24,467 matches
-
spre somn. Oare nu tot astfel vei privi, traversându-le, monotonele câmpii ale cerului? (Câmpia); Ca o uitare intră ceața în pădure ori ca un plâns confuz pe frunze. Jur-împrejur, o umedă îmbrățișare. Copacii par a fi uitat de păsările pătrunse-n umbra lor, i-au părăsit surprinzătoarele omizi trecute-n fluturi, iar vulpile ca niște focuri subțiri nu le mai înfioară scoarța. Stejarii, roșcate insule, mai stăruie sălbatici, abia iviți din spume, pe când mestecenii vâslesc în alb, căci vântul a
Anevoioasa desprindere de țărm by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8291_a_9616]
-
harul său pedagogic. Nu e musai să fii mare actor și mare profesor. Și invers. Promoții foarte bune sau excepționale nu ies pe bandă. Iar cînd se întîmplă, simți că speranța prospețimii, a profesionalismului se înviorează. Simți că aer nou pătrunde, în forță, în breaslă. De cele mai multe ori, sînt fericită cînd observ cîțiva potențiali actori buni - cinci sau șase - din cincizeci și ceva de absolvenți bucureșteni sau cînd intuiesc stofă regizorală la unul sau doi studenți din anul terminal. În ultimul
Șaptesprezece pentru teatru (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8293_a_9618]
-
găzduit într-o elegantă vilișoară cu gratii, pe Insula șerpilor". Totul se leagă într-o bizară țesătură în care cuvîntul de ordine nu poate fi decît absurdul. Un absurd cu o înfățișare nu o dată cosmetizată, astfel dreasă pentru a putea pătrunde cu destulă ușurință în mediile normalității. Nu s-a descoperit încă, își dă seama cu regret analistul, un vaccin împotriva "virusului tiraniei", din care motiv "noi, martorii călare pe două veacuri, ducem pe picioare o maladie cronică, un rău căruia
Ultimul mohican by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8309_a_9634]
-
Român, bun motiv pentru rafinații care consideră să sfârșească sau să înceapă o nouă săptămână, s-a numărat cel din seara de 13 aprilie a.c. susținut de pianistul Sandu Sandrin. Publicul care îmbrățișează acest stil de cultură și viață a pătruns într-un univers select inițiat de marea creație a lui Skriabin și Schubert. Experiența solistului se oglindește în strategia cu care își alcătuiește programul în cele mai mici detalii, pentru a crea unitate într-un parcurs evolutiv care nu se
De Prim?var? ... by Corina Bura () [Corola-journal/Journalistic/83131_a_84456]
-
Tudorel Urian Istoria aviației produce întotdeauna revelații. Mai ales atunci când ai posibilitatea să treci dincolo de cifrele seci, de bilanțurile abstracte și să pătrunzi sensul omenesc al unor întâmplări cu fireștile sentimente de emoție, teamă, inchietudine, disperare, fericire a supraviețuirii ale celor care au participat la ele. Peste ani, chiar și cele mai mari spaime se transformă în amuza(n)te aduceri aminte. Prin fața
Amazoanele văzduhului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8311_a_9636]
-
să facă, va trebui să adopte calea sacrificiului de sine: "Lucrați numai spre a vă întări brațele și inima și a vă îmbărbăta în credință și spre jertfire; sprijiniți inimile slabe și îndoioase, propoveduindu-le adevărul care luminează și dă putere; pătrundeți-vă de sfințenia vieții sociale și de datoria ce Dumnezeu ne impune ca să trăim, să muncim, să suferim și să ne jertfim pentru binele omenirei. Nu vă desperați de suferință, căci suferința, știți, e condiția esențială a dezvoltării morale" (Mersul revoluției
Călugăr și soldat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8314_a_9639]
-
Șerban și Liliana Iacobescu au prezentat Sonata nr. 4, în Re major de Händel. Pe parcursul celor patru mișcări, artiștii au realizat un dialog firesc, cu imagini muzicale variate, menite să evidențieze bogăția inspirației compozitorului și originalitatea stilului său contrapunctic; au pătruns în substanța lucrării până la esență și s-au integrat armonios în fluxul ei ce sugerează o devenire perpetuă. A urmat Andante și Allegro din Sonata în la minor de Bach (pentru vioară solo). Interpretarea lui Valentin Șerban s-a remarcat
