6,411 matches
-
stelara Îmi tremura divin, pământul de se pierde-n cer, Grăbind secundele, ce curg în vocile din iar și iară, Rapsozi divini mi te vestesc!..Sărutul tău din pântec e mister! Culoarea dorului Nedumerita, urc în podul vechi al casei părintești, E vară și sunt singura în lutul prea uscat, Nu- mi găsesc loc, de dor de- a împleti povești, Genunchii mei cei palizi stau în genunchi și ard. Iar sufletu-mi se roaga, să- i las o crăpătura, Să privească-
VERSURI DIN COPILĂRIE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381369_a_382698]
-
Ca ieri, în vechile nevoi, Cu mama-n ea, cu tata viu, Iar eu - copilul cel zglobiu. Zău, m-aș lipsi de toate cele Ce azi îmi fac huzur trupesc, De aș trăi iar vremurile mele De prunc la sânul părintesc - Cu mama, tânăra,-n pridvor, Cu tata, zdravăn, pe ogor. Dar ce vreau eu, biată ființă, Nici noimă n-are îndeajuns, Și nici vreo urmă de putință, Căci drumul vieții e un dus Ce îndărăt doar urma-ți lasă Cu
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
susu-n jos,Ca ieri, în vechile nevoi,Cu mama-n ea, cu tata viu,Iar eu - copilul cel zglobiu.Zău, m-aș lipsi de toate celeCe azi îmi fac huzur trupesc,De aș trăi iar vremurile meleDe prunc la sânul părintesc -Cu mama, tânăra,-n pridvor,Cu tata, zdravăn, pe ogor.Dar ce vreau eu, biată ființă,Nici noimă n-are îndeajuns,Și nici vreo urmă de putință,Căci drumul vieții e un dusCe îndărăt doar urma-ți lasăCu talpa pruncului
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
re¬teza fericirea pe care o resimte în fiecare zi, nici necazurile cu care se con¬frunta întreaga societate. Fiind a patra născută din familia Nica, apelând la oglinzi într-adins ușor deformate, revede cu ochii minții me¬reu casă părinteasca populată de opt copii, deși, în fond, a doua fiica murise înainte de nașterea Titinei, iar Stelian se născuse când „ne¬neaˮ, fratele cel mai mare, era soldat, deci deja adult, pe propriile picioare. Ușureiul vâlcean este un topos magic și
CRONICĂ LA CARTEA CLIPE PE PUNTEA VIEȚII DE TITINA NICA ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381480_a_382809]
-
ei. Nici nu este de mirare că astfel de lucruri s-au putut petrece, din moment ce autoarea își aduce aminte cum, însuflețiți de cântecul din caval al lui nea Ilie, copacii tăiați, folosiți drept fotolii în sala „filarmoniciiˮ reprezentate de curtea părinteasca, au înfrunzit! Primul moment de răscruce din viața micuței Titina îl repre¬zin¬ta începerea școlii, unde nu îi place, fiindcă este extrem de slabă și scunda, oamenii o evita, în plus nu prea înțelege de ce trebuie să tot citească, din moment ce
CRONICĂ LA CARTEA CLIPE PE PUNTEA VIEȚII DE TITINA NICA ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381480_a_382809]
-
copii, dorul de țară, de locurile natale, legătura cu prietenii din copilărie, amintirile despre tatăl său - plecat în veșnicie când poetul avea doar cincisprezece ani, pasiunea de a călători, relația de dragoste și prietenie cu soția sa, Ana Rallet-Slătineanu, iubirea părintească față de cei șase copii, și, nu în ultimul rând, binecuvântata obsesie a rozelor. În prefața scrisă concentrat, dar admirabil, de către profesorul universitar Florentin Smarandache, este configurat rezumativ și profilul psihologic al poetului, publicistului și politicianului Alexandru Macedonski, așa cum apare el
CITII,AL.FLORIN ȚENE VĂ ÎNCÂNTĂ...! CRONICĂ DE FLORIN T. ROMAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381473_a_382802]
-
Toate Articolele Autorului ILORIAN PĂUNOIU - Îngerul de la Popești - Vâlcea Vineri, 9 septembrie 2016, în satul Meieni, comuna Popești, județul Vâlcea, la ora 12.oo, Ilorian Păunoiu, poet, membru al Uniunii Scriitorilor din România a ieșit pentru ultima oară din casa părintească, unde, într-o cameră a zăcut de o boală nevindecabilă: Distrofie musculară progresivă de tip Duchenne, timp de 29 de ani, și, așa, imobilizat în pat atâția ani, se considera ”un om normal” cum însuși afirma. A scris și publicat
