunerea făcută cu decenii În urmă de prof. univ. dr. Baron Petre, fost director I.E.C.I.T. București de a realiza o instalație de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
vatră folclorică: formație de cor și dans laureată, centru artizanal; - festival folcloric interjudețean „Nedeia munților” În luna iulie; - festival folcloric interjudețean În satul Bran „Răvășitul oilor” toamna; - sat turistic; - baze de cazare pentru turiști În pensiuni turistice rurale și agroturistice; - pîrtii de schi; - stațiune climaterică de interes local; HÎRȘENI. - m. m. - biserica nefortificată din Copăcel; LISA. - așezare dacică; - ruinele unei cetăți atribuite lui Negru Vodă sec. XIII; MOIECIU. - castru roman - castelul de la Drumul Cornului; - așezare daco - romană; - m. n. peșteră; POIANA
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Vila 10; - pensiuni: Angel, Alexandra & Diego, Atena, Anotimpuri, Blue, Casa Bradul, Casa Armenia, Casa 1200, Casa Petre, Casa Dan, Carpatic Villa, Casa Ana, Casa Bota, Casa Olga, Casa Mura, Casa Roditel, Casa Bunicii, Casa Dunărea, Crescent, Dana, Del Monte, Emil Pârtie, Foast, Gabriel, Giurgiuveana, Klass, Kasa Verde, la Vio, Oana, Ochi de Tigru, Medieval, maria, Montien Events & Society resort, Pasul Clăbucetului, Pârâul Ursului, Panorama Muntelui, Speranța, Steluța, Regina, Rustik, Rândunica, Vatra Olăresei, Iris, White Horse, Zytto, Numărul 107; - cabane: Maria; - complexe
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
dimensiuni olimpice; - baze de cazare turistică; MEHADIA. - cetate dacică; - castru roman: „Ad Mediam” În punctul „La zidărie”; - castru roman la Plugava; - ruine de cetate medievală; - locul activității marelui cărturar Stoica de Hațeg, Începutul secolului XIX; MUNTELE MIC. - linie de telescaun; - pârtii de schi; - hoteluri, vile, pensiuni, cabane; - stațiune climatericĂ pentru odihnă și sporturi de iarnă; OBREJA. - monument comemorativ; - vatra folclorică și etnografică, formație de dansuri laureată, formație de cor renumită; - locul nașterii cîntărețului de muzică populară (doine) Achim Nica; OȚELUL ROȘU
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
LUPENI. - m. m.: „Lupeni’29”- monument omagial În piatră și bronz (realizator Ion Irimescu); - m. arh.: Biserica de lemn „Pogorîrea Sfîntului Duh” din Bărbăteni, secolul XIX; - schitul de la Straja; - stațiunea climaterică și pentru sporturi de iarnă ,,Straja”; - linie de telescaun; - pârtii de schi; - teleschiuri; - motel: Victoria; - Cabane: Montana II și III, Hudacu, Rustic, La Moșu, Cerbul, Vacanța, Platoul Soarelui, Buta; - Vile: Oana, Alpin, Maria, Harmony; - Pensiuni: Anca, Avati, Mesti, Teo, Casa Alpin, Casa Germană. ORĂȘTIOARA DE SUS. - m. m.: o cruce
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de Sus; - cabanele: Pietrele și Narcise; VULCAN. - m.m. - monumentul eroilor din primul război mondial; - m.m. - statuia unui infanterist cu arma În mînă, monument Închinat eroilor din 1916-1918 (În curtea școlii generale nr. 1); - stațiunea Pasul Vulcan; - cabană; - linie de telegondolă; - pârtii de schi. URICANI. - m.arh. - unele case din CÎmpul lui Neag; - zona etnografică a Momîrlanelor la CÎmpul lui Neag; - m.n. - peșterile: Piatra Topliței, Zeicului, DÎlma cu Brazi și Peștera cu Corali; - lacul Valea de Pești; - cabana CÎmpul lui Neag, CÎmpușel (cabană
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
m. m.: locul bătăliei din 19 octombrie 1916 pe partea de vest a Șoselei naționale; - etnografie și folclor: ansamblu folcloric ; - fabrică de postav din 1886; - centru industrial (bere, postav, sticlă); - popas turistic; - stațiune climaterică - centru turistic cu hoteluri, vile, pensiuni, pârtii de schi și linie de telecabină; BUȘTENI. - m. arh.: statuia „Ultima grenadă”, sculptor Dimitriu BÎrlad; - m. arh.: casa lui Cezar Petrescu; - m. arh.: casa Galița Vasiliu; - m. arh.: ruinele Vămii Prahovei; - muzeul memorial Cezar Petrescu (1892-1961); - etnografie și folclor: ansamblu
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
