3,706 matches
-
așteaptă cel care a văzut totul și care îl știe de mult . Cântă-mi ceva, Willie, va spune Dumnezeu și sunt aproape sigur că el va alege Amazing Grace: Milă uluitoare, ce sunet dulce ai, Tu care ai salvat un păcătos ca mine, Am fost pierdut odată, dar am renăscut, Am fost orb și acum văd din nou.
Se stinge o mare voce americană () [Corola-blog/BlogPost/338852_a_340181]
-
evanghelie cântată. Printre altele, un merit al lui Thomas A. Dorsey este acela de a scrie gospeluri în formula de șaisprezece măsuri, tipică pentru blues și - prin asta - a mărit circulația cântecului, estompând separația dintre cântecele sfinte și cântecele lumești, păcătoase. La sfârșitul articolului poate fi găsit un exemplu prin linkul la Take my hand, Precious Lord! Un sens nou al termenului gospel, care a ajuns astfel să definească un gen muzical, a fost acela al muzicii create de credincioșii negri
Gospelul negru () [Corola-blog/BlogPost/338843_a_340172]
-
sau ziarul gratuit cu programul Festivalului Caragiale (care are loc săptămâna asta - intrare liberă, apropo). La un moment dat, vine spre mine unul din cei în salopetă - aveți bilet? Hopa, era și timpul, nene, îmi zic, dar îmi înghit vorbele păcătoase ... omu, grav, voia doar să-i atenționeze pe cei cu bilet că s-a mai deschis o ușă, să meargă repede accesul. Iată victoria sistemului - unde e de la privat, probabil, a simțit imediat că mai e nevoie de o ușă
„Hai, lăsați-ne să intrăm, e prima noastră seară fără copil...” Cum să îndupleci pompierii să te lase în sala de teatru când nu ai bilet () [Corola-blog/BlogPost/338630_a_339959]
-
hăt departe. Atât de departe încât curând nu mai simți nimic. Uitase de griji, de nevoi și de foame. Parcă nici durerea nu-l mai chinuia. Ar fi vrut o altă soartă dar cerul ... of cerul, nu l-a ascultat. Păcătos destin! N-a fost niciodată blând cu el! Iar acum, acum de l-ar înțelege, ar fi prea târziu. Anii îl împovăraseră, oasele-i ruginiseră, lumea nouă n-o pricepea ; nu mai putea schimba nimic. Țărâna străbună îl purtă zilnic
Calea lactee () [Corola-blog/BlogPost/339946_a_341275]
-
la dreapta Ta, ne-ai oferit în dar soarta, iar noi, noi, am închinat-o cu ușurință unei divinități obscure. Ispita ne-a învins aruncându-ne într-o iluzie plină de venin, dulce-amăgitor. Ne-am înfruptat cu nesăț din mărul păcătos. Am însușit de la păgâni secretele Cerului, am căutat două milenii calea cea dreaptă, iar acum, obosiți de eșecuri, Te-am abandonat. Crezând că suntem zei, ne-am răstignit și noi - unii pe alții - pe cruci de plastic, ce se topesc
Ultimul ceas () [Corola-blog/BlogPost/339940_a_341269]
-
împotriva mea pentru cele două locuri ale mele, Chilia și Moncastro (Cetatea Albă), care îi sînt foarte cu supărare... . Și Înălțimea Ta te poți gîndi că aceste două locuri sînt toată Moldova”[xiii]. Nu în zadar se spune, că „Gura păcătosului adevăr grăiește!”. Iată cum aprecia importanța geostrategică a Chiliei și Cetății Albe sultanul Baiazid al II-lea - „ ...ajunseserăm la o cetate a lui Ștefan, zisă și Chilia, care e cheie și poartă pentru toată Țara Moldovei și Ungariei și a
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
totuși ești așa cum scrie la carte În suflet să mă citești că din el, tot se împarte . Și la unul, și la altul am dat fără să primesc Cât mi-a oferit cuvântul pentru care azi, exist . Poate sunt o păcătoasă renegând numele tău Prin iertarea ta cerească mă ajută când mi-e greu . N-am cerut și n-am să-ți cer nici palate sau avere Numai în cuvânt eu sper că-mi aduce mângâiere . Spune-mi doamne, dacă ești