VÂLCEA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380881_a_382210]
-
acum, mergând spre localitatea Roșiile, unde s-a nascut mama mea. De câte ori automobilul în care mă aflu înfășoară distanțele pe roți prin comună Bălcești, gândul mi-l aduce în actualitate pe copilul Florentin ai cărui pași îi presimt în ograda părinteasca alături de mama sa în perioada când trăia, de la care primeam cărțile fiului - expediate din Statele Unite. Acum, când am editat cartea “Florentin Smarandache și seducția polimorfismului “, alături de domnul Andrușa R.Vătuiu, în care sunt cuprinse analize, interpretări, cronici, articole, note și
FLORENTIN SMARANDACHE SAU POLIVALENȚA UNUI SCRIITOR ȘI OM DE ȘTIINȚĂ, ARTICOL DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380899_a_382228]
-
trăsăturile de care ploieștenii au dat dovadă în timpul manifestărilor pe care le-au desfășurat pentru cinstirea celui ai cărui pași încă se mai aud pe culoarele Liceului "I.L. Caragiale" din Ploiești și al cărui pian încă mai răsună în casa părintească din strada Buciumului. A consemnat Elena TRIFAN Referință Bibliografică: NICHITA STĂNESCU, OMAGIU 2016 / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1920, Anul VI, 03 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Elena Trifan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
NICHITA STĂNESCU, OMAGIU 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380944_a_382273]
-
cu ocazia venirii acestuia în orașul celor șapte coline. FLORIN PIERSIC LA IAȘI Un actor frumos, titrat, Care- a ’nobilat ființa. Doar Florin ne-a învățat, Cum să scuipi cu-aplomb sămânța. De prieteni chiar îi pasă, Are-o grijă părintească... Iar la greu nicicând nu-i lasă, Nici o clipă... să vorbească. Când revine în cetate, Are-un larg auditoriu. Ce-i bazat pe-o calitate, Este-un mincinos notoriu. De-a promis ceva la fani, (Și dau multora crezare) El
FLORIN PIERSIC de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1645 din 03 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380956_a_382285]
-
Stelian și Maria Stoica, la 21 Februarie 1935. Pe la vârsta de 12-13 ani s-a îmbolnăvit de inimă, dar s-a însănătoșit prin leacul Sf. Scripturi și a scrierilor religioase cunoscute prin Oastea Domnului. La 23 Iunie 1953 părăsește casa părintească pentru Casa Domnului la Schitul Slănic-Prahova, renăscut din numele de Gheorghe în cel de Gavriil. Tânărul monah a studiat la Seminarele Teologice de la Neamț, Curtea de Argeș și București, apoi Facultatea de Teologie din capitală, devenind unul dintre ucenicii marelui Părinte Mărturisitor
MARI ROMÂNI – MĂRTURISITORI AI DRAGOSTEI DE DUMNEZEU ŞI DE NEAM SUB FLAMURA SFINŢILOR ARHANGHELI MIHAIL ŞI GAVRIIL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1408 din 08 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380966_a_382295]
-
11 septembrie 2016. ILORIAN PĂUNOIU - Îngerul de la Popești - Vâlcea Vineri, 9 septembrie 2016, în satul Meieni, comuna Popești, județul Vâlcea, la ora 12.oo, Ilorian Păunoiu, poet, membru al Uniunii Scriitorilor din România a ieșit pentru ultima oară din casa părintească, unde, într-o cameră a zăcut de o boală nevindecabilă: Distrofie musculară progresivă de tip Duchenne, timp de 29 de ani, și, așa, imobilizat în pat atâția ani, se considera ”un om normal” cum însuși afirma. A scris și publicat
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
Tg. ... Citește mai mult ILORIAN PĂUNOIU - Îngerul de la Popești - VâlceaVineri, 9 septembrie 2016, în satul Meieni, comuna Popești, județul Vâlcea, la ora 12.oo, Ilorian Păunoiu, poet, membru al Uniunii Scriitorilor din România a ieșit pentru ultima oară din casa părintească, unde, într-o cameră a zăcut de o boală nevindecabilă: Distrofie musculară progresivă de tip Duchenne, timp de 29 de ani, și, așa, imobilizat în pat atâția ani, se considera ”un om normal” cum însuși afirma.A scris și publicat
