6,278 matches
-
dezvoltată - în statul român modifică semnificativ nu doar structura economică, dar și pe cea socială, și aduce mari noutăți culturale. În același timp, perioada interbelică este o perioadă de industrializare în ritm ridicat a economiei, de dezvoltare urbană și de pătrundere pe scară relativ largă a capitalului străin - cu tehnologiile și sistemele sale moderne de management - în economie. Privită din această perspectivă, România se modernizează într-un ritm ridicat, achiziționând caracteristici care o despart de Vechiul Regat. În același timp însă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
instituția denumită peiorativ „baron local” și care exprimă unitatea dintre poziția socială și politică într-o comunitate a celor mai importanți oameni de afaceri din aceeași comunitate. Cel puțin aceste trăsături ale capitalismului autohton sunt incompatibile cu civilizația occidentală și pătrunderea acesteia din urmă în societatea românească nu poate avea alt rezultat decât desființarea acestor instituții și, în bună măsură, a capitalului autohton în favoarea celui occidental. Merită menționat aici faptul că alte tipuri de capital străin, de exemplu cel originar în
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
România este urmată de expansiunea capitalului european în România. Este, ca să spunem așa, un capital „secundar”, un capital mai puțin orientat doar de regulile și motivațiile globalizării sau ale pieței și, în mai mare măsură, legat de proiectele politice. Căci pătrunderea capitalului european în economia românească are ca vârf de lance și principali investitori firme de stat sau strâns legate de stat din economia occidentală, iar companiile care au făcut investiții semnificative în România provin mai degrabă din „micile țări” ale
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
francez - de unde și-au extras justificarea -, ca entități economice de tip capitalist, dar aflate în proprietatea statului, ci pur și simplu au definit un spațiu al economiei sustras economiei de piață și subordonat deciziei administrative. A doua linie directoare limita pătrunderea capitalului străin în industria socialistă la participarea la capitalul acestora. Proprietatea „mixtă” a fost, într-o primă etapă, un maxim al deschiderii către globalizare a economiei românești. Ea nu a tentat un capital occidental semnificativ, chiar dacă, în unele cazuri, a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
era obișnuit să acționeze. Ca urmare, a existat o perioadă în care piața de mass-media reprezenta cazul exemplar al unei „piețe libere”, ce asigura o relație directă între noul întreprinzător și populație și pe care restricțiile socialismului și ale globalizării (pătrunderea capitalului internațional de mari dimensiuni) erau nesemnificative. Întreprinzătorii lansați pe această piață au acumulat capitaluri remarcabile - cel puțin pentru România -, dar foarte repede confirmarea acestora a depins de acceptarea ieșirii de pe piață în favoarea altor tipuri de capital, mai ales a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
cu cât ea era - și mai este încă - excesiv de concentrată. Până prin anul 2000, Capitala reunea 10% din populația țării, dar asigura jumătate din vânzările de produse nealimentare din întreaga țară. Iar în cei zece ani de tranziție care au precedat pătrunderea pe scară largă a capitalului străin în vânzările cu amănuntul pe piața românească, micii întreprinzători iviți imediat după revoluție nu au putut acumula suficient capital și suficientă expertiză pentru a face față corporațiilor. Cu atât mai mult cu cât, din
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
resurse naturale, independent de orice activitate, dar mai ales independent de activitățile productive, tot ce trebuia făcut fiind descoperirea unei metode de colectare a lor. Redistribuirile banilor publici pe scară largă, de care ne vom ocupa mai târziu, și, ocazional, pătrunderile de capital străin pe piața românească întăreau această convingere. Ea, însă, era adevărată într-o singură privință: singurii bani care „pluteau” pe piață și puteau fi colectați erau banii populației. Iar colectorii lor nu era populația, ci un mic grup
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Mai merită notat faptul că toate aceste mecanisme și instituții de colectare nu au avut niciodată ca obiectiv construirea unor instituții private românești puternice ale pieței de capital sau ale pieței financiar-bancare. Ele au fost utilizate mai ales pentru finanațarea pătrunderii capitalului privat autohton în domenii industriale, în special manufacturiere. Cu excepția notabilă a FNI și a capitalistului romantic din spatele acestuia, a cărui țintă finală a fost construirea unui imperiu autohton al finanțelor și al pieței de capital, întreprindere în care a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
putut influența opinia publică, a sprijinit atitudinea naționalistă atât de clar formulată în primele luni de după revoluție prin lozinca „Nu ne vindem țara!”. În măsura în care a putut influența politicile guvernamentale, s-a străduit să inventeze obstacole legale și administrative în calea pătrunderii capitalului străin. Motivul pentru care capitaliștii autohtoni nu s-au grăbit să-i privească pe reprezentanții capitalului străin ca pe niște potențiali parteneri era bine întemeiat. O potențială dominație a capitalului străin în economia românească ar fi condus la dominația
