34,057 matches
-
se pare o gravă dovadă de aroganță să crezi că îi poți învăța pe alții. La Tournier, însă, acest pedagogism e semnul unei slăbiciuni a epicului, a unei crize resimțită de însuși autor. În "Refugiul Muguet", povestirea care e, după părerea mea, de departe cea mai frumoasă din toată cartea, cele mai valoroase momente sînt inutil explicitate. Personajele sînt doi camionagii de cursă lungă, care se plictisesc amarnic împreună și unul pe celălalt în călătoriile lor pe autostrada monotonă, veșnic către
Povestitorul singuratic by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17417_a_18742]
-
idei de-a gata și plecat cu sentimentul descoperirii unui model performant al mileniului ce vă să sosească. Sigur, informațiile despre Chină milenara sau cea actuală nu sunt bulversante, dar legarea lor pe dedesubt asigura interesul cărții. Că și unele păreri foarte personale (profeție?) conform cărora la teritoriul Chinei "ăntr-un viitor deloc ăndepărtat va reveni și Taiwan". Nu deranjează faptul că, după Ioan Holban, cam tot ce se ăntămplă an tranziția Chinei de azi de la comunism (partid unic, stat autoritar, ideologie
Paradoxul chinez by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17426_a_18751]
-
literaturii e o felie groasă de un deceniu și că '99 sau '00 deocamdată nu se despart. Întrebîndu-i pe scriitori: "ce așteptăm de la roman azi, cum să scriem de acum încolo?", revista craioveană adună la borna calendaristică tot felul de păreri, mai mult sau mai puțin pro domo. Astfel, Eugen Uricaru pledează pentru romanul istoric: "Datoria unui scriitor este aceea de a oferi șanse, de a elibera viitorul de tiparele, de clișeele prezentului. Dictatura lui Ceaușescu s-a bazat foarte mult
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17418_a_18743]
-
punerea an paralel a textelor edifica pe deplin; inspirația artistului, sublinia Vianu, se mișcă an sfera de simboluri a clasicismului, concluzie la care ajunge și Călinescu, patru ani mai tarziu, doar că persiflăndu-l pe Tudor Vianu, deși e de aceeași părere cu acesta. an concluzie, amar, Vianu pomenește de reacția lui G. Bogdan-Duică, singurul recenzent negativist față de monografia să, cu observația că, de astă dată, este nesocotit, falsificat an cartea "unui prieten". Singurul lucru pe care și l-a permis a
Dialogul epistolar Tudor Vianu - G. Călinescu by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17430_a_18755]
-
nuvele din Caragiale care se vor pastelate ușor, acuarelate, de asemenea, oameni creionați cu un vîrf ascuțit, alții pe care trebuie să-i faci cu o bidinea muiata vîrtos în negru. [...] Caragiale mărturisește în fiecare schița și în fiecare nuvelă părerea de rău că nu poate desena." Sigur că, prin comparație, conferințele lui Constantin Moisil și Ion Simionescu - reconstituind istoricul Arhivelor Statului sau enumerînd bursierii Academiei Române - fac figură modestă. Rămîne însă valoarea documentara, deloc neglijabila dacă ne gîndim că scopul antologiei
Fragmentarium interbelic by Marius Țepeș () [Corola-journal/Journalistic/17444_a_18769]
-
în scandal, dl Cristian Tudor Popescu revine cu un comentariu foarte acid, remarcînd, pe bună dreptate, că autorul falsului s-ar cuveni sancționat administrativ și că scuzele, oricît de limpezi, de neechivoce, ale directorului nu pot închide dosarul. Sînt de părerea d-lui Popescu. Ce vom face, mai departe, dl Tudoran și cu mine, e însă o problemă care ne privește exclusiv. Problemă pentru care scriu acest editorial este alta și privește, cred, mult mai multă lume. Ne aflăm în fața unui
Cum am periclitat aderarea României la structurile europene by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17439_a_18764]
-
ale societății. Conducerea unui organism internațional, mai ales în aceste vremuri tulburi, înseamnă a te înarma, înainte de orice, cu un stoc de antinevralgice, și abia apoi să vezi dacă poți rezolva ceva și în beneficiul țării. Nici relaxarea (înșelătoare, după părerea mea) a condiționărilor FMI, nici promisiunile privind aderarea la U.E. nu înseamnă mare lucru. În politica internațională actuala (pe cât de intensă, pe atât de coerență), a te îmbată cu apă rece echivalează cu a te sinucide chiar în noaptea nunții
Trepãduscheala by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17440_a_18765]
-
nu; primul e aristocratic, a doua - populară, chiar plebee. Ambele se găsesc în relații proprii cu istoricitatea: orgoliul pornește din interiorizarea istoriei, vanitatea - din exhibarea ei în propagandă." Translînd raportul în plan colectiv, universitarul clujean își spune, à bon entendeur, părerea că substanțiale sînt popoarele orgolioase, nu cele vanitoase care-și strigă trecutul în gura mare la toate parăzile: "Cred, de aceea, că prezența orgoliului la nivel personal sau colectiv reprezintă un bun indiciu al conștiinței de sine. Orgoliul trage-n
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17457_a_18782]
-