m. n.: Poiana Țapului, stațiune climaterică; - m. n.: Rezervație de arbori seculari - Piatra Arsă și Urlătoarea; - păstrăvărie; - m. m.: Crucea de pe Caraiman, monument al eroilor din primul război mondial; - stațiune climaterică de interes național; - linie de telecabine și de telescaun; - Pârtia de schi Kalinderu cu ski lifturi; - hoteluri: Iri, Mihail, Magic, Ceair (Poiana Țapului), Pârâul Rece, Mărășești, Boutique, Hotel Club-Austria(Poiana Țapului), Mărgăritar (Poiana Țapului), Silva; - pensiuni: El Boerro, Casa Anduțu, Liziera, Biznest, Paradis, Clasic, Păunașul (Poianațapului), Ca la tine acasa
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Bucegilor și „Aninișul de la Sinaia”; - izvoare de ape minerale; - m. arh.: Clădirea gării; - parcul orașului; - formație instrumentală de muzică de cameră și ansamblu folcloric „ Rapsodia Bucegilor”; - piscine; - stațiunea climacterică și balneară de interes național; - linie de telecabină, telegondolă, telescaune, teleschiuri, pârtii de schi; - hoteluri: Arca lui Noe, Anda, Anemona Marani, Bastian, Blue Silver, Bulevard, Cristal Stadion, Caraiman, Cota 1400, Cerbul, Cumpătu, Economat, Mara, Marea Neagră, Marami, New Montana, Internațional, Intim, Iriș House, Ioana, palace, Păltiniș, Regina, Rowa Dany, Riviera, Silvia Aport, Roberta
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
și om politic; - vila Tocile; - pensiuni: Otilia, Melania, Bendorfeanu, Casa Șerban, Casa Paradis, Phoenix, Casa cu Flori, Kleine Hute, La Cisnădioara, Mai, Lungu, Bodiu, Casa Iliuț, etc. PĂLTINIȘ - stațiune climaterică de interes național În munții Cibinului; - linie de telescaun, teleschi; - pîrtii de schi etc; - hoteluri: Casa Turiștilor, Cindrel; - vile: Briana, Anna, Ardelencuța, Gaudeamus, Păltiniș, Ștefania. - Pensiuni: Perla Păltinișului, Curmătura Strejii, Curmătura Marin, Ancar și Casa de Piatră, Gaudeamus, Bufnița, Miorița; - Cabane: Robert și Păltiniș. RÎUL SADULUI. - hidrocentrala Sadu V; - lac de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de onoare. Celebritatea Parisului și a Franței o face, în mare parte, Pariziana. "Au XIXe siècle leș femmes șont images, répandues à foison dans la Cité par leș peintres et leș sculpteurs. Ornementales, symboliques, spectacle de l'homme, elles font pârtie du décor urbain" [Perrot, 1997, p.14, subl.n.]. Femeile pariziene sunt un punct puternic de atracție în timpul Expozițiilor: "le prince venait de demander à complimenter Nana dans să loge, pendant l'entracte" [Zola, Nana, p.145]. Parizienele se bucură
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Eugène Rougon, p.157]; speranța de a începe o viață nouă, ca în cazul învățătoarei Caroline Hamelin: "Je ne m'y suiș pas jetée, j'étais vibranțe d'allégresse, gonflée d'un espoir, immense, quinze jours après, quand je suiș pârtie avec mon frère pour l'Orient..." [Zola, L'Argent, p.72]. Frédéric se retrage cu Rosanette la Fontainebleau în timpul evenimentelor revoluționare. Michèle de Burne îl trimite pe iubitul ei departe de actualele sale aventuri. Amanții din românele și nuvelele lui
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
pentru călătorii se explică prin potențialul de hazard. Calculată la Paris, în afara orașului Pariziana devine capabilă de o aventură riscantă 256. Locurile îndepărtate schimba personajele, eliberând Parizienele de codul lor monden. Burgheze "comme îl faut", mama și fiică din Une pârtie de campagne de Maupassant, rezervate la oraș, sunt seduse foarte ușor, iar doamna de Marelle preia în locurile dubioase toate apucăturile claselor de jos, mimând, ca o bună actriță, codul altei clase sociale. Cu timpul, călătoriile devin un lucru mai
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
fournisseurs, avec le reflet des étalages sur toute să personne" [Zola, Une page d'amour, p.114]. Parisul rămâne spațiul stabil de referință și excursia în afara incintei este trăită de Pariziana că un lucru incitant, dar riscant, ca în Une pârtie de campagne de Maupassant 257, sau penibil și înfiorător 258, ca în scenă călătoriei lui Madeleine Forestier în ținutul Normandiei. Călătoriile fac și mai evidentă atașarea Parizienei față de orașul său: "J'étais tout à fait grisée par le grand air
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