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și de cel străin, pentru preluarea unor societăți comerciale aflate în proprietatea statului. Însă prima jumătate a anului 1997, el a cunoscut o dezvoltare explozivă, ca urmare a prezentării economiei românești în lumea occidentală drept o emerging market și a pătrunderii rapide de capital străin, direct și de portofoliu, pe piețele românești. Din punctul de vedere al capitalului autohton, capitalul străin intrat pe piața de capital privată - care, deci, nu presupunea o relație specială cu statul - a fost privit ca resursă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
tranziții. Un grup extrem de mic, de numai câteva mii de oameni, care au preluat conducerea sistemului bancar imediat după revoluție - o bună parte dintre ei provenind din sistemul comunist anterior - a supraviețuit tuturor transformărilor acestui sistem și ale societății, inclusiv pătrunderii pe scară largă a capitalului străin în sistemul bancar și financiar românesc, și a rămas la conducerea capitalului din economia românească. Ideologii tranziției postcomuniste, care și-au fixat ca principală țintă a îndepărtării de comunism eliminarea elitei politice comuniste din
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
politice ale revoluției anticomuniste. În măsura în care urma să se facă o privatizare, acest grup susținea distribuirea gratuită sau în condiții avantajoase a proprietății către muncitorii și managementul companiilor, aproximativ ceea ce ulterior a devenit MEBO. De asemenea, acest grup opta pentru o pătrundere limitată a capitalului străin în economie și, mai ales în industrie, pe cât posibil în parteneriat cu capitalul autohton. Pe termen lung, acest grup a promovat (atât ideologic, cât și teoretic) ideea unei economii mixte, care să îmbine un puternic sector
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ei, piața va regla prețurile prin intermediul raporturilor dintre cerere și ofertă (Patriciu și Rusu, 1998). La o ofertă limitată de capital, prețurile vor scădea pur și simplu până când oferta își va găsi cumpărător. Nici acest grup nu era entuziasmat de pătrunderea masivă în economia românească a capitalului străin, pe care îl considera un concurent periculos. Mai târziu, când presiunea pentru privatizare se va accentua, iar lipsa de capital chiar va conduce la prăbușirea prețurilor fostei economii socialiste, acest grup va susține
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
exploatația individuală. Procesul este deja în plină desfășurare, și el nu a provocat încă mari dezordini sociale din cauza apariției acelei supape de siguranță care s-a dovedit că este munca legală sau ilegală în economiile dezvoltate ale Occidentului. Dar accelerarea pătrunderii capitalismului în agricultură riscă să amplifice acest proces chiar dincolo de capacitatea Uniunii Europene și a altor țări dezvoltate din jurul României de a absorbi forța de muncă eliberată de tranziția românească din agricultură. La urma urmei, avem în acest moment circa
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a-și gestiona afacerile din România, mai ieftină și mai eficientă, în loc să importe o parte a micii burghezii occidentale în România. O a doua sursă, la fel de importantă, a reprezentat-o chiar privatizarea. Privatizarea a fost una dintre principalele căi de pătrundere a capitalului occidental în România. Cu excepția unor domenii industriale complet noi, cum ar fi cel al telefoniei mobile, care nu aveau un predecesor în industria socialistă, privatizarea a fost un vehicul pentru accesul capitalului occidental în economia românească mult mai
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a înțeles repede că era mult mai convenabil să utilizeze mica burghezie locală, transformându-i statutul din mică burghezie socialistă în mică burghezie angajată de marele capital, decât să poarte un inutil și costisitor război cu aceasta. Ca urmare, prin pătrunderea capitalului străin, o parte a fostei burghezii socialiste a fost pur și simplu transferată într-o nouă structură, cea a micii burghezii aflate în slujba marelui capital. Probabil că nimic nu ilustrează mai bine acest transfer al micii burghezii socialiste
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în România și în Ungaria, țara cea mai avansată - potrivit evaluării EBRD - în domeniul reformelor economice. La sfârșitul anului 1999, indicele EBRD al reformelor era de 3,5 pentru Ungaria și mai mic de 2,5 pentru România. Or, istoria pătrunderii capitalului occidental în România și Ungaria este la fel de net diferită. În primii ani de tranziție (1991-1996), media anuală a investițiilor directe de capital în Ungaria erau de 2,2 miliarde $, iar în România de 207 milioane $ (World Bank, 2004), adică
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