La Sala Mic? a Ateneului by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/83283_a_84608]
-
în destule localități ale României au ieșit învingători indivizi despre care fie că se știe că sunt corupți, fie au probleme constante și durabile cu legea. În fața unor astfel de situații, evident că ridici ochii la cer și încerci să pătrunzi misterele după care funcționează gândirea umană. Problema nu e votul uninomimal: indivizii cu pricina ar fi câștigat alegerile oricum, fie pe liste, fie ca independenți. Drept dovadă, astfel de lucruri s-au petrecut și în 2004, când, de pildă, Vanghelie
Și totuși, de ce n-ați votat? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8325_a_9650]
-
Muzicii Noi - și dedicată uneia dintre virtuozele claveciniste, Elisabeth Chojnacka - cea căreia i se datorează impunerea clavecinului modern în viața de concert, construit special pentru ea de către Anthony Sidey. Concepută pe cinci niveluri: primul, asemănător unui portic prin care se pătrundea în templele din antichitatea greacă, cel de-al doilea, ca un joc de intensități acordice, al treilea, schițând volute în jurul diferitelor înălțimi sonore, al patrulea, bazat pe rezonanțe și filigrane clavecinistice și al cincilea, imaginând o „coborâre implacabilă în tenebrele
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
reflectate, simetric, în apă, iar Cristina Irian a preferat să confere un aer fantomatic siluetelor și obiectelor prezentate. Exponatele au reflectat doza de sensibilitate, simțul de observație a mediului înconjurător și simțul psihologic, ale fiecăruia dintre artiști. În fine, am pătruns în ambianța Instalației audio-video. Un personaj feminin - performer-ul Luiza Neumayer - a pus în mișcare imaginile proiectate electronic, determinându-le sensul, formele și amploarea. La început imperceptibilă, misterioasă, muzica susține și concordă cu puzderia de puncte împrăștiate pe ecran, care
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
asocierilor dintre muzică, imagine, actorie, dans, artele plastice asupra formării gustului și a deprinderii de a frecventa operele de artă contemporane nouă; după cum, vorbește despre o realitate pe care, în ciuda oricăror rezerve, n-o mai putem ignora și care a pătruns în toate domeniile de creație și cercetare științifică: mediul electronic, computerizat! Doar apropiindu-ne de ele, fără prejudecăți, și încercând să le depistăm logica interioară și mai ales sursele - invariabil cele tradițional-arhetipale, după cum cred că a reieșit și din comentariile
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
și aprofundarea orizontului deschis de fiul Livenilor, mai ales în ceea ce privește legăturile cu creația populară și cu cea de factură bizantină, specifice spiritualității românești. Așa cum arată în prefața citată muzicologul Viorel Cosma, documentele originale, scanate și transcrise, dau posibilitatea de a „pătrunde în intimitatea omului”, ele oferind „portretul nefardat al unui artist”, reconstituit pe baza unor amintiri și documente, „peste care timpul, ce se scurge nemilos, le va ascunde în anonimat” dar și șansa salvării unor „lucrări încă necântate și netipărite”. Cea
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
pe care un Noica sau un Cioran aveau s-o capete abia peste decenii. E uluitor să vezi cum ideile interbelice ale lui Noica se găsesc, în formă incipientă, în gazetăria lui Eliade din deceniul trei. Parcă un același spirit pătrunsese în mai multe minți, încărcîndu-le pe rînd, ca într-o reacție în lanț, cu aceeași tensiune psihică. Judecat după criteriile aflate azi la modă, Eliade e peste măsură de reacționar. Dacă cineva ar scrie astăzi ca el, n-ar trece
