1,794 matches
-
prezentat încă mecanismul! - Există și un mecanism?! Te urmăresc cu atenție! - Da! Există un mecanism subtil. Îți repet o afirmație mai veche: o viață întreagă am obișnuit să ne raportăm la ființele noastre doar ca la niște corpuri fizice, vizibile, palpabile și măsurabile, cu un sistem circulator, altul respirator... - Vrei să spui că nu suntem adevărați? - Nu am spus încă nimic! Doar că... - Doar că? Acestea sunt doar caracteristicile corpului nostru fizic! - Să înțeleg că mai avem și un alt corp
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
ordonat ca rezoluția să se dea în limba în care cererea a fost adresată, deci în limba română. Dl. G. a și primit o rezoluție în română și pe baza ei a ridicat cauțiunea de la dregătoria financiară. Iată o dovadă palpabilă, spune gazeta, că numai de noi depinde aplicarea limbii române în viața publică...” * ...”Zilele trecute - spune Gazeta Bucovinei - dl. Vasile Kogălniceanu, fiul repauzatului Mihail Kogălniceanu, a scos la lumină încă o scriere interesantă a părintelui său, intitulată: „Moldova și Valahia
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
argumentele esențiale ce l-au îndemnat să treacă la creștinism, numai deznădejdea omenească de pe cruce dovedește integritatea și seriozitatea jertfei nu doar pilde și aforisme ne oferă Mîntuitorul, ci carne și sînge, chin și deznădejde. În pușcărie Îl simte aproape palpabil, prezent, pe Hristos, ca atare se consideră norocos, incredibil de norocos. În instanță, derularea procesului celor douăzeci și cinci de intelectuali din grupul mistico-legionar al lui Noica este narată cu acuitatea celui ce le-a trăit cu inima trează și vibrînd de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
dragul meu, te-a lovit puțin norocul și acum dai lecții de viață ! Uită-te cum arunci banii pe fereastră ! Bani la care alții doar visează, bani din care ai putea pune deoparte și tu pentru o casă, pentru ceva palpabil, Dumnezeule ! Bani de care să ai când te-o ocoli șansa mai încolo, că doar roata vieții se învârte, nu trebuie să-ți spun eu asta ! Ai 23 de ani, Doamne, și cheltui ca un copil smintit. Pe artiști, cu
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
poate, domnul Iliescu care a avut decenii la rând putere, putere politică, și Într-un stat dictatorial, polițienesc, funcționarii și demnitarii superiori printre care s-a numărat aproape Întotdeauna eroul nostru au o putere incomparabil mai mare, mai „contondentă”, mai palpabilă, decât „colegii” lor din țările democrate - se știe asta! -, se pare că În mai ’90 a ajuns pentru prima oară În contact cu puterea; acea putere care „te transformă”: În afară prezinți un chip calm, ager, zâmbitor adesea, dar Înlăuntru
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
vieții, aflată „Îndărătul” meu, ca și În mine, precum și În miile de pagini În care au Înghețat figuri, evenimente, parabole, iscate dintr-o febră a „mărturisirii”, a „expresiei”; de fapt - din febra, din „neliniștea” de a dobândi o „dovadă” reală, „palpabilă” a propriei existențe. A fi „viu”, În sensul umanului, nu Înseamnă și a te Îndoi că ești? Un poet, un romancier „scrie” pentru a „reflecta”, e adevărat, dar... dacă merge până la capăt, el o face, se Înhamă acestui travaliu epuizant
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
fi condițiile de vitrege, orice poate fi conservat sau restaurat; trebuie doar să se considere că merită să se plătească și prețul. Probabil că pentru bucureșteni nu a meritat. Naționalismul românilor nu prea se manifestă când e vorba de urmele palpabile ale trecutului; servește la marcarea identității și demarcarea de ceilalți, dar nu prea a servit la salvarea monumentelor istorice. Pe măsură ce istoria avansează, bucureștenii Își șterg trecutul sau Îl lasă să se șteargă de la sine; semn al unei istorii instabile, dar
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
pentru tot restul nopții. Să le las pe Jayne și pe Marta să se ocupe de asta. Primul meu gând fusese că fiica ușor sărită a lui Jayne făcuse singură toată harababura asta, așa că voiam să las perna ca dovadă palpabilă. Dar când m-am întors să ies din cameră, iată-l acolo: Terby. Stătea inocent pe podea. Nu-mi aminteam să-l fi văzut când intrasem, iar acum stătea acolo, în așteptare, acoperit cu penele lui negre și cărămizii, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
