130,214 matches
-
parcă ție gândul greu, iluzie și-aceasta, se-nțelege, că tu vei fi alesul, să rămâi în fața stinsă-a morții cel din urmă!... Icoane, statui... Icoane, statui, Imagini rare în care apui Cu disperare Ca-ntr-un asfințit Al Tău, Părinte, Pe dealul sfințit De mai-nainte. Mă duci, mă mai duci Prin cețuri dese La rânduri de cruci Neînțelese... De ce m-ai făcut, Ori eu pe Tine? Eternule Mut Printre destine! De-ar fi să-nțeleg, De-ai înțelege! Cum
Poezie by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/11475_a_12800]
-
fac nici o iluzie - partea reptilină din el e mai feroce decât o fiară". Aceasta nu este mizantropie, ci o mare doză de luciditate, ca și de atașament la înalte valori morale. Sentimental, scriitorul este legat de locurile natale, de amintirea părinților, a soției, a prietenilor dispăruți. Cuvântul "moarte" apare des în cărțile sale (chiar și Cartea morților - despre Holocaust), dar vitalitatea sa este mai puternică, dovadă și numărul impresionant al scrierilor sale. Deși au dat cei mai mulți martiri în cei două mii de
Un înțelept contemporan by Boris Marian () [Corola-journal/Imaginative/11719_a_13044]
-
vărsat în zăpada pe care-o faci bulgăr în palmele fierbinți. cum ți s-a întîmplat pe treptele măcelăriei lui potszudek într-o zi de iarnă grozavă. seara aveau să te cuprindă apele galbene ale primului leșin, așezat între genunchii părinților în sala de concert. ca într-un bot de miel hăcuit. măcelarul potszudek trecea arcușul peste gîtul viorii tăindu-i carotida cu scrîșnet înghețat. își afunda mîinile pînă la coate în hălci de muzică zdrențuite, dezghioca din carnea aburindă ochii
Ingeborg și Paul by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/11112_a_12437]
-
nici un grăunte nici o celulă de moarte în ea sîngele îmi curge din gîtul tăiat în două fluviul unic are acum două albii distincte peștii roșii s-au împărțit în două se cheamă unii pe alții din două mătci paralele peștii părinți s-au despărțit de peștii copii peștii bărbați s-au despărțit de peștii femei iubiții pești s-au rătăcit de iubitele pești și este în aer un zumzet fără sfîrșit țipetele sînt ascunse însă cu demnitate între solzii triști și
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/11515_a_12840]
-
al frescei sale cu Anticristul, Luca Signorelli s-a zugrăvit pe sine și pe confratele Fra Angelico stând și privind la spectacolul peste care tocmai a tras cortina. Sus, pe cea mai înaltă boltă, îngerescul pictase sfinții senini, profeții, apostolii, părinții înțelepți, fecioarele cântărețe, apărați de albastru și aur pur. Jos, el văzuse marioneta Dracului mințind fără rușine, clericii îngrijorați căutând citate din sfinte cărți, apoi învierea cărnii, bietele trupuri smulgându-se trudnic, de-a dreptul din lut, ca să aibă cu
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/11535_a_12860]
-
curînd la Complexul lui Oreste decît la marile mituri ale umanității, invocate ades de comentatori, și mă determină să mă întreb dacă nu cumva avem de-a face cu o răzbunare a urmașilor lui Freud, pentru că Musil îl nega pe părintele lor spiritual cu înverșunare. Deși este privită în contextul vremii, ,Acțiunea paralelă" ( prin care e căutată o idee măreață pentru ca sărbătorirea a 70 de ani de domnie a împăratului nonagenar Franz Joseph să uimească întreaga Europă și să pună în
Lecturi paralele by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11098_a_12423]
-
