11,983 matches
-
care un membru al Parlamentului îl dă asupra actului normativ nu reprezintă altceva decât rezultatul acestei activități prealabile, desfășurate în condițiile prevăzute de legi și regulamente. Așa fiind, Curtea constată că principiul mandatului reprezentativ pune accent pe legătura politică a parlamentarului cu electoratul său, respectiv pe independența sa în exercitarea mandatului în raport cu o voință exterioară, și pe votul său în acord cu propria conștiință. ... 42. Analizând aceste concluzii prin raportare la cauza dedusă judecății, Curtea reține că instituirea unui
DECIZIA nr. 445 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261686]
-
de calitate a conținutului actelor normative pe care le inițiază deputații și senatorii are rolul de a forma o conduită responsabilă în procesul de elaborare a propunerilor legislative și atentă la efectele juridice pe care soluțiile legislative le vor avea. Parlamentarii pot exercita dreptul de inițiativă legislativă, care, chiar dacă are o consacrare constituțională, nu dobândește caracter absolut prin alăturarea cu principiul mandatului reprezentativ. Fundamentat pe legătura politică a parlamentarului cu alegătorii, mandatul reprezentativ nu îi conferă acestuia o libertate absolută
DECIZIA nr. 445 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261686]
-
atentă la efectele juridice pe care soluțiile legislative le vor avea. Parlamentarii pot exercita dreptul de inițiativă legislativă, care, chiar dacă are o consacrare constituțională, nu dobândește caracter absolut prin alăturarea cu principiul mandatului reprezentativ. Fundamentat pe legătura politică a parlamentarului cu alegătorii, mandatul reprezentativ nu îi conferă acestuia o libertate absolută, mai presus de normele constituționale, legale și regulamentare. Mai mult, fiind menit să asigure independența sa în exercitarea mandatului, acest principiu nu poate fi invocat pentru a justifica o
DECIZIA nr. 445 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261686]
-
mandatul reprezentativ nu îi conferă acestuia o libertate absolută, mai presus de normele constituționale, legale și regulamentare. Mai mult, fiind menit să asigure independența sa în exercitarea mandatului, acest principiu nu poate fi invocat pentru a justifica o activitate a parlamentarului dincolo de rigorile impuse de tehnica legislativă privind adoptarea unui act normativ, cu precădere respectarea criteriilor de calitate ale conținutului, în special sub aspectul reglementării unui interes public general. Or, așa cum s-a arătat în prealabil, legiuitorul își întemeiază
DECIZIA nr. 445 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261686]
-
în Decizia nr. 678 din 29 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 946 din 15 octombrie 2020, paragraful 121, că „exigențele statului de drept sunt cele care impun ca toate autoritățile statului (inclusiv Parlamentul și parlamentarii) să respecte prevederile/obligațiile stabilite de actele normative adoptate, aspect care nu vizează problema naturii mandatului (reprezentativ/imperativ). O abordare contrară ar duce la concluzia inacceptabilă și irațională că mandatul reprezentativ ar excepta Parlamentul și parlamentarii de la obligația de respectare a
DECIZIA nr. 445 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261686]
-
toate autoritățile statului (inclusiv Parlamentul și parlamentarii) să respecte prevederile/obligațiile stabilite de actele normative adoptate, aspect care nu vizează problema naturii mandatului (reprezentativ/imperativ). O abordare contrară ar duce la concluzia inacceptabilă și irațională că mandatul reprezentativ ar excepta Parlamentul și parlamentarii de la obligația de respectare a legilor, prevăzută de art. 1 alin. (5) din Constituție“. ... 44. Pentru aceste argumente, Curtea nu poate reține incidența în cauză a principiului mandatului reprezentativ, astfel că va respinge ca neîntemeiată critica fundamentată pe dispozițiile
DECIZIA nr. 445 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261686]
-
locale și camere de comerț și industrie, deci în acord cu prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție referitoare la calitatea actelor normative, și nu contravin prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituție referitoare la dreptul de inițiativă legislativă a parlamentarilor, nefiind aplicabile deputaților și senatorilor în lipsa unei proceduri distincte. ... 58. În fine, având în vedere că obligațiile stabilite de art. 9^1 alin. (4^2) din Legea nr. 346/2004, în forma modificată prin legea supusă controlului, nu sunt aplicabile în cazul
DECIZIA nr. 445 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261686]
-
de față. Se arată că nesocotirea prevederilor regulamentare atrage implicit și încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (3) și (5) coroborat cu art. 69 alin. (1) din Constituție, deoarece procedura aceasta forțată a împiedicat exercitarea corespunzătoare a mandatului reprezentativ de către parlamentarii care au participat la vot, fără dezbateri și fără a putea lua cunoștință, în timp util, de conținutul raportului. ... 7. Se invocă și jurisprudența Curții Constituționale, de exemplu, Decizia nr. 128 din 6 martie 2019, paragraful 32, prin care s-
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