étaient nées exclusivement pour l'amour ou pour élever des enfants, pour tenir un ménage. D'après Mlle Vatnaz, la femme devait avoir să place dans l'Etat. Autrefois, leș Gauloises légiféraient, leș Anglo-Saxones aussi, leș épouses des Hurons faisaient pârtie du Conseil. L'œuvre civilisatrice était commune. Îl fallait toutes y concourir, et substituer enfin à l'égoïsme la fraternité, à l'individualisme l'association, au morcellement la grande culture" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.322]; "L'affranchissement du prolétaire
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
curajul de a-si afirmă libertatea, are îndrăzneala de a face dintr-un veșmânt o poezie și, în consecință, de a proclama victoria calității și a individului asupra produsului" [Babeți, p. 239, Scaraffia, p.109]. 163 "La féminité est en pârtie une question d'apparence", constată cu justețe Anne Higonnet [1991, p.249]. 164 Chiar și pentru mama firea fiicei sale rămâne ascunsă: "Voyez-vous, cousin, cette enfant-là... personne n'a jamais pu savoir ce qu'elle pensait" [Daudet, Fromont jeune et
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Fromont jeune et Risler aîné, p.51-52]. 188 "Sans compter que țes succès de jolie femme ne nuiraient pas à țes succès d'actrice" [Daudet, Fromont jeune et Risler aîné, p.260]. 189 "La cabotine! (...) Elle se sentait légère, heureuse, pârtie pour le pays de Bohème, son vrai pays. Qu'allait-il lui arriver encore? De combien de hauts et de baș allait se composer să nouvelle existence imprévue et capricieuse? Elle y pensait en s'endormant" [Daudet, Fromont jeune et Risler
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Boulogne. Această promenada face parte dintr-un spectacol social: te plimbi pentru a-i privi pe alții și pentru a fi văzut. 253 "On avait projeté depuis cinq mois d'aller déjeuner aux environs de Paris", așa începe nuvelă Une pârtie de campagne de Maupassant și "Să grande préoccupation, alors, était de choisir la plage où elle passerait le mois d'août" [Zola, Une page d'amour, p.123]. 254 "Ils avaient eu un été d'amour charmant, un été d
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
au chemin des Fous, vertigineux sentier de granit qui circule sans parapet presque au faîte de la dernière tour" [Maupassant, Notre cœur, p.129]. "Nana, brusquement, dispărut; un nouveau plongeon, une fugue, une envolée dans des pays baroques. (...) elle devait être pârtie la veille pour Le Căire (...) caprice d'une femme trop riche pour se laisser embêter. D'ailleurs, c'était să toquade: depuis longtemps elle rêvait d'aller chez leș Turcs" [Zola, Nana, p.451]. 257 "Un besoin vague de jouissance
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
tête-à-tête sur l'eau, au milieu de ce pays dépeuplé par l'incendie du ciel, avec ce jeune homme qui la trouvait belle, dont l'oeil lui baisait la peau, et dont le désir était pénétrant comme le soleil" [Maupassant, Une pârtie de campagne în La parure, p.191]. 258 Doamna Girardin reda în felul următor stereotipul Parizienei călătoare: plecând într-o călătorie, îți dai seama că Pariziana nu iubește nici munții, nici furtunile, nici râurile. Ea are frică de toate, de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
vague et un soulèvement des sens. Grande, mince de taille et large des hanches, elle avait la peau très brune, leș yeux très grands, leș cheveux très noirs. Să robe dessinait nettement leș plénitudes fermes de șa chair" [Maupassant, Une pârtie de campagne în La parure et autres contes parisiens, p.186]. 306 Olivier Bertin își aduce aminte despre prima impresie produsă de contesă de Gulleroy: "Or, comme îl était à la mode et faisait des visites à la façon d
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
SF ALKOR, Omsk, pentru Valurile liniștesc vântul (1988Ă. În 1990 au primit Premiul de simpatie al cititorilor acordat de Organizația Scriitorilor din Sankt Petersburg. Tot în 1990 au fost distinși și cu Premiul Aelita, Marele Inel pentru romanul Melcul pe pârtie. Artă contemporană din China și Coreea, la Brukenthal Pentru prima oară, artiști contemporani din China și Coreea de Sud expun la Sibiu. Expoziția Behind the Face/În spatele feței reunește 51 de picturi ale lui Na-Young Lee, artistă din Coreea de Sud, și Zhang Qiwei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]