reale să dobîndească unele caractere de ficțiune. Vedeți, deci, cît de complicată e situația. În povestea mea este vorba despre un basarabean venit din Chișinău la București, la un simpozion, sau cam așa ceva. Era profesor, cred. Sau poate medic. Și părinții săi erau intelectuali. Aceste amănunte aproape că n-ar avea importanță. Totuși, semnifică ceva. Să sperăm că vom înțelege mai tîrziu ce. Am aflat-o de la poeta Daniela Crăsnaru, care venise la Moinești pentru a participa, împreună cu Florin Iaru și
Ficțiune ilicită - fără sex by Petru Cimpoeșu () [Corola-journal/Imaginative/11143_a_12468]
-
În schimb, ascultam cu mare interes acea adevărată izbândă a anilor '60 care era teatrul la microfon. E greu, e imposibil să vă imaginați acum ce însemnau emisiunile acelea pline de har actoricesc și regizoral; cel puțin două generații, a părinților mei și a mea, au fost pe nesimțite modelate de serile liniștite când vocea crainicei anunța o nouă surpriză, o nouă piesă perfect radiodifuzată, spre încântarea miilor de oameni care pe atunci, așa cum respirau, sorbeau încrucișarea de replici pline de
Viața e făcută din lucruri mici by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/11076_a_12401]
-
ca să ne dea o patrie liberă și respectată: în loc să le ridicăm monumente falnice, care să aducă aminte românilor că țărâna pe care stau este frământată de sânge de eroi, noi ne silim cât putem a desființa pe cele ridicate de părinții noștri." Se pare că părintele lui Dinu Păturică a avut o clipă de străluminare în ceea ce privește propria lui posteritate extraliterară.
Fotografia unei posterități întristătoare by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/11860_a_13185]
-
liberă și respectată: în loc să le ridicăm monumente falnice, care să aducă aminte românilor că țărâna pe care stau este frământată de sânge de eroi, noi ne silim cât putem a desființa pe cele ridicate de părinții noștri." Se pare că părintele lui Dinu Păturică a avut o clipă de străluminare în ceea ce privește propria lui posteritate extraliterară.
Fotografia unei posterități întristătoare by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/11860_a_13185]
-
datorie a fiecărui cetățean*, mă ridic, scîrțîind din toate încheieturile, să spun No, Non, Nein poveștilor lui Ion Creangă. în ochii tuturor locuitorilor României, Ion Creangă nu mai e un scriitor, ci un brand. Sub brand circulă, vehiculate de bunici, părinți, învățători care-și predau ștafeta de multe generații, poveștile (dar și povestirile și Amintirile), perpetuînd prejudecăți nocive ce împiedică asimilarea trendurilor cu tradiție în Occident - feminism, ecologism, corectitudine politică. Și atunci, ce să ne mai mirăm că, nutriți din copilărie
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
asupra propriei vieți intime și profesionale. Frumoasă, robace și supusă - acesta e portretul femeii ideale din povești. De exemplu, fata de împărat din Povestea porcului se lasă măritată cu animalul, ,zicînd în inima sa: ŤDacă așa au vrut cu mine părinții și Dumnezeu, apoi așa să rămîie.ť Și s-a și apucat de gospodărie." Iar după ce arde pielea de porc, ca să-i rămînă doar bărbatul nopților fierbinți, și acesta o părăsește, cum pe atunci adăposturi pentru femei singure însărcinate nu
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
o părăsește, cum pe atunci adăposturi pentru femei singure însărcinate nu existau, n-are altă soluție decît să-și ia cîmpii: , Ea, văzîndu-se acum așa de nenorocită și horopsită, ce să facă și încotro s-apuce? Să se ducă la părinți? Se temea de asprimea tată-său și de șugubața defăimare a oamenilor. Să rămîie pe loc? Nu avea cele trebuitoare și-i era lehamite de mustrările socrilor." Așa că devine o homeless-ă, o SDF-istă, o vagaboandă, în căutarea tatălui copilului