Tineretului și Egalității de Șanse, Ministerul Afacerilor Externe și de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA), precum și demersurile de diplomație parlamentară realizate, în baza mandatului încredințat de Birourile Permanente ale Senatului României și Camerei Deputaților, de parlamentari români, în cadrul vizitelor de lucru efectuate în Republica Federală Germania, în iulie 2021 și în septembrie 2022, dar și în cadrul mitingului organizat de comunitățile românești din Europa în data de 26 noiembrie 2022, la Berlin, pentru a sprijini
DECLARAȚIE nr. 1 din 21 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262984]
-
fi transmise în direct sau înregistrate de către mass-media acreditată la Senat. Articolul 138 (1) În situații excepționale, constatate de către autoritățile abilitate, precum epidemiile, pandemiile, fenomenele naturale extreme, cutremure, acte de terorism și alte situații care fac imposibilă prezența parlamentarilor la sediul Senatului, ședințele Biroului permanent al Senatului, ședințele Comitetului liderilor, ședințele comisiilor permanente, precum și ședințele plenului Senatului se vor desfășura prin mijloace electronice, printr-o procedură care va fi stabilită prin hotărâre a Biroului permanent al Senatului. Rezultatul
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/262274]
-
privind îndatoririle senatorului prevăzute de Constituție, și de Legea privind statutul deputaților și al senatorilor; ... b) încălcarea jurământului de credință; ... c) nerespectarea prevederilor Regulamentului Senatului; ... d) exercitarea abuzivă a mandatului de senator; ... e) comportamentul injurios sau calomniator la adresa unui parlamentar ori a altui demnitar în ședințele de plen, de comisii sau de birou ori în afara acestora, dar cu privire la exercitarea mandatului de senator; ... f) tulburarea ordinii parlamentare prin utilizarea oricăror forme de agresivitate directă de natură fizică sau
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/262274]
-
ședințele de plen, de comisii sau de birou ori în afara acestora, dar cu privire la exercitarea mandatului de senator; ... f) tulburarea ordinii parlamentare prin utilizarea oricăror forme de agresivitate directă de natură fizică sau verbală la adresa unui alt parlamentar sau a oricărei alte persoane prezente la activitățile parlamentare; ... g) utilizarea cardului de vot electronic de către orice altă persoană în scopul folosirii acestuia în cadrul sistemului de vot electronic; ... h) transmiterea în direct sau înregistrarea ședințelor Senatului, Biroului permanent
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/262274]
-
ale comisiilor, prin alte mijloace decât cele prevăzute în Regulamentul Senatului. Prin excepție, senatorii pot transmite sau înregistra ședința Senatului și ședințele comisiilor numai în perimetrul din sala de ședințe alocat grupului parlamentar ai căror membri sunt sau, în cazul parlamentarilor neafiliați, în perimetrul alocat acestora; ... i) desfășurarea unui material vizual cu caracter ofensator, inclusiv banner, în sala de ședințe în plen sau în sălile comisiilor Senatului; ... j) difuzarea unor materiale audio înregistrate cu caracter ofensator și utilizarea de mijloace de
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/262274]
-
sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv personalului care își desfășoară activitatea în cadrul autorităților publice autonome cu atribuții de reglementare, ci numai personalului plătit în condițiile Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice“, un grup de parlamentari au inițiat o propunere legislativă de modificare a Legii nr. 78/2018, cu scopul reglementării „unor măsuri privind asigurarea unei aplicări unitare/uniforme a prevederilor legale privind exonerarea personalului din cadrul autorităților și instituțiilor administrației publice ale căror bugete sunt prevăzute la
DECIZIA nr. 443 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261701]
-
din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat sunt neconstituționale. Situația astfel creată a fost supusă analizei organului profesional cel mai reprezentativ al profesiei de avocat - Congresul Avocaților -, care a propus soluțiile legislative cuprinse și asumate de parlamentari prin această inițiativă legislativă. ... 26. Deși a suferit diferite nuanțări în procedura legislativă derulată în fața ambelor Camere ale Parlamentului, propunerea legislativă reglementează un criteriu de nedemnitate în profesia de avocat, care constă, în forma sa finală, în condamnarea printr-
DECIZIA nr. 582 din 23 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263699]
-
a comisiilor parlamentare trebuie astfel determinată încât să permită reprezentarea tuturor grupurilor parlamentare, potrivit configurației politice. Spre exemplu, în cazul Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului în domeniul securității naționale era necesară o componență numerică de 25 de parlamentari, fapt care să permită reprezentarea cu un membru a grupului parlamentar al deputaților independenți de Dreapta. Reprezentarea acestui grup parlamentar la nivelul comisiilor parlamentare este îndreptățită de îndeplinirea tuturor rigorilor prevăzute de Regulamentul Camerei Deputaților sau de considerentele deciziilor Curții
DECIZIA nr. 444 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263760]
-
aspectele esențiale ale rolului grupurilor parlamentare în aceste raporturi îl constituie implicarea în formarea celorlalte structuri ale Camerelor Parlamentului, prin formularea de propuneri pentru alegerea componenței birourilor permanente și a comisiilor parlamentare. Conform deciziei menționate, rezultând din uniunea voluntară a parlamentarilor, crearea grupurilor parlamentare constituie un drept, iar nu o obligație. Referindu-se la acest drept al parlamentarilor, norma regulamentară nu stabilește nicio restricție cât privește momentul exercitării acestuia. Prin urmare, nu este contrară Legii fundamentale constituirea, pe parcursul legislaturii, potrivit