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
om nu poate fi numită mamă. Chiar dacă prin banii produși de activitatea ei de bază asigură „iubitului său prunc” tot ce ei i-a lipsit ei în pruncie, chiar și luna de pe cer. Un interesant mod de exercitare al îndatoririlor părintești care, din păcate, generează monștri. Am putea da cuvântul cățelușei de apartament să ne explice cum de reușește să formeze un adevărat câine "vine educat" din dulcea mogâldeață pe care a fătat-o. Biologii studiază această activitate de educare la
MAME FĂRĂ MAME. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374295_a_375624]
-
-ți viața amară la adunat, însă, după fierberea mustului, acest soi de strugure îi împrumuta vinului un gust deosebit de aromat, așa cum ar fi acum Busuioaca de Bohotin. Dar, raportată la suprafața de viță și cantitatea de struguri culeasă din via părintească, aroma era mult mai puternică decât a busuioacei. Despre tata se spunea că avea vinul cel mai bun din comună. El, în fiecare an, înaintea culesului strugurilor, în primul rând, curăța butoaiele confecționate din stejar, le rașcheta, le spăla cu
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
ce „promulgă“, «prin înalt Decret, asimilarea Școlii [...] de Medicină din București cu școlile secundare de medicină și farmacie din Franța», p. 28), Din nou acasă (capitol ce surprinde pe Alecu / Alexandru Ioan Cuza, vizitându-și, pe-o ploaie deasă, casa părintească, unde se mai afla doar bătrâna-i mamă, Sultana Cuza, pe care „o dureau grumajii“, tot uitându-se pe «drumul Galaților», tot sperând să-i vină odorul ca un „ghinerar“ «cu galoane-nflorate» - p. 34), Lecția de anatomie (din care
UN ROMAN ISTORIC ÎN CALIGRAFIA UNUI HAIJIN VALAH de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374369_a_375698]
-
pasiune în cunoștințe despre viața și opera lui Marin Preda, sunt entuziaști, vin și din județe îndepărtate de Teleorman pentru a participa la concurs, văd școala lui Preda..., satul, sub anumite aspecte, încremenit în timp. Dar unde este Preda? Casa părintească a rămas, părăsită, nelocuită, buruienile umplu curtea, o mică plăcuță pe zidul de la drum al casei amintește că acolo a copilărit cel mai mare romancier al Sudului de țară. În rest, nimic. Localnicii mai șușotesc , dacă-i întrebi câte ceva despre
MARIN PREDA ȘI NERĂBDAREA TIMPULUI de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374482_a_375811]
-
se apuca de studiul limbilor greaca veche și germană! Cu acea îngăduință superioară, de părinte spiritual, filosoful devenirii întru ființă (tratatul său de ontologie), mă trecea nesperat, astfel - paideia printre discipolii săi metafizici! În una dintre scrisori, pildă de încurajare părintească și profesorală, îmi amintea, faptul că din Moldova de Sus au venit în cultura noastră românească, națională: Eminescu, Enescu, Onicescu și mulți alții care au ridicat prestigiul țării în ochii tuturor străinilor. Desigur, astfel e cuvinte au însemnat - și pentru
INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. EMERIT TUDOR GHIDEANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374525_a_375854]
-
sat. Deși era încă în zori de zi, se duse întins la casa Monei. Privi spre geamurile întunecate ale casei. Nicio lumină prin casă. Atunci gândi că e mai bine să se ducă mai întâi acasă la el, la căsuța părintească, unde îl putea regăsi pe fratele său mai mare. Ciocăni ușor la geam. Fratele se trezi și scrută spre fereastră să vadă cine era. Când îl văzu pe Nerun îi descuie de îndată ușa și-l cuprinse în brațe. Frații
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374586_a_375915]
-