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
descifrat și de condamnat de cenzori - în fapt, un mod original și foarte concret de a-și formula în cuvinte insolit combinate propriile viziuni ale sentimentelor și ale ideilor poetice. Iremediabil nemarxiste, deși multe absorbite din filosofia germană prin Hegel, părintele ,,cu capul în jos" al lui Marx, viziunile ,,idealiste" sunt aproape criptografiate în extraordinarul Enghidu, început prin 1957, încheiat în 1959 și tipărit abia în 1965 în volumul Dreptul la timp. Cîntecele la drumul mare vor fi astfel înlocuite treptat
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
țipat am strigat te-am implorat să rămîi nici acum nu pot nici acum nu cred nu poate să intre-n mine vestea cea grea nici acum cînd îți aprind luîmnare strigă în mine vocea nu se poate in memoriam părintelui Iordache mușcîndu-mi degetele de durere "stelele sînt prăjiturile de Crăciun ale lui Dumnezeu" iscălind cu mîndrie pe carnea albă a cărților: celui mai mare prieten el a venit la mine în toate cele trei locuri la beiuș în armată la
Poezie by Dorin Ploscaru () [Corola-journal/Imaginative/11967_a_13292]
-
e frânt/ Satele ard,/ Câmpiile pier,/ În vreme ce noi/ Urcăm eliberați/ Pe colinele morții.” (Lumina Dardaniei). Lacrimile au funcție unificatoare, punte între sensibilități similare. Presentimentul paradisiac rămâne aproape. Baki Ymeri crede în Dumnezeu, în dragostea autentică, apreciază noblețea bărbăției, respectul față de părinți, simplitatea fidelității. Rugăciunea curată alină multe din suferințele pământești: ,,Doamne,/ Cât de aproape de mine tu ești/ Și cât de departe/ Noi suntem de tine!/ Gloria Tibi, Domine!/ Dă-mi, Doamne, credința/ Și puterea iubirii/ Care mângâie!” (Gloria Tibi, Domine!). Versurile
OCTAVIAN MIHALCEA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380634_a_381963]
-
Vasile Gafencu moare pe 16 martie 1942, în lagărul sovietic, ca un mucenic jertfit pentru neamul românesc și întru Hristos. El nu și-a trădat credința. Camarazii de suferință ai lui Valeriu Gafencu au recunoscut în acesta „educația” ireproșabilă a părinților Vasile și Elena: „Fiul lui Vasile Gafencu (un bun gospodar din Sângerei-Bălți, fost deputat în Sfatul Basarabiei), născut în 1920, Valeriu, moștenește de la părinții săi o înclinație firească de luptă pentru adevăr și dragoste de neam. Educația profund creștină pe
TATĂL SFÂNTULUI ÎNCHISORILOR de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380602_a_381931]
-
trădat credința. Camarazii de suferință ai lui Valeriu Gafencu au recunoscut în acesta „educația” ireproșabilă a părinților Vasile și Elena: „Fiul lui Vasile Gafencu (un bun gospodar din Sângerei-Bălți, fost deputat în Sfatul Basarabiei), născut în 1920, Valeriu, moștenește de la părinții săi o înclinație firească de luptă pentru adevăr și dragoste de neam. Educația profund creștină pe care i-o imprimă mama sa avea să sădească în acest vlăstar virtuți strălucitoare, în care iubirea revărsată într-o capacitate de jertfă întâlnită
TATĂL SFÂNTULUI ÎNCHISORILOR de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380602_a_381931]
-
-I joacă.” Mulți copii acum se-adună Pe plac Moșului să-I fie. Dau năvală toți să-I spună Un cântec, o poezie... Și-i mai spun c-au fost cuminți, Au la școală note bune, I-au ascultat pe părinți... Câte nu au ei a-I spune! Citește mai mult A venit...Cum să vă spun? Într-o sanie zurlieUn zănatic Moș Crăciun,Fir-ar el, Moșul, să fie!Pe drumeagul troienitSe lasă cu greu la vale.“ Moș Crăciun,bine
