3,503 matches
-
Ținea mult la titulatura sa de sofist. Sfântul Vasile și Sfântul Grigorie de Nazianz l-au întâlnit pe Libaniu la Atena, și primul dintre ei a studiat chiar sub îndrumarea sa<footnote Bruno H. Vandemberghe, Saint Jean Chrysostome et la Parole de Dieu, Les Editions de Cerf, 29, Paris, 1961, pp. 13-14. footnote>. Însă, Ioan l-a întrecut pe Libaniu și pe toți oratorii păgâni, de aceea nu a fost iubit de aceștia din urmă, mai ales că el glorifica creștinismul
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
bibliotecă. De aceea, considerăm că celelalte biblioteci ar trebui să implementeze tehnologia similară. În ceea ce privește accesul românilor la revistele conținute de baze de date notorii (cu titlu de exemplu: Oxford Journals, Cambridge Journals on-line ș.a.), acesta este permis pe bază de parolă, dar gratuit, cercetătorilor, doctoranzilor, cadrelor didactice, prin intermediul Acces Mobil Anelis 2011, platformă disponibilă prin intermediul accesării finanțării prin intermediul Fondului European de Dezvoltare Regională. • Politici și programe pentru îmbunătățirea transferului de tehnologie în sectorul de afaceri sunt de asemenea importante. Transferul de
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
63 Idem, op.citată, p.213-214. 43 este necesară mai întâi cunoașterea competenței, ea fiind aceea care, dincolo de datele variabile individuale (atenție, memorie, context), fundamentează și condiționează performanța. Distincția dintre competență și performanța corespunde, oarecum, distincției saussuriene dintre „langue” și „parole” cu diferența că „langue” a fost concepută ca un fenomen static, ca inventar de semne și reguli, aspectul creator fiind raportat numai la „parole”. „ În realitate, în vorbire ca și în performanță, se manifesta o creativitate care schimbă regulile existente
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
fundamentează și condiționează performanța. Distincția dintre competență și performanța corespunde, oarecum, distincției saussuriene dintre „langue” și „parole” cu diferența că „langue” a fost concepută ca un fenomen static, ca inventar de semne și reguli, aspectul creator fiind raportat numai la „parole”. „ În realitate, în vorbire ca și în performanță, se manifesta o creativitate care schimbă regulile existente, care duc la modificări (obiect al istoriei limbii), în timp ce în limbă, ca și în competență, se manifestă o creativitate guvernată de legi, inovații în
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
Ținea mult la titulatura sa de sofist. Sfântul Vasile și Sfântul Grigorie de Nazianz l-au întâlnit pe Libaniu la Atena, și primul dintre ei a studiat chiar sub îndrumarea sa<footnote Bruno H. Vandemberghe, Saint Jean Chrysostome et la Parole de Dieu, Les Editions de Cerf, 29, Paris, 1961, pp. 13-14. footnote>. Însă, Ioan l-a întrecut pe Libaniu și pe toți oratorii păgâni, de aceea nu a fost iubit de aceștia din urmă, mai ales că el glorifica creștinismul
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
63 Idem, op.citată, p.213-214. 43 este necesară mai întâi cunoașterea competenței, ea fiind aceea care, dincolo de datele variabile individuale (atenție, memorie, context), fundamentează și condiționează performanța. Distincția dintre competență și performanța corespunde, oarecum, distincției saussuriene dintre „langue” și „parole” cu diferența că „langue” a fost concepută ca un fenomen static, ca inventar de semne și reguli, aspectul creator fiind raportat numai la „parole”. „ În realitate, în vorbire ca și în performanță, se manifesta o creativitate care schimbă regulile existente
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
fundamentează și condiționează performanța. Distincția dintre competență și performanța corespunde, oarecum, distincției saussuriene dintre „langue” și „parole” cu diferența că „langue” a fost concepută ca un fenomen static, ca inventar de semne și reguli, aspectul creator fiind raportat numai la „parole”. „ În realitate, în vorbire ca și în performanță, se manifesta o creativitate care schimbă regulile existente, care duc la modificări (obiect al istoriei limbii), în timp ce în limbă, ca și în competență, se manifestă o creativitate guvernată de legi, inovații în