altă pauză. Câinele pe care-l scosese la plimbare a fost și el ucis. - Asta e... la fel de groaznic, am zis pe dibuite după o pauză. Durata următoarei tăceri a lui Kimball umplu încăperea cu un sentiment distinct de anxietate, aproape palpabil. - Era un Sharpei, zise el. Am făcut și eu o pauză, analizând informația. - Asta e... chiar mai grav? am întrebat sfios și am înghițit automat încă o gură de votcă. - Sigur, e o rasă foarte rară de câine, mult mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
devieze ascultând vocile agasante de la cină. Poate că marijuana crease acele manifestări la care pretindeam să fi luat parte. Crezusem ceea ce s-a întâmplat astă-noapte? Care era diferența? Mai ales că nimeni nu mă credea și n-aveam nici o dovadă palpabilă. Ca scriitor măsluiești probele în favoarea concluziilor pe care vrei să le generezi și rareori optezi în favoarea adevărului. Și din moment ce adevărul dimineții din 3 noiembrie era nerelevant - din moment ce adevărul fusese deja descalificat - eram liber să-mi imaginez alt film. Iar din moment ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
simțeam tot mai confortabil cu irealitatea situației. Mă încărca cu tensiune dar mă și detașa de trupul meu. Ziua și noaptea de ieri fuseseră atât de străine de orice trăisem înainte încât teama era acum tivită cu o surescitare elementară, palpabilă. Nu mai puteam nega faptul că devenisem dependent de adrenalină. Atacurile de greață aproape că încetaseră și o dulce amețeală îi lua locul. Când mă gândeam la „ordine“ și „fapte“ pur și simplu îmi venea să râd. Trăiam într-un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
impusesem. Era autentic. Odată ajuns în casă n-am simțit nici un fel de teamă; nu se mai simțea nici un fel de trepidație. Resimțeam schimbarea; ceva fusese eliberat. Adia o nouă boare, o lipsă de tensiune, o diferență care nu era palpabilă dar reușea cumva să-și impună prezența cu mare forță. Am fost surprins când Victor a ieșit alergând din bucătărie, să mă întâmpine în holul de la intrare. Scăpat din adăpostul canin de la subsolul hotelului dădea din coadă și părea sincer
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
de ani, nu înțeleg și nu citesc nici ivrit, nici araba (fapt care mă ține departe, vai! de "oamenii de rând", obligându-mă să mă orientez cam prea mult spre notabilitățile francofone și anglofone). Nu pleci în căutarea unui Hristos palpabil dacă nu ai cât de cât credință, tot așa cum un goy nu va "urca" niciodată cu adevărat în Eretz Israel, iar unui kaffir nu-i va fi permis să îngenuncheze pe covorul alb-albastru al moscheii Al-Aqsa. Fără îndoială, nu-i
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
vâlvoi, cu fețele posomorâte, cu mantii negre (rossanul cu mâneci largi), mai mulți călugări patrulează pe străduțele patriarhiei ortodoxe grecești din Ierusalim, în vreme ce alții le barează intrarea pe poarta principală. Cele două tabere se pândesc una pe cealaltă. Tensiunea e palpabilă în acest labirint de străduțe făcut parcă pentru filmul negru (Rififi chez les popes) și în care, dincolo de zidurile sumbre, se joacă în secret o partidă politico-economică mai apropiată de Cu mâinile pe oraș decât de Dialogul carmelitelor. Patriarhul decăzut
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
că oricărui îndemn plin de blândețe, Scrierile Sfinte îi asociază, trei pagini mai la vale, un permis de a ucide. Această contradicție, tremendum et fascinans, e Legea sacrului. Să rămânem pragmatici. Să ne obișnuim cu ceea ce e mai aproape, mai palpabil: faptele și nu zisele. Chiar și redus astfel la cele dobândite în cursul vieții, exercițiul va rămâne unul dezinvolt și îndoielnic prin aceea că-l forțează pe cinicul care face oficiul de jurat să categorisească și să tipizeze. E o
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
au înfruntat pe un câmp de luptă din Europa, un număr atât de mare de oameni. Făcând apel la sentimentul de solidaritate creștină, Ștefan încerca să exploateze momentul psihologic favorabil pe care-l crease victoria sa de la Vaslui. O mărturie palpabilă a victoriei obținute de Ștefan o constituiau steagurile capturate, pe care domnitorul le trimitea regelui polon, regelui ungurilor și papei de la Roma. Ajutorul pe care Ștefan îl solicita îl interesa mai mult decât trofeele luate în timpul luptei, care ar fi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
întotdeauna. Nu c-aș fi eu, acu’, eu mă dau de-o parte și spun nu știu ce, dar nu mi-o plăcut să ies în față. Mi-o plăcut să ies în față, dar cu niște realizări, care, de fapt sunt palpabile, nu cu a țipa acolo. Dar, oricum, am participat că n-am avut cum, nu se putea altfel, n-aveai cum să nu te duci la o manifestare de 23 august sau de 1 mai, sau undeva unde erai chemat
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