CONTROVERSĂ de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340116_a_341445]
-
să-ți cer nici palate sau avere Numai în cuvânt eu sper că-mi aduce mângâiere . Spune-mi doamne, dacă ești cui să îi rămân datoare Pentru gândul ce-mi citești vers, din harul tău mi-apare? Dacă sunt o păcătoasă renegându-ți numele Iartă vina mea lumească cât mă scriu cuvintele. . ( Notă: *picioare) - foto - DpNeT Getuța C. Zecheru - 28 feb 2017 Referință Bibliografică: Controversă / Georgeta Zecheru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2251, Anul VII, 28 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright
CONTROVERSĂ de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340116_a_341445]
-
puțin de 30 de oameni, poate, pe scaune. Se vedeau și două racle. Și întreb paznicul: Ale cui sunt? Ale Sfintei Maria Magdalena! Interesant! Spun. Mă închin. Și - mergând spre raclă - mă gândesc: frumoasă umilință. Să săruți moaștele celei mai păcătoase femei, ajunsă sfântă. Cum ți se pare? Cum să mi se pară? Se putea întâmpla oricui. Viața asta... câte ai vrea să faci... Și ea te urcă, și ea te coboară...Și urcă și ea, dacă are un braț, de
Liviu Florian Jianu: TĂMÂIA BUCURIEI () [Corola-blog/BlogPost/339274_a_340603]
-
13 ianuarie 2014 20 fără 20 M-am gandit de ce m-a durut în călcâiul piciorului drept și am scris: “Eu așa am simțit”. Inima parcă mi s-a topit. Președintele României: Iisus Hristos. Iarta-ma, Doamne, că sunt un păcătos. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
Liviu Florian Jianu: Sfânta Treime, și Maică a Domnului, Sfinți Părinți. Editorial () [Corola-blog/BlogPost/339350_a_340679]
-
Credința” goală face păcatul tragic, căci păcatul n-are control și „nimeni nu poate fi iertat” (Pantelimon 113 bis”). Singurătatea este imperială, iar emoțiile negative suverane: „ura”, „frica”, „teama”, „spaima” („Ieudul fără ieșire”, „Porcec”, „Pantelimon 113 bis”). „Ființa minimă” este păcătoasă și fără iertare, singură și înspăimântată de o credință goală. În această lirică nu există spațiu securizat. Fericirea este echivalentă cu păcatul. Spiritul creator mizează pe simțuri; ele pot fi ușor adormite. Limbajul este rudimentar și și-a epuizat potențialul
IOAN ES. POP: Fiinţa minimă şi implozia lirică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339531_a_340860]
-
Credința” goală face păcatul tragic, căci păcatul n-are control și „nimeni nu poate fi iertat” (Pantelimon 113 bis”). Singurătatea este imperială, iar emoțiile negative suverane: „ura”, „frica”, „teama”, „spaima” („Ieudul fără ieșire”, „Porcec”, „Pantelimon 113 bis”). „Ființa minimă” este păcătoasă și fără iertare, singură și înspăimântată de o credință goală. În această lirică nu există spațiu securizat. Fericirea este echivalentă cu păcatul. Spiritul creator mizează pe simțuri; ele pot fi ușor adormite. Limbajul este rudimentar și și-a epuizat potențialul
IOAN ES. POP: Eul poetic şi fiinţa minimă, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339649_a_340978]
-
în noi puterea lui Dumnezeu. Așa ne-a făcut, suflându-ne suflare de VIAȚĂ! Iar în Biserică ne „ reîncărcăm bateriile” primind energie, harul Lui! „Harul este „favorul” de care recipientul beneficiază din partea celui care-l oferă.” Recipientul suntem noi, oamenii păcătoși, iar Cel care ne oferă este Dumnezeu și Fiul Său - Isus Hristos. „În Biserică este Duhul Sfânt, Botezul, Sfânta Împărtășanie, Preoția, Sfânta Liturghie, bucuria vieții și mântuirea. În Biserică sunt sfinții toți împreună cu Maica Domnului și însuși tronul nevăzut al Prea
