2,861 matches
-
căpistere. Dacă la șase săptămîni de la moartea cuiva moare și o altă persoană din familia celui dintîi mort, atunci acesta se dezgroapă și, dacă îl găsește cu fața în jos, se crede că este strigoi; îndată i se bate un par în inimă, pe care o și ia, și cu ea se ung toți membrii familiei, păzindu-se prin aceasta de a mai muri vreunul. Prin morminte nu e bine a face dese umblete, mai cu samă marți și sîmbătă noaptea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
zice: „He, estimp; he, la anu’; he, la ălălant.“ Dacă se scoală la prima lovitură, se zice că se mărită anul ăla, estimp; dacă nu, la anu’ ori la celălalt. Flăcăul se duce cu mînile la spate să numere nouă pari din gard; al zecelea, dacă va fi noduros, e bogată ursita; iar de este limpede, e săracă. în sara de ajunul lui Sf. Vasile, cînd se pun fetele la masă, întîia bu cătură o mestecă și o pun jos; cam
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
tot în sec are s-o ducă-n viață. Dacă cel uns cu untdelemn sfințit deschide Evanghelia la un loc unde se află cuvinte tipărite roșu, apoi se crede că va trăi. Ca să trăiești mult, să pui un ciolan într-un par. Se crede că soacra cuiva carele vine ca oaspe într-o casă și află pe casnici tocmai șezînd la masă va trăi încă lung timp. Este un gîndăcel mititel cît vîrful acului care se cheamă paști. E roș și fraged
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de pe masă, ia toate lingurile în mînă și iese cu dînsele afară; le scutură în mînă și ascultă din care parte latră cînii, crezînd că dintr-acea parte vor sosi pețitorii. în presara Anului Nou, numără fetele cu ochii legați parii din gard pînă la nouă, iar pe al nouălea îl leagă cu un fir de lîneață roșie, ca a doua zi să-l cunoască. Dacă parul cel legat este cu scoarță, apoi bărbatul acelei fete va fi avut, iar dacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
acea parte vor sosi pețitorii. în presara Anului Nou, numără fetele cu ochii legați parii din gard pînă la nouă, iar pe al nouălea îl leagă cu un fir de lîneață roșie, ca a doua zi să-l cunoască. Dacă parul cel legat este cu scoarță, apoi bărbatul acelei fete va fi avut, iar dacă parul este cojit, atunci bă rbatul ei va fi sărac. Sara, în ajunul Sf. Vasile, fetele pun într-un vas cu apă o cracă de busuioc
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
din gard pînă la nouă, iar pe al nouălea îl leagă cu un fir de lîneață roșie, ca a doua zi să-l cunoască. Dacă parul cel legat este cu scoarță, apoi bărbatul acelei fete va fi avut, iar dacă parul este cojit, atunci bă rbatul ei va fi sărac. Sara, în ajunul Sf. Vasile, fetele pun într-un vas cu apă o cracă de busuioc și una de măr, apoi o para de argint cu punte*, lăsîndu-le astfel pînă dimineață
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Undele luminoase sunt incolore, culoarea se naște în ochiul nostru. Imaginea de undă determină tenta culorii. Corpurile care absorb întreaga lumină par din această cauză ochiuri negre, așa cum se întâmplă invers cu corpurile care reflectă toată lumina și de aceea par albe. Același lucru se întâmplă cu corpurile colorate care absorb o parte din lumină și reflectă partea cealaltă. Exemplu: un filtru verde absoarbe toată lumina în afară de verde care o lasă să treacă. Retina ochiului uman conține trei tipuri de celule
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
Sándor" , Utazás-Észak Amerikaban, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1975, pp. 95, 101 (unde se amintește contribuția lui Franklin XE "Franklin" la redactarea „Declarației de independență”), 290, 293. Benjamin Franklin XE "Franklin" , Experiences et observations sur l’electricité faites à Philadelphie en Amerique par... et communiquées dans plusieurs lettres à M.P. Collinson, ediția a II-a, tom. I-II, Durand, Paris, 1756, exemplar aflat la Biblioteca Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române, cota R 85769. Bibliothecae Samuelis S.R.I. Com. Teleki XE "Teleki" de Szék, Pars Secunda
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
care (vrăjitoria, descântecul) paranormalul va fi o floricică, acolo. Vor fi stăpâni acei care vor direcționa pe oameni ce să facă, pe cât mai mulți (în folosul lor, evident). Au fost războaiele vizibile cu sulița, sabia, calul (la noi, secera și parul) tunul, tancul dar omul se teme prea mult azi de război chiar dacă are rachete, tocmai pentru că le are, cu puterea lor distrugătoare. Va urma repede televizorul la purtător (ca celularul, acum), cipul de control și îndrumare, creația controlată, viața supravegheată