Feminizarea democratică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8461_a_9786]
-
depinde de un context, ea poate fi redusă la el. În concluzie, nu există criterii autonome de apreciere a unei creații culturale, indiferent că vorbim de teatru, de presa bulevardieră sau de tratate de specialitate. Craterul fojgăitor al motivațiilor sociale pătrunde și structurează orice act de cultură. A privi cultura ca pe un mediu de seră al cărei scop stă în creșterea gratuită a plantelor culturale - creațiile umane - înseamnă a cădea în capcana gîndirii finaliste de tip providențial: potrivit ei, societatea
Habitusul literar by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8487_a_9812]
-
a cântului pianistic. Poate că nu întâmplător, cele două momente care alcătuiesc a V-a serie de meditații pe claviatură poartă titlurile World, I Love You So și Music for Jesus. Ieșită din sfera jazz-ului, muzica lui Iancy Körössy pătrunde într-un univers pur romantic, aș spune exaltat. Melodia infinită de tip wagnerian, expusă polifonic, segmentată doar de părțile contrastante ca dinamică (unele, meditative, altele, cu imensă încărcătură emoțională), armoniile opulente, ritmul rubato ce nu ascunde, la audiția foarte atentă
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
lumea fantastică a ielelor, ci tot într-o lume de dincolo de real, dar ancorată totuși în acesta, lumea copleșitor de dureroasă a unui azil de nebuni. De fapt, ce au reușit cei doi creatori mai sus citați? Au reușit să pătrundă esența operelor la care s-au întors, abordându-le cu un ochi proaspăt, inspirat și apropiat, în același timp, sensibilității contemporane. De curând, pe scena Operei Naționale București, a fost reluată, într-o nouă montare, concepută de dansatorul și coregraful
Riscul de a reconfigura o capodoperă by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8502_a_9827]
-
și un moralist, în sensul lui Anatole France, iar literatura sa provoacă mai degrabă satisfacții intelectuale decît artistice." Avem deja, cred, oferite de dicționar, majoritatea reperelor "intelectuale, dar și artistice", dar nu toate sînt în regulă. Ce este cu acest "pătrunde", nu cumva de obicei se spune "intră", apoi de ce în viața literară, de vreme ce personajul e arhitect și lucrează într-o așezare petrolieră, nu sînt prea multe observații dure pentru o carte anunțată drept capodoperă? Nu se suflă un cuvînt despre
Jurnalul lui Sebastian by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8497_a_9822]
-
constata că dis-de-dimineață, bucureșteanul schimbă valută, cu banii obținuți cumpără doctorii, alifii, balsamuri, dar mai cu seamă antidepresive, apoi trece la bancă, unde obține un împrumut ce-l angajează pentru restul vieții. Când nu se oprește la bancomat, înainte de a pătrunde în paradisul marketului, din care va ieși încărcat cu toate bunătățile pământului. ... O statistică liniștitoare confirmă că numai unul din cinci români suferă de afecțiuni nervoase. Când ar fi unul din doi, nu s-ar mai ști care e medicul
Un om, un destin, un card by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8525_a_9850]
-
trăsnet îl face să ia foc și-l ucide. Romanul a fost primit cu un interes relativ în presa franceză, ceea ce se reflectă, firesc, în chip exagerat, în sensibilitatea autorului. Putem bănui febrila așteptare a consacrării după ecourile ce au pătruns în corespondența lui Adrien Le Corbeau cu unul dintre puținii scriitori francezi care-i manifestă simpatie și încredere, uitatul astăzi dramaturg și romancier Saint-Georges de Bouhélier."(pag. 155) Interesant, poate, mai mult decât alte detalii e faptul că versiunea engleză