României de a dovedi că este o țară care contează în această parte a Europei, cînd țara noastră începe negocierile cu Uniunea Europeană și în perioada în care se va lua decizia privind integrarea în NATO." Editorialistul nu are însă aceeași părere despre atitudinea oficialităților asupra conflictului din Kosovo, desi admite că "opțiunea clară de partea NATO în timpul războiului din Iugoslavia a contat pentru România și aceasta s-a văzut nu doar la Istanbul, ci și în schimbarea de atitudine în ce
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17457_a_18782]
-
politic și, mai ales, la unul politic care și-a pierdut deopotrivă conținutul și contextul. În al doilea caz, acela al lui Dan Perjovschi dar și, prin extensie, al oricărui artist român, se referă la un delict de opinie. Spunîndu-si părerea, în cadrul unui interviu, asupra funcționării UAP și a viciilor sale de fond și de comportament, Secția Grafică a cerut Senatului să-i retragă lui Perjovschi calitatea de membru, ceea ce atrăgea după sine pierderea dreptului de a deține un atelier din
O executie sumarã by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17452_a_18777]
-
că ăntrebarea d-tale e mult prea generală. Am putea s-o dezghiocam an câteva mai deosebite. De pildă, printre acestea, si ade ce public?a. Iar atunci răspunsul meu ar fi mult mai greu. Am crezut multă vreme că părerea publicată poate modifica materialul istoric, am crezut an eficacitatea ideii, mi s-a părut cu putință o legatura logică ăntre gândire și act concret. S-ar putea ca, aiurea, aceasta să fie așa. La noi nimeni nu pricepe cu adevarat
O anchetă literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17467_a_18792]
-
provoacă Mircea Mihăieș și Horia Patapievici este bătrânețea. Pentru altcineva, curiozitatea cuadragenarilor pentru o experiență anca departe de ei ar fi părut o nedelicatețe. D-lui Paleologu subiectul ai place și accepta bucuros să vorbească despre el, fiindcă e de părere că modul cum ămbătrăneste un om depinde de inteligență lui: "Prostii ămbătrănesc prost. Asta e clar. Fiindcă se cramponează de ceea ce li se pare lor minunat, adică tinerețea". Trecerea anilor nu aduce neapărat cu sine ăntelepciunea experienței: "un imbecil bătrân
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17475_a_18800]
-
la Editură Logos. Ea conține câteva studii care se concentrează asupra biografiei și activității lui Galileo Galilei, dar și asupra reconsiderării - accentuat critice - a literaturii monografice românești consacrate personalității savantului italian. an ceea ce privește studiile monografice an sine, cred că părerea cititorului mai puțin avizat, ale cărui preocupări nu șanț riguros științifice, concorda cu aceea a specialistului: gustul lui Gheorghe Stratan pentru corectitudinea informațiilor și pentru exactitatea detaliilor, dublate de erudiție, dar mai ales de o pregătire de performanță an domeniul
Galileu, vai, Galileu! by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17483_a_18808]
-
peste mult timp tot acest scandal al manualelor alternative ai va face pe mulți să roșească sau să compună o literatura a justificărilor târzii, daca nu cumva, vom fi, ca de atâtea ori până acum, martori la exprimarea unor mici păreri de rău, ăn numele dreptului de a mai și greși din când an când.
Pestele cu cap de Motoc by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17508_a_18833]
-
privește critică tradițională care a pierdut teren an universitate, desi " La nivelul publicului larg critică funcționează activ și utilitar, jucând an continuare un rol important an procesul lansării cărților și al promovării lor ulterioare" (Ștefan Stoenescu), Irina Grigorescu-Pană este de părere că marginalizarea ei an favoarea criticii an "alb și negru", cu suport ideologic, reprezintă o periculoasă "modă a comodității intelectuale". Dezbaterea cu adevarat vie de idei din această carte nu poate fi decât sugerată aici. Toți cei prezenți se cunosc
Bibliografie postmodernă în interviuri by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17499_a_18824]
-
și poze, dar să mi le trimiți!” Știa bine lecția! Când ești cu o vedetă, vrei poze, bineînțeles! Drumul cu metroul a durat peste o jumătate de oră, așa că a urmat și partea de amuzament. I-am povestit care este părerea mea, originală, în legătură cu rasismul: „Vezi tu Dany, femeile nu sunt rasiste! Nu au prejudecăți în legătură cu pielea neagră. Tot timpul, vara și iarna, sunt disperate să se bronzeze. Cu cât sunt mai bronzate, cu atât sunt mai fericite, mai frumoase și
În căutarea tatălui. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/82_a_241]
-
să-l încredințez tiparului încă o dată. A doua remarcă privește caracterul complet neștiințific al ostilităților, care au căpătat caracter de campanie. Trebuie spus neted că polemică e altceva decît campania. Numai cine n-a vrut nu și-a dat cu părerea, în stilul menționat mai sus, într-o problemă de specialitate. Unii dintre nemulțumiții de manuale nici nu le-au citit măcar. Nu cunoșteau programa care le stătea la bază și lăsau impresia că toată istoria sau literatura se rezumă la