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
dar nu mai vine vara; nici după mutația din buletin nu e ceva foarte clar și nici după recensământul din oct. 2011. Cândva foarte compact, în sat se construiau și pe versantul râpii, de regulă, case din păruială și lut (pari în picioare compactați cu lut) acoperite cu șindrilă sau paie; în ultimele decenii puține au fost tăbluite. Două camere 3x4 m., despărțite de un hol iar în spate un chiler, rar, beci, ar fi prototipul. Coșer, grajd, alte „dosuri” adică
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
Foarță, Editura Meridiane, București, 1968. Vandendorpe, Christian, "Régime du visuel et transformations de l'allégorie", în Protée, volumul 33, nr. 1/2005, pp. 25-38. Vătășianu, Virgil, Istoria artei europene, Editura Meridiane, București, 1972. Vrânceanu, Alexandra, La redecouverte de l'ekphrasis par Leo Spitzer et son influence sur les études de littérature comparées americaines, în volumul Leo Spitzer Lo stile e il metodo, Esedra, Padova, 2010. Vrânceanu, Alexandra, "Descrierea operei de artă în romanele lui Camil Petrescu", în revista Analele Universității București
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
în volumul Essays on English Literature and American Literature, Anna Hatcher, Princeton, New Jersey, Princeton University Press, 1962. 3 Pentru unii cercetători, Leo Spitzer este chiar inventatorul unei subdiscipline dedicate epkrasticii. Vezi studiul Alexandrei Vrânceanu, La redecouverte de l'ekphrasis par Leo Spitzer et son influence sur les études de littérature comparées americaines, în volumul Leo Spitzer Lo stile e il metodo, Esedra, Padova, 2010. 4 "The ekphrasis, the description of an objet d'art by the medium of the word
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
les apparences trompeuses ou accessoires d'une surface ", Idem, p. 62. 37 Philippe Hamon identifică în romanul lui Jules Vernes, 20000 de leghe sub mări, trei funcții ale descrierii pentru a le regăsi și în discursul publicitar: " L'ensemble constitué par le fonctions: nommer, décrire, exalter, se retrouve, à l'époque moderne, pour caractériser le discours de la publicité ", Idem, p. 72. 38 " Le descripteur se pose souvent comme savant, savant sur les choses (la description réaliste, encyclopédique) et/ou savant sur
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
a arestului din capitală. Maltratările la care au fost supuși protestatarii arestați au fost extrem de variate (unele soldându-se, din cauza traumei fizice intense, cu urinarea de sânge): bătăi cu pumnii, cu picioarele, cu scaune (sau cu picioare de scaun), cu parul, cu bâta, lovituri cu bastonul de cauciuc la testicule, lovituri în stomac, bătăi la palme și la tălpi cu bastonul de cauciuc; lovire de calorifer; strivirea degetelor la ușă; smulgerea părului; postúri incomode: arestații erau siliți să stea într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Introduction à la lecture de Saussure, Paris, Payot-Rivages, 1997. - Pierre FONTANIER [1818] 1977: Figurile limbajului,. trad. Antonia Constantinescu, București, Univers. - Wilhelm VON HUMBOLDT: Sur le caractère national des langues et autres écrits sur le langage, traduction et mise en recueil par Denis Thouard, Seuil, coll. Points 425, 2000. - Julia KRISTEVA: "Sémanalyse: conditions d'une sémiotique scientifique", entretien avec J.-C. Coquet, Semiotica, V-4, La Haye, Mouton, 1972: 324-349. - Julia KRISTEVA: "Le texte et sa science", Séméiotiké, Recherches pour une sémanalyse
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
alii, Presses universitaires de Lille, 1984: 9-12. Despre frază: - Alain BERRENDONNER: "Pour une macrosyntaxe", Travaux de Linguistique Paris-Gembloux, Duculot, 1990: 25-36. - "Les deux syntaxes", Verbum XXIV, 1-2, Presses universitaires de Nancy, 2002: 23-35. - Le Français aujourd'hui 135, 2001, coordonné par Jean-Louis Chiss et S. Meleuc, en particulier "La phrase revisitée" de Pierre Le Goffic (97-107). - Joëlle Gardes TAMINE, Marie-Antoinette Pellizza: La construction du texte, Paris, A. Colin, 1998. - L'Information grammaticale 98, iunie 2003, coordonné par Bernard Bosredon et Irène
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
hui 135, 2001, coordonné par Jean-Louis Chiss et S. Meleuc, en particulier "La phrase revisitée" de Pierre Le Goffic (97-107). - Joëlle Gardes TAMINE, Marie-Antoinette Pellizza: La construction du texte, Paris, A. Colin, 1998. - L'Information grammaticale 98, iunie 2003, coordonné par Bernard Bosredon et Irène Tamba, en particulier la synthèse historique de Jacqueline Léon (3-16) "Faut-il dire adieu a la phrase?" de Georges Kleiber (17-22) și "Phrase, position, énoncé, etc. Pour une nouvelle terminologie" de Joëlle Gardes Ta (23-27). - Georges MOLINIE