Les faux monnayeurs by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8529_a_9854]
-
pietre în pumni oglinzi mari/cu ochii lui sticloși și mai ales scrâșnea/în mintea lui urâcioasă gândurile noastre/pline de frică". în fine, ultimul text cu Oona,înainte ca ea să dispară: "din seara aceea când frigul ne-a pătruns/ bezmetic prin ochii obosiți de atâta/privit prin beznă doar cu lumânări bine/ferite în căușul palmei am început/ încet încet să uităm de Oona//uitam cât de lung avea părul câteodată/ni se părea că nu era chiar așa
Actualitatea by Daniel D. Marian () [Corola-journal/Journalistic/8522_a_9847]
-
fervoare mistică. Îl contemplăm - împreună cu septuagenarul Nicolae Balotă, care ne ghidează prin comentarii comprehensive și melancolice în explorarea psihologiei lui de tânăr - regândindu-i pe Aristotel și Platon, pe Hegel și Husserl. Iar curiozitatea sa intelectuală merge adeseori și mai departe, pătrunzând în spațiul strategiilor militare, al concepțiilor despre organizarea administrativă, al teoriilor despre cucerirea puterii politice. În locul criticului literar cu o retorică solemnă, oarecum desuetă, prin care mulți dintre noi și-l reprezintă, simplificator, pe Nicolae Balotă, se configurează imaginea unui
Nicolae Balota, un erou al culturii by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8518_a_9843]
-
a pictat pe Minotaur, precizează Breban, cu un corp musculos omenesc și un cap de animal, vegetând într-o hrubă. În romanul lui Breban adăpostul terifiant este locuința unui bătrân ma-niac, Jiquidi, un vast apartament cu perdele trase ca să nu pătrundă lumina zilei, cu coridoare întortocheate, în care te poți rătăci ca într-un labirint. Amfitrionul solitar iese la intervale din letargie ca să vâneze afară noi victime. Deturnate de la traseul liniștit și anost, hărăzit alături de un logodnic convențional, fetele seduse capătă
Diavolul văzut dinăuntru (Romanele lui Nicolae Breban) by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8559_a_9884]
-
saboteze de atunci prescripțiile Vechiului Testament până s-a închegat antidecalogul, o nouă mentalitate sfidătoare? Se dovedește amorțită, scoasă din uz această filieră a binelui în roman. Drumul patrupedului Dacă ar fi să aleg o imagine cu ajutorul căreia să pot pătrunde mai lesne în cosmosul descris de Nicolae Breban m-aș opri, între altele posibile, la mersul unui câine, cu capul încovoiat și scurmând de zor urmele pe o cărare. Oricât ar părea de curios și de surprinzător, desenul patrupedului în
Diavolul văzut dinăuntru (Romanele lui Nicolae Breban) by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8559_a_9884]
-
afla. Vasăzică îl veți minți pe omul care vă primește la el în casă? Îmi voi continua călătoria până la Londra, mă voi prezenta la prietenul nostru cu scrisoarea din partea lui Victor Hugo. Va fi de ajuns. Cum am reușit să pătrund la unul, la fel voi reuși să pătrund și la celălalt. În felul ăsta nici nu voi fi mințit. Ceea ce contează, Lambert, este scopul. Nimic nu-l oprește pe omul ăsta. Încă mai crede, la cincizeci de ani, că pentru
François Vallejo Vest. Lambert și baronul nebun by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/8590_a_9915]
-
vă primește la el în casă? Îmi voi continua călătoria până la Londra, mă voi prezenta la prietenul nostru cu scrisoarea din partea lui Victor Hugo. Va fi de ajuns. Cum am reușit să pătrund la unul, la fel voi reuși să pătrund și la celălalt. În felul ăsta nici nu voi fi mințit. Ceea ce contează, Lambert, este scopul. Nimic nu-l oprește pe omul ăsta. Încă mai crede, la cincizeci de ani, că pentru el totul e posibil. Mai rău decât un
François Vallejo Vest. Lambert și baronul nebun by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/8590_a_9915]