DECIZIA nr. 444 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263760]
-
Camerelor Parlamentului, prin formularea de propuneri pentru alegerea componenței birourilor permanente și a comisiilor parlamentare. Conform deciziei menționate, rezultând din uniunea voluntară a parlamentarilor, crearea grupurilor parlamentare constituie un drept, iar nu o obligație. Referindu-se la acest drept al parlamentarilor, norma regulamentară nu stabilește nicio restricție cât privește momentul exercitării acestuia. Prin urmare, nu este contrară Legii fundamentale constituirea, pe parcursul legislaturii, potrivit regulamentelor Camerelor și cu respectarea Constituției, a unui grup parlamentar care nu a existat la începutul legislaturii
DECIZIA nr. 444 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263760]
-
reiese din prevederile Constituției României, ale Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, ale Regulamentului Senatului și ale Regulamentului Camerei Deputaților, grupul parlamentar este o structură internă a Camerei. Astfel, capitolul din Constituție în care este prevăzut dreptul parlamentarilor de a se organiza în grupuri parlamentare, potrivit regulamentului fiecărei Camere, are denumirea Organizarea internă. Analizând sesizarea înaintată de doamna deputat Victoria-Violeta Alexandru, care a semnat în calitate de lider al Grupului parlamentar al deputaților independenți de Dreapta, Biroul permanent
DECIZIA nr. 444 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263760]
-
care fac parte din structura Camerei Deputaților. De asemenea, autorul sesizării, respectiv doamna deputat Victoria-Violeta Alexandru, este trecută la categoria deputați neafiliați, la poziția nr. 2. Mai mult, din informațiile oficiale aflate pe site-ul Camerei Deputaților rezultă că toți parlamentarii cu privire la care se precizează că ar face parte din componența, respectiv din conducerea noului grup parlamentar sunt înscriși în evidențele oficiale ca deputați neafiliați. ... 37. De asemenea, potrivit Adresei nr. 2/2.281CP din 14 iulie 2022, menționată la paragraful
DECIZIA nr. 444 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263760]
-
Decizia nr. 85 din 13 februarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 326 din 25 aprilie 2019, paragrafele 64 și 65, Curtea a reținut că, în temeiul art. 64 alin. (3) din Constituție, care consacră dreptul parlamentarilor de a se organiza în grupuri parlamentare, potrivit regulamentului fiecărei Camere, „Regulamentul Camerei Deputaților instituie următoarele reguli de constituire a grupurilor parlamentare: grupurile parlamentare sunt structuri ale Camerei Deputaților formate din cel puțin 10 deputați [art. 13 alin. (1)]; deputații
DECIZIA nr. 444 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263760]
-
către liderii lor, la începutul sesiunii parlamentare, reprezintă ultima etapă într-o suită de reguli cărora trebuie să se subsumeze înființarea acestora, însă această prezentare nu poate fi constitutivă de drepturi prin ea însăși câtă vreme manifestarea de voință a parlamentarilor de a se asocia într-un grup parlamentar - ce nu se poate exercita în afara regulilor constituționale și regulamentare - nu se reflectă în niciun act juridic formalizat al Camerei, care să constate noua realitate politică. De aceea, înființarea unei noi
DECIZIA nr. 444 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263760]
-
dacă înființarea noului grup parlamentar se reflectă în structura tuturor organelor de conducere și de lucru ale Camerei, constituite în conformitate cu dispozițiile art. 64 alin. (2), (4) și (5) din Constituție, prin hotărâre. ... 43. Manifestarea de voință a unor parlamentari de a constitui un grup parlamentar este subsumată respectării unor reguli constituționale și regulamentare, iar prezentarea acestei decizii, prin liderul lor, în plenul Camerei nu poate rămâne în afara voinței Camerei. Adoptarea tuturor actelor juridice succesive de constituire a organelor
DECIZIA nr. 444 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263760]
-
dezbatere sau procedura de urgență. Încălcarea acestor dispoziții regulamentare atrage implicit și încălcarea art. 1 alin. (3) și (5) coroborat cu art. 69 alin. (1) din Constituție, deoarece această procedură forțată a împiedicat exercitarea corespunzătoare a mandatului reprezentativ de către parlamentarii care au participat la vot, fără dezbateri și fără a putea lua cunoștință în timp util de conținutul raportului. Se mai subliniază că nerespectarea regulamentului celor două Camere echivalează cu încălcarea art. 76 alin. (3) din Constituție. Se invocă, în
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
art. 69 din Constituție, care stabilesc că, în exercitarea mandatului, deputații și senatorii sunt în serviciul poporului și că orice mandat imperativ este nul, constituie fundamentul juridic al mandatului reprezentativ. Acest text constituțional stă la baza interpretării raporturilor constituționale dintre parlamentar, pe de o parte, și alegătorii lui, partidele sau formațiunile politice care au susținut respectiva candidatură și Camera din care face parte parlamentarul, pe de altă parte (Decizia nr. 80 din 16 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]