AVEM NEVOIE DE CATEDRALA NEAMULUI ! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/340742_a_342071]
-
loc de pedeapsă divină sadica ci o formă de revendicare, un act de respect al lui Dumnezeu față de voință liberă a omului de a alege să trăiască o viață fără iubire de om și de Dumnezeu. Dumnezeu nu vrea moartea păcătosului și nici a celui rău. Dumnezeu voiește că omul să fie viu și să iubească fiindcă de aceea l-a creat. De aceea nu-l anihilează nici pe om nici măcar pe diavol. Șanț creațiile Sale. Pentru Dumnezeu, „a fi”, indiferent
TEOLOGUMENA – DESPRE PUTERILE ÎNTUNERICULUI de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341032_a_342361]
-
pietre să stingă focul de pe haine. Noaptea se lăsă pe nesimțite, iar focul cuprinse întreaga grotă și pe dinăuntru și pe dinafară. De usturimea arsurilor vrăjitoarea urla de răsunau văile. În chinurile morții implora diavolii s-o salveze de la condamnarea păcătoșilor. Însă dracii, eliberați de puterea zgripțuroaicei pe care o slujiseră cu credință zeci de ani, își începură dezmățul. Chiote de bucurie și râsete străbăteau din adâncul grotei, iar șopârle uriașe țopăiau de pe o stâncă pe alta. Deodată, dinspre creasta muntelui
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
conține 15 versete și face parte din cărțile necanonice ale Vechiului Testament. Citez din versetul 8: „Tu, Doamne, după mulțimea bunătății Tale, ai făgăduit pocăință și iertare celor care Ți-au greșit și după mulțimea îndurărilor Tale ai hotărât pocăință păcătoșilor spre mântuire”. Faptul că avem, puse față în față o făgăduință și o hotărâre, m-a făcut să consider textul ca referindu-se la două spețe diferite: 1 - Domnul făgăduiește iertare celor care I-au greșit și 2 - Domnul hotărăște
MISTERUL RUGĂCIUNII LUI MANASE de ION UNTARU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341316_a_342645]
-
mântuire”. Faptul că avem, puse față în față o făgăduință și o hotărâre, m-a făcut să consider textul ca referindu-se la două spețe diferite: 1 - Domnul făgăduiește iertare celor care I-au greșit și 2 - Domnul hotărăște pocăință păcătoșilor spre mântuire. Desigur că nu este vorba nici de o repetare, nici de o subliniere a uneia și aceleiași stări de lucruri. Domnul este Mântuitorul tuturor oamenilor căci din dragoste pentru noi ne-a creat și ne-a chemat la
MISTERUL RUGĂCIUNII LUI MANASE de ION UNTARU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341316_a_342645]
-
omului reîntoarcerea la pocăință? La cele care nu simt nici un fel de căință pentru oricâte greșeli, păcate sau orori vor fi făcut în timpul vieții? Înclin să cred că da, pentru că urmează versetul care anunță hotărârea divină care să asigure întoarcerea păcătoșilor la pocăință. Pentru că voinței Domnului nimeni și nimic nu-i poate sta împotrivă. Încerc cu slabele mele puteri să ajung la o concluzie, ferindu-mă de nisipurile mișcătoare ale speculațiilor și sperând din toată inima să greșesc cât mai puțin
MISTERUL RUGĂCIUNII LUI MANASE de ION UNTARU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341316_a_342645]
-
s-o înțeleg și ajută-mă să Te cunosc pe Tine!”. Pentru mine păcatul era o noțiune destul de vagă, pentru că am fost crescută moral și n-am făcut rele: n-am omorât pe nimeni, n-am fost implicată în relații păcătoase. Eu consideram că nu am probleme în domeniul acesta. Dar citind și continuând să mă rog și să cer de la Dumnezeu să mă lumineze, mi-am dat seama că El definește ca păcat chiar și indiferența și nepăsarea față de El
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341325_a_342654]