a imediatului" care caută "senzaționalul în biografia eminesciană" se dovedește a fi o poartă pentru intrarea pe un teren plin de ascunzișuri, de tentante piste false, de neașteptate dezvăluiri (revelații) ce au stat și continuă să stea, în lipsa unor documente palpabile, sub semnul obscurității. S-a pornit, așadar, o "rectificare a biografiei poetului, în ultimii ani", chiar de către "eminescologi importanți" ca D. Vatamaniuc, N. Georgescu, Călin Cernăianu, la care i-aș mai adăuga eu pe T. Codreanu, Ion Filipciuc, pe de-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
ci, dimpotrivă, stimulează activitatea limitei". Geniile din familia sa, (Nietzsche, Holderlin), "presimt apropierea dezastrului și trăiesc, încercând să împiedice căderea, o hiperluciditate o "iluminare". Eminescu scrie în anul 1883 cele mai importante poeme ale sale fiindcă apropierea subteranei devenea din ce în ce mai palpabilă". E aici, la Eminescu, un tip de discurs poetic pe care Cornel Ungureanu îl corelaționează, într-o insinuată psihanaliză, firului existențial al creatorului, propunând astfel o altă pistă de înțelegere (de acces) a "căderii în sus", cum zice un alt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
a celor de la conducere în privința așteptărilor puterilor occidentale și organizațiilor internaționale cu care China este constrânsă tot mai mult să colaboreze. Deși a existat fără îndoială o mai mare bunăvoință în cadrul conducerii de a recunoaște oficial conceptul în schimbul unor beneficii palpabile cum este admiterea în Organizația Mondială a Comerțului (OMC) în 2001 și posibilitatea desfășurării la Beijing a Jocurilor Olimpice din 2008, această recunoaștere de suprafață nu a fost tradusă într-o schimbare constituțională fundamentală.2 Birocrația intelectuală care domnește peste China
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
Ungaria însă, ne-a uimit diferența față de România, mai multă lumină, piața de alimente plină de produse curate și frumos ambalate, oamenii au fost foarte civilizați și chiar prietenoși. Budapesta ne-a impresionat prin monumentalitate, frumusețe arhitecturală și un spirit palpabil de unitate, conștiință națională și un plus de civilizație. A urmat apoi granița mare, „Cortina de fier”, trecerea spre Austria. Purtând încă teama în suflet, căci putem fi încă reținuți (reținerea pașapoartelor) sau întorși din drum, ne-am apropiat cu
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
idioții le rostesc. Am încercat s-o întreb dacă într-adevăr Șoferu, care-i era ginere, a făcut scandal, dacă e supărat foc și alte asemenea. Dacă, la fel ca pe Farmacist, l-a înțepat inima. Scrisul avusese afecte materiale, palpabile. Nu vreau să fiu oaie neagră. L-am întâlnit pe Șofer tocmai când venea de la serviciu. - Stai, mă liniștit, că nici măcar n-am citit cartea! m-a domolit. Dădea de înțeles că s-a prins că riscul de a trăi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
omul, doar omul care sfințește locul, iar Dumnezeu îi sfințește calea și devenirea. Acesta era distinsul domn profesor Băcăoanu, un om, un nume, un apropiat al inimilor noastre frământate și mereu în căutarea adevărurilor existențiale, a celor lumești, a celor palpabile, nicidecum a celor sofisticate, filosofice. Doamne, ce-o fi fost în capul nostru dacă l-am fi avut la momentul acela pe umeri, de am conchis ambele grupe să plecăm de la orele de lucrări practice. Pe nivelul anului nostru, anul
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
acela de munte, iar liniștea și frigul făceau ca Întunericul să dispară. Era - nu știu cum să explic - ca și cum tot ce era solid s-ar fi topit În neant, făcînd să dispară orice semn al individualității și absorbindu-ne și pe noi, palpabilul, În Întunericul imens. Nici măcar un nor care să dea perspectivă spațiului nu ascundea vreo bucată din cerul Înstelat. La doar cîțiva metri distanță, lumina oarbă a unui stîlp nu mai avea putere să atenueze Întunericul. Fața omului nu se distingea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
lui viață și ființă; deodată din rănile mâinilor, ale picioarelor și a coastei pornesc raze ce se îndreaptă spre mâinile, picioarele și coasta lui Francisc care intră într-un abis de durere și bucurie; când revine la realitatea concretă și palpabilă observă că mâinile, picioarele și coasta poartă rănile contemplate în trupul Celui răstignit pe Calvar. Cutremurat de prezența acestor misterioase semne ia toate măsurile ce-i stăteau la îndemână pentru a nu fi descoperite de cei din jurul lui. Coborându-se
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]