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
très forts 5" vous accomplissez] § 6 vous accomplissez ici // et c'est à MontRÉal qu'il faut que j'le DISe [Appl. forts 4" au nom parce que] § 7 parce que // s'il y a au mONde // une ville exEMPLAIRe / par ses RÉUSSITes Modernes / c'est la VÔtre [Appl. très forts 7" je dis / (vive de Gaulle / vive de Gaulle)] § 8 je dis / c'est la vôtre // et je m'permets d'ajouter c'est la NÔTRe [Appl. très forts 9
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
nu era cu nimic mai prejos, însă n-avea decât o bicicletă veche, bicicleta unchiului Roby Dumnezeu să-l odihnească! -, Julius, care parcă era copia nereușită a lui Tibi, l-a pândit pe acesta și i-a dat cu un par în cap. Tibi, care a fost mereu copleșit de noroc, a scăpat cu o ședere de trei săptămâni la un spital de lux, iar Julius a intrat la închisoare pentru tentativă de omor. Și toate astea doar pentru că între Republica
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
notes et index par R. Braun, Paris, 1994, SC 365, 368, 399. Tertulliani opera, éd. A. Kroymann, Leipzig, 1906. S. Thasci Caecili Cypriani Opera Omnia, G. Hartel (éd.), CSEL 3, Vienne, 1868-1871, 3 vol. Cyprien, Correspondance, texte établi et traduit par le chanoine Bayard, Paris, 1925, 2 vol. Cyprien, De l’unité de l’église catholique, intr., trad., notes par P. de Labriolle, Paris, 1942. Cipriano, Obras, éd. bilingue, latin-espagnol, intr., trad. et notes par J. Campos, Madrid, 1964. Augustin, Epistulae
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
târziu de Constantin, care a stabilit noua capitală a imperiului la Constantinopol. În legătură cu subiectul nostru, amintim două mărturii ale epocii. Prima aparține lui Aurelius Victor, De Caesaribus 5, 14: Quis proditis caesisque imanior urbem incendio, plebem feris uulgo missis, senatum pari morte tollere decreuerat, noua sede regno quaesita, maximeque incitante legato Parthorum („Acesta, și mai crud prin trădările și prin crimele sale, hotărâse să piardă Roma prin foc, poporul, prin animalele sălbatice, și Senatul printr‑o moarte asemănătoare, căutând o nouă
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
pe care am corectat‑o în multe locuri. O nouă ediție a Comentariului a fost stabilită de Régis Courtray. . J. Forget, „Saint Jérôme”, în Dictionnaire de théologie catholique, Paris, 1924, vol. 8, col. 940. . Ibidem, col. 941. Cf. Praef. In Par. Juxta LXX, PL 29, col. 404; Praef. Quaest. In Gen., PL 23, col. 936. . Ibidem, col. 941. Cf. Epistola 57, 7, precum și Prefață la Paralipomena, PL 28, coll. 1325‑1326. . Tu autem describe ea tripliciter in consilio et scientia, ut
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
de atenție. În schimb, la bărbați sunt corelate cu trezirea dorinței sexuale în special sectoarele vizuale. Se pare așadar că există la cele două sexe rețele cerebrale diferite pentru iubirea romantică. Am văzut deja că la bărbați vizualul și sexualul par a fi în strânsă legătură... Înseamnă oare acest lucru că sunt mai puțin romantici? Este dificil de spus, dar nu e mai puțin adevărat că, dacă adăugăm la rezultatele acestui studiu faptul că bărbații au o apetență pentru relațiile pe
[Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
Portretul orașului rămâne remarcabil datorită scenelor din viața cotidiană. Descrierile sunt de asemenea remarcabile grație oricărei dorințe de a moraliza. De exemplu, FitzStephen descrie "bătăliile pe apă" duse de tineri în timpul sărbătorilor de Paște: "Un scut este agățat de un par înfipt în mijlocul râului, o barcă fără vâsle este pregătită pentru a fi dusă de forța apei iar la capătul ei stă un tânăr gata să atace scutul cu lancea sa; dacă își rupe lancea, curentul îl va face să se
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
138). Poate fi regăsit atunci când tinichigiul își primește plata de gropar de la orășenii înfricoșați care se tem să-l atingă deoarece a venit în contact cu cadavrul. Astfel zece șilingi au fost puși într-o cârpă legată de capătul unui par și dați (în văzul întregii parohii, care stătea departe, cu nasurile acoperite) de către însuși primarul orașului tinichigiului, care a luat banii cu o mână și a tras de sfoară cu cealaltă, cerând o halbă de bere. Odată banii luați, el
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]