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
să-i fie victimă, pentru că a putut să ia în orașul său natal lecții de la dascăli renumiți. Antiohia nu avea renumele Atenei, dar era totuși un bastion al înaltei culturi elenice<footnote Bruno H. Vanderberghe, Saint Jean Chrysostome et la Parole de Dieu, Les Editions de Cerf, 29, Paris, 1961, p. 12. footnote>. Dar Antiohia ne mai este evocată și de marea școală teologică de aici: școala exegetică al cărei cel mai mare doctor a fost Sfântul Ioan Gură de Aur
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
mai cumplit...) și (Îmi spun...), aspre confesiuni ale alterității care inspiră și repugnanță, și desfătare, și cruzime, și tandrețe. Într-un ingenios poem programatic din această ultimă carte de versuri, poetul mărturisește a fi încercat să caute "Cheia. Formula. Codul. Parola. Descântecul. Ceva care să deschidă, să lumineze, să mă poarte pe un traseu coerent. Sensul. Înțelesul. Tâlcul. Deslușirea". În mod evident, enumerarea sună suficient de acid pentru a submina potențiala supradoză de misticism poetic sugerat. Ceea ce contează însă este doar
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
XX-lea. Astfel, eroul se metamorfozează în aventurier: "on voit leș candidats-héros hésiter entre écrire et dominer, briller par la redondance d'un style de prestige et briller par le prestige d'un personnage redondant (...) c'est l'orgueil de la parole qui l'emporte, le souci de la mise en scène esthétique. Le héros devient l'aventurier et l'aventure devient le tour de force d'un discours bien retenu" [Blanchot, p.555]. Flaubert și școala lui Emile Zola consideră mediocritatea drept
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
proprietar al magazinului de noutăți Mouret: "îl y avait en lui une rechute de passion, comme une terreur sacrée d'avoir insulté son idole" [Zola, Au Bonheur des Dames, p.364]. 47 "elle avait vraiment besoin de lui, de șa parole adoratrice, de son regard amoureux, de son affection enveloppante et proche, de la caresse discrète de șa présence. Elle en avait besoin, comme une idole, pour devenir vrai dieu, a besoin de prière et de foi. Dans la chapelle vide, elle
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
davantage ni mieux que je ne le fais en ce moment" [Maupassant, Notre coeur, p.187,190]; "Quand elle songeait à cela, à cette folie tendre où pouvait nous jeter l'existence voisine d'un autre être, să vue, să parole, să pensée, le je ne sais quoi de l'intime personne dont notre cœur devient éperdument troublé, elle s'en jugeait incapable" [Maupassant, Notre cœur, p.119]. 301 "Mais cela ne durăit jamais. Pourquoi? Elle se fatiguait, elle se dégoûtait
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
cu disperarea și singularitatea ei: "Leurs yeux se rencontrèrent. Plus îl la contemplait, plus îl sentait entre elle et lui se creuser des abîmes. Îl songeait qu'il faudrait la quitter tout à l'heure, irrévocablement, sans avoir arraché une parole, sans lui laisser même un souvenir! (...) Îl la verrait encore, peut-être?" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.41, 44]. 309 "Jamais îl n'avait vu cette splendeur de șa peau brune, la séduction de șa taille, ni cette finesse des doigts
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
meiul / și brusc erau de nea / la fel cuvintele. Un strop de soare, nimbul unui înger, / iar apoi ceață; și copacii / și noi urziți din aer dimineața (trad. MB).257 Binomul termen-referent poate fi pus în lumina de recurenta termenului parolă care este o prezență de sine stătătoare cu o multitudine de fațete și un veritabil protagonist al poeziei quasimodiene.258 Este redat printr-o dinamică de solidificare și ingreunare ce se explică prin dorința de a-l fixă între limitele
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