avere și alt băiat nu are, nu mai bine vii tu aici să o îngrijești tu, că, de, nici ai tăi nu mai sunt chiar tineri... -Păi cum să-ți spun eu matale, mi-e drag și dor de casa părintească, dar acum am rostul meu, sunt doctor chirurg la spitalul mare din oraș. Mai e nevoie și acolo de oameni care să vă îngrijească și să vă vindece, că buruienile tușei Fira nu vindecă chiar tot, glumi Ionuț. -Doctor, ce
DRUMUL de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1994 din 16 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373311_a_374640]
-
este interioară unei mame subiectivitatea filială a fiului ei, făcând-o să se poată substitui fiului ei și să trăiască cu mai multă intensitate decât el bucuriile și durerile lui. Dar precum Tatăl dumnezeiesc trăiește subiectivitatea Fiului în subiectivitatea Sa părintească, fără să le amestece, ci intensificându-le, așa și Fiul trăiește subiectivitatea părintească a Tatălui în subiectivitatea Sa filială, sau ca Fiu. Totul e comun și perihoretic în Treime, fără ca în această mișcare comună a subiectivității Unuia în altul să
DESPRE DUMNEZEU TATĂL – CA TEMEI AL UNITĂŢII INTRATRINITARE. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE (1903 – 1993)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1994 din 16 iun [Corola-blog/BlogPost/373317_a_374646]
-
poată substitui fiului ei și să trăiască cu mai multă intensitate decât el bucuriile și durerile lui. Dar precum Tatăl dumnezeiesc trăiește subiectivitatea Fiului în subiectivitatea Sa părintească, fără să le amestece, ci intensificându-le, așa și Fiul trăiește subiectivitatea părintească a Tatălui în subiectivitatea Sa filială, sau ca Fiu. Totul e comun și perihoretic în Treime, fără ca în această mișcare comună a subiectivității Unuia în altul să se confunde modurile distincte ale trăirii împreună a acestei subiectivități” . Părintele Stăniloae arată
DESPRE DUMNEZEU TATĂL – CA TEMEI AL UNITĂŢII INTRATRINITARE. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE (1903 – 1993)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1994 din 16 iun [Corola-blog/BlogPost/373317_a_374646]
-
senina, iar eu cu gânduri negre, vedeam mereu deasupră-i sabia atârnând de-un fir... Astăzi eu sunt orfana, total, iremediabil.. .Mama s-a dus și sufletu-mi nu cunoaște-alinare: eu port cu mine veșnic torța amintirii și dorul de căminul părintesc. În amintirea părinților mei ,Salomeea(Meea) și David(Dădu) Rosenkranz. Imagini: ultimele poze cu tata,care a murit câteva luni după aceea. Referință Bibliografica: CĂMINUL MEU ( fragmente ) / Adina Rosenkranz Herscovici : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1690, Anul V, 17
CĂMINUL MEU ( FRAGMENTE ) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373553_a_374882]
-
inimii sale rămânând neclintit la Câmpulung Moldovenesc. Și de-ar duce la nefericire, niciun dor n-ar putea fi izolat de suflet! Cu atât mai puțin cel de acasă! Locurile natale rămân „acasă” pentru toți, chiar dacă nu mai există casa părintească. Din conștiință, nici timpul, nici vrerea umană nu poate surpa casa cu părinți și frați! Aceste amintiri nu pot fi izgonite nici de ani, nici de inimi! Casa părintească, părinții și frații trăiesc în minte chiar și atunci când nu mai
CĂTĂLIN MAXIMIUC CÂMPULUNG MOLDOVENESC, O INIMĂ, UN GLOB ŞI O LUME DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373534_a_374863]
-
Locurile natale rămân „acasă” pentru toți, chiar dacă nu mai există casa părintească. Din conștiință, nici timpul, nici vrerea umană nu poate surpa casa cu părinți și frați! Aceste amintiri nu pot fi izgonite nici de ani, nici de inimi! Casa părintească, părinții și frații trăiesc în minte chiar și atunci când nu mai sunt! Pentru această trăinicie s-a zidit din nemurire muzica folclorică. Orice zonă etnofolclorică are în oglinda melosului corespunzător elementele primordiale de identitate care pornesc de la locurile natale. De
CĂTĂLIN MAXIMIUC CÂMPULUNG MOLDOVENESC, O INIMĂ, UN GLOB ŞI O LUME DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373534_a_374863]