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
și nu-I joacă.” Mulți copii acum se-adunăPe plac Moșului să-I fie.Dau năvală toți să-I spunăUn cântec, o poezie...Și-i mai spun c-au fost cuminți,Au la școală note bune,I-au ascultat pe părinți...Câte nu au ei a-I spune!... XVI. CLOPOTELE BIRUINȚEI, de Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 2178 din 17 decembrie 2016. Clopotele biruinței se ridică din trecut, Amintind crâncene lupte și de sângele pierdut. Din vremuri în cari
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
să condamnam Tâlharii ce ne iau avutul Pe veci să-i anatemizam Să ne unim să trecem Prutul Hotarul să-l mutăm pe Nistru Pentru-a ne reîntregi ținutul Să-i unim apele cu Istru Să ne unim pentru slăvirea Părinților ce s-au jertfit S-avem prin veacuri nemurirea Pământului făgăduit Să ne unim, prin hora mare Tiraspolul să-l dezrobim Reintregire-i sărbătoare Și crezul nostru unanim! Să ne unim pentru dreptate Să judecăm pe impostori Să scăpăm lumea
POEME DEDICATE CONGRESULUI „ACŢIUNEA UNIONISTĂ 2012” de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380614_a_381943]
-
și vâlve - deasupră-mi țes lumina de-ajung prins în gogoașă - fluture ușuratic: sunt surd și mut și sincer: ochii-mi holbează vina... ...da - aștept Învierea - aștept furtuni de raze Fulgerul Mărturiei - orânduit în fraze... sus - pe cresta muntelui stâna blând Părintelui: ieslea stă dărăpănată nu-i potică - nu-i nici vatră s-adunară brazii magi veniră și sfinții fagi: liturghia nu pornește Maica-n cerure bolește născare nu poruncește: bolește pe-aripi de vultur răutățile se scutur' bolește pe ghimpi de
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
duhurile de femeie împotrivă vor să steie buruiană au crescut peste munți și peste lut Veghetoarea-a amuțit cucuvele-au înmulțit Sfântă Maică Preacurată Slobozește Prunc și Vatră iar pe Calea Laptelui fugă Coada Șarpelui iscă Focul Fiului pe Drumul Părintelui iar din Fluierul cel Sfânt Duh să-nvie-ntreg pământ viperele fă-le îngeri dintre luturi iscă sângeri Veghetoarea ardă Cânt din cer până la pământ! vulturii mării s-au lăsat pe brazi bătrâne cetini cântă liturghia nu-i nimeni să
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
ultimii ani nu mai puțin de 50 de licitații publice în sumă de peste 1,5 milioane de lei, în timp ce cumetri, prieteni și colegi de partid, aparent săraci, dețin firme care dezvoltă afaceri prospere. Este confuză argumentarea lui Dodon precum că părinții (niște pensionari amărâți ca mulți alții!) l-ar fi ajutat să-și procure palatul de la Chișinău. Unii consăteni de-ai săi spun că, dimpotrivă, el și-ar fi ajutat părinții la repararea și renovarea casei părintești (unde l-a dus
SOCIALISTUL CAPITALIST DODON LA “SĂRBĂTOAREA OAMENILOR MUNCII”! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380644_a_381973]
-
dezvoltă afaceri prospere. Este confuză argumentarea lui Dodon precum că părinții (niște pensionari amărâți ca mulți alții!) l-ar fi ajutat să-și procure palatul de la Chișinău. Unii consăteni de-ai săi spun că, dimpotrivă, el și-ar fi ajutat părinții la repararea și renovarea casei părintești (unde l-a dus duminica trecută pe prietenul său Valuev). Și atunci totuși cine este acest coțcar socialist-capitalist care tulbură apele în Basarabia pentru ca Rusia să prindă mai lesne peștișorul basarabean? O coadă de
SOCIALISTUL CAPITALIST DODON LA “SĂRBĂTOAREA OAMENILOR MUNCII”! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380644_a_381973]