-
celălalt scaun ca-n temniță șade absența încercănată respirație a neantului luna își înmoaie buzele rubiniu pe piciorul înalt mâna de opal prelinsă-i cu jind în celălalt pahar își odihnește fața de turtă galbenă pască din potir pe limba păcătosului la sfârșitul liturghiei trupul și sângele gust dulce-amărui ca binecuvântarea plânsului ce-și dă ultima suflare în brațele răsăritului deznodat de scrisoarea tocmai găsită a mia oară Referință Bibliografică: Concert pentru două pahare și lună / Violeta Deminescu : Confluențe Literare, ISSN
CONCERT PENTRU DOUĂ PAHARE ŞI LUNĂ de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341460_a_342789]
-
am mirosit parfumul... O să te vindece cum îl vindecă Didina pe boierul Pandelică la sulică. - Ioane, te rog să uiți cuvintele pe care ți le-am spus despre „madam-coana” Corina. Îmi cer iertare în fața lui Dumnezeu că am fost un păcătos și am gândit rău despre conița. Numai gura asta păcătoasă și îndemnul satanei m-a făcut să păcătuiesc fără voia mea față de un suflet minunat... un suflet de femeie chinuită... - Până la urmă, Năică, faci cum vrei, dar fii atent să
PARTEA A XI-A PARIUL BLESTEMAT *SFÂRŞIT* de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341399_a_342728]
-
pe boierul Pandelică la sulică. - Ioane, te rog să uiți cuvintele pe care ți le-am spus despre „madam-coana” Corina. Îmi cer iertare în fața lui Dumnezeu că am fost un păcătos și am gândit rău despre conița. Numai gura asta păcătoasă și îndemnul satanei m-a făcut să păcătuiesc fără voia mea față de un suflet minunat... un suflet de femeie chinuită... - Până la urmă, Năică, faci cum vrei, dar fii atent să nu care cumva să mai dai nas în nas cu
PARTEA A XI-A PARIUL BLESTEMAT *SFÂRŞIT* de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341399_a_342728]
-
boierul murise (nemaisuportând umilința din partea societății, s-a spânzurase în foișorul conacului) a mers la mormântul lui, (aflat în cimitirul din Poenari), i-a aprins o lumânare și s-a rugat la Dumnezeu s-o ierte că a fost o păcătoasă: „Fiindcă numai datorită mie și-a luat zilele, Doamne, fii bun și iartă-l!”. Năică Dindeal a fost chemat de un avocat, la deschiderea testamentului „măicuței” Corina Bărbulecu, când onorabilul ei tată, procurorul Jan Bărbulescu, i-a îmânat actul de
PARTEA A XI-A PARIUL BLESTEMAT *SFÂRŞIT* de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341399_a_342728]
-
într-o căruță mai mare, spunea că o să-i aștearnă peste fân niște pături că-i „bolnav...” jigodia dracului, și-i vai de capul lui. Costache, om isteț la minte, își dăduse seama că Naie fusese atras într-o cursă păcătoasă de Cobrescu Ilie și conașu Pandelică, așa că-i mai dădu un ultim sfat: ai grijă ce faci, omul la necaz dă cu capul sub el, și zău că n-ar fi bine să te prăpădești de tânăr. Zurbagii din ușa
PARTEA A VIII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341402_a_342731]
-
refer la cele abrahamice) consideră că Dumnezeu a creat lumea perfectă, însă Lucifer a ales răul din cauza „liberului arbitru”, iar prin Adam s-a transferat la întreaga natură umană, realitatea fiind împărțită la rândul ei în lumea noastră, sensibilă și păcătoasă, și lumea spirituală a lui Dumnezeu, oamenii fiind nevoiți să caute lumea spirituală, prin atitudine evlavioasă, pentru a avea viața veșnică, în caz contrar fiind pedepsiți la chin veșnic, sau moarte veșnică (depinzând de interpretarea religioasă), fiind deasemenea o propunere
METAFIZICA (1) – „CUNOAŞTEREA” 60X80 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341975_a_343304]