Cui i-e frică de manualele alternative? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17509_a_18834]
-
adică, din punctul de vedere al statului, lăsînd pe seama studiilor istorice chestiunile litigioase sau controversate. În cel mai bun caz, pluralismul în materie de manuale ar fi inoportun în acest moment greu al societății românești. Este, abia dacă mai nuanțată, părerea altora. În fine, trecînd peste bănuiala că aceasta vînzoleala ar putea ascunde și altceva, ar fi de observat și că întreaga campanie are un caracter populist, de flatare a intereselor și mentalității celei mai retrograde părți din societate. Telefoanele de
Cui i-e frică de manualele alternative? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17509_a_18834]
-
o dovadă că manipularea nu-și interzice nici cele mai odioase mijloace spre a izbîndi. Fie și punînd în circulație zvonuri despre exorbitantele onorarii pe care le-ar fi încasat autorii. Ce mizerie! Din nefericire, si o spun cu imensă părere de rău, printre cei care refuză schimbarea se numără destui profesori. Inerția lor intelectuală e cu adevarat scandaloasa, nu noile programe. Afirmația unora că, de pildă, manualele alternative de română de la clasa a IX-a ar fi mai dificile decît
Cui i-e frică de manualele alternative? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17509_a_18834]
-
cere acest lucru, fără ca de fapt să-l dorească. Mult mai an serios a fost luată alianța dintre PDSR și Partida Rromilor, considerată de unii comentatori un mare succes politic al lui Ion Iliescu, ăn timp ce alții șanț de părere că asta va duce PDSR-ul la ănfrăngere la alegeri, din cauza creșterii valului de naționalism an România. Această creștere, sesizabila mai ales an presă, dar și an rândurile unora dintre partidele politice - a se vedea mesajul politic al UFD - nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17507_a_18832]
-
se trezește acum o biată făptura (oarecum animată) în mijlocul unui popor implacabil de statui. an aceste condiții, Comisia pentru Artă Monumentala a Ministerului Culturii nu mai este decît un fel de școală de retorica unde se țin discursuri, se emit păreri și se contabilizează tot felul de supărări și scrisori, pline de indicații și de sfaturi dojenitoare, venite din partea reprezentanților acelorași organizații civice care nu omit să-și treacă în clar, înaintea numelui, si cinstitul grad de colonel ori de general
Un om de bronz: Iuliu Maniu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17502_a_18827]
-
opera) și de istorie a presei literare românești l-au dus la o cunoaștere aprofundată a publicisticii interbelice. ăntrebat de Grigore Scarlat cum i se par revistele de azi an comparație cu cele de dinainte de 1945, Nae Antonescu e de părere că: ăFată de publicațiile literare interbelice săntem astăzi cu cel puțin un semiton mai jos. Pe acea vreme am avut reviste purtătoare de ideologie distinctă: "Viața Românească" de la Iași, "Gândirea", "Sburătorul", "Revista Fundațiilor Regale", "ănsemnări ieșene", "Saeculum", "Revista cercului literar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17491_a_18816]
-
nu are nici un scrupul în ceea ce privește sacrificarea adevărului în schimbul înnobilării propriei lui imagini. Atunci când află că Monica Lovinescu îl considera "stalinist" se grăbește să-i denunțe și pe alții că staliniști și, în același timp, să-i... diminueze vină lui Stalin: "Părerea mea personală este că nici Stalin nu e, în mare măsură, decât un țap ispășitor al numeroaselor crime pe care le-au comis alții în jurul său". Infantilismul bătrânicios al gândirii lui Mihai Beniuc te face să-i citești cartea de
Sub dictatura prostului-gust by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17512_a_18837]
-
Andreea Deciu Cartea lui Tzvetan Todorov, Omul dezrădăcinat, tradusă de Ion Pop (autor și al unei prefețe) pentru Editură Institutul European, ar fi putut să se numească, după părerea mea, Omul înrădăcinat. Depinde cum înțelegem termenul de "rădăcini". Todorov are propria să definiție, dar volumul stă, totuși, sub auspiciile a ceea ce ar urma, în chip firesc, să treacă drept teritoriu comun de înțelegere: un motto preluat din Le Petit
Înrădăcinatul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17525_a_18850]
-
Într-adevăr, Todorov oferă o analiză lucida și subtilă a tuturor dilemelor noastre de astăzi. Cele două calificative, "lucida și subtilă" pot părea simplu ornament retoric. Nu sînt, căci luciditatea poate avea mai multe surse, la fel si subtilitatea. După părerea mea, nici una dintre ideile expuse de Todorov în acest volum nu este originală, raportată la teoriile lui anterioare. Multe sînt reluate și, eventual, detaliate sau îmbogățite. Dar ceea ce nu am putea ști, altfel decît citînd Omul dezrădăcinat, este cum a
Înrădăcinatul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17525_a_18850]