piese folclorice până la creațiile unor autori consacrați, ca Gh. Asachi, V. Alecsandri, Ștefan Aug. Doinaș, Cezar Baltag ș.a. Prin lucrarea Clasicii antici în România (1974) eruditul oferă un instrument de lucru indispensabil specialiștilor: după ce trece în revistă diferitele căi de pătrundere a literaturilor clasice în cultura română, de la învățământ la inițiativele Academiei Române, el alcătuiește un repertoriu bibliografic aproape exhaustiv al traducerilor - integrale sau fragmentare, publicate în periodice și în volume sau rămase în manuscris - din opera a 157 de autori greci
LASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287750_a_289079]
-
problematica disertației de doctorat, elaborată cu câțiva ani înainte. Folosind și citând conștiincios lucrările predecesorilor, autorii acoperă întinse spații de referință, propunându-și realizarea unei sinteze a legăturilor româno-italiene din secolele al XIII-lea- al XVI-lea. Precumpănitor istorice, investigațiile subliniază pătrunderea, mai întâi în Transilvania, a elementelor culturii umaniste, care au accelerat formarea conștiinței naționale pe baza latinității, precum și aportul cărturarilor italieni la difuzarea în perimetrul european a numeroase informații despre istoria, geografia, economia, cultura și obiceiurile din ținuturile locuite de
LAZARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287760_a_289089]
-
Paul I. Papadopol (Studii în jurul fabulei) analizează noțiunile geografice a căror ocurență poate fi detectată în textele fabulistice românești, cu precădere la autori precum Al. Donici și C. Stamati, iar în D. Cantemir și începuturile fabulei românești desemnează căile de pătrundere a speciei în spațiul literar românesc, studiază Istoria ieroglifică și elaborează, în final, o cronologie a fabulei românești, invocând trei nume de „întemeietori”: D. Țichindeal, Ioan Tomici și Gh. Lazăr. Revista mai găzduiește o dezbatere centrată pe unul din cele
REVISTA MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289233_a_290562]
-
se arătă preocupat de repertoriul teatrului din localitate, de valoarea literară a pieselor. Tot el schițează, atent la trăsăturile care particularizează, portrete de actori, iar în articolul Impresioniste. Traian Demetrescu și „Intim”, cateva amintiri încărcate de nostalgia adolescenței, surprinzând cu pătrundere și procesul de formare intelectuală a poetului. Sub titlul Schița asupra literaturii române, lui Al. Macedonski i se traduce, din „La Nouvelle revue internaționale”, publicație din Paris, un eseu în care este urmărită evoluția scrisului românesc de la poeții Văcărești la
REVOLTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289275_a_290604]
-
Brutus) critică, uneori cu o ironie prea apăsată, ideile estetice ale lui Al. Macedonski, recomandând, în schimb, poezia lui C. Mille sau pe aceea a lui D. N. Saphir. Într-un studiu dedicat gustului literar Șt. V. Nanu discută cu pătrundere starea literaturii române la 1890. Alte studii despre literatura națională scriu N. I. Apostolescu, mai puțin receptiv la valorile autohtone, exagerând efectele influențelor literare, Mihail Dragomirescu (Cultura populară și revistele populare, Individualismul ș.a.), V. D. Păun, Șt. Orășanu. Poezie populară trimit
REVISTA SOCIETAŢII „TINERIMEA ROMANA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289264_a_290593]
-
cu victoria partidei favorabile Junimii, fapt consfințit de sărbătorirea care, în 1882, este organizată în onoarea societății ieșene și a „Convorbirilor literare”, iar în 1910 de omagierea lui Titu Maiorescu. R.j. reprezintă unul dintre cele mai importante momente de pătrundere și consolidare în Transilvania și Bucovina a ideilor literare ale Junimii. Un substanțial sprijin a primit R.j. din partea Junimii pentru a edita, în 1888, „Almanahul Societății Academice Social-Literare «România jună»”. Repere bibliografice: Statutele Societății Academice Social-Literare „România jună” din
ROMANIA JUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289315_a_290644]
-
legături ambigue au ca punct de plecare psihologia incertă a trecerii de la vârsta adolescenței la aceea a maturității: Igor încearcă, mai mult sau mai puțin conștient, să își reprime sentimentele incestuoase față de mama sa. R. construiește aici, cu siguranță și pătrundere, trasee analitice surprinzătoare, precum și o atmosferă bizară, în care viața artiștilor de circ își află o aproape inspirată rescriere literară. SCRIERI: Apocalips terestru, București, 1932; Somnul singurătății, Chișinău, 1936; Scrieri alese, îngr. și pref. Simion Cibotaru, Chișinău, 1968; N-am
ROBOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289290_a_290619]
-
articol elogios al lui D.V. Barnoschi, închinat regelui Carol al II-lea și literelor românești. Același autor, în articolul Pierre de Ronsard, stăruie asupra ipotezei originii românești a poetului și a importanței sale în literatura franceză. Léon Main vorbește despre pătrunderea spiritului francez în România și a rolului jucat de Georges Duhamel în această direcție, iar D.V. Barnoschi, folosind de data aceasta pseudonimul C.S. Bihorean, oferă câteva sugestii prilejuite de o serie de lecturi franceze proaspete. Literatura propriu-zisă este reprezentată de
RONSARD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289367_a_290696]