migăloasa de restaurare a vocabulelor, încercând să redea acestora forță originară, sicilianul a tradus, ca și tânărul Giacomo, fragmente scrise de poeta din Lesbos, în care se pare că ambii se regaseau. Zei, dimprejur cuvinte ușoare, dar nevinovate Numi, intorno parole eteree, mă innocenti cântă Safo în traducerea sicilianului.482 Chiar în primele pagini ale culegerii de însemnări Zibaldone erau definite trăsăturile principale ale poeziei sublime și ale cuvântului străvechi. Opțiunea de a traduce și de a studia opera lui Safo
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
ce le caracterizează în poezia sicilianului și subliniind capacitatea lor combinatorie, considerăm că am adus teoriei macriene a cuvântului reificat o completare binevenită, menită să ridice măcar un semn de întrebare în legătură cu imobilitatea teoriei despre cuvântul quasimodian, pietrificat. Însuși termenul parolă, remarcă Oreste Macrì, este unul dintre protagoniștii poeziilor quasimodiene din prima etapă de creație, fapt demonstrat de numărul mare de ocurente (32); în respectivele contexte dihotomia soliditate / evanescenta se poate observa în măiestria cu care autorul a transformat la nivel
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
D'alberi sofferte forme: Ignoto mi svegli / a vită terrena. Elegia: Gelida messaggera della notte, / șei ritornata limpida ai balconi / delle case distrutte, a illuminare / le tombe ignote, i derelitti resti / della terra fumante. În una città lontana: Aspettavi una parolă / a te ignota o mia? Poi îl corvo și volse, / staccò le zampe rapide dall'erba / e sparì nell'aria del tuo occhio verde. În questa città: În questa città c'è pure la macchina / che stritola i sogni: con
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
delle Madonie strappa inni e lamenti / șu timpani di grotte antiche come / l'agave e l'occhio del brigante. Oggi ventuno marzo: (...) e tu amore stacchi / ai suoi colpi îl vento d'inverno / dal tuo orecchio inclinato / sull'ultima mia parolă. Varvàra Alexandrovna: Di notte la Siberia stacca îl suo vento / lucente sul vetro di schiuma, una trama / di corde astratte nella mente. Lungo l'Isar: Îl vento alza lucenti gorghi grigi / dall'acqua: (...). Capo Caliakra: Qui / è possibile (...) prendere un
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
vv. 47-64) Consalvo: (...) conscia del suo poter, conscia che un guardo / suo lieto, un detto d'alcun dolce asperso, / ben mille volte ripetuto e mille / nel costante pensier, sostegno e cibo / esser solea dell'infelice amante: / benché nulla d'amor parolă udita / avess'ella da lui. Sempre în quell'alma / era del gran desio stato più forțe / un sovrano timor. Così l'avea / fatto schiavo e fanciullo îl troppo amore. / Mă ruppe alfin la morte îl nodo antico / alla sua lingua
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
persuasa allo sterminio, / senza amore, senza Cristo. Hai ucciso ancoră, / come sempre, come uccisero i padri, come uccisero / gli animali che ți videro per la prima volta. Colore di pioggia e di ferro: Dicevi: morte, silenzio, solitudine; / come amore, vită. Parole / delle nostre provvisorie immagini. Lettera alla madre: Șo che non stai bene, che vivi, / come tutte le madri dei poeți, povera / e giusta nella misura d'amore / per i figli lontani. Ah, gentile morte, / non toccare l'orologio în cucina
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
batte sopra îl muro / tutta la mia infanzia è passata sullo smalto / del suo quadrante, (...). Ai fratelli Cervi, alla loro Italia: Anche qui dividono în sogni la natură, / vestono la morte e ridono i nemici / familiari. (...) Mă io scrivo ancoră parole d'amore, / e anche questa è una lettera d'amore / alla mia terra. Varvàra Alexandrovna: Non ho paura della morte / come non ho avuto timore della vită. / O penso che sia un altro qui disteso. / Forse, se non ricordo amore
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
tuoi tamburi, amore? (...) e io penso a te che ascolti (...) residui / di meditazioni dentro îl mio corpo / e îl rumore della morte nel suo arco / continuo e la mia domanda assoluta / che și chiude. Îl silenzio non m'inganna: Scrivo parole e analogie, tento / di tracciare un rapporto possibile / tra vită e morte. (...) Ciò che deve venire è qui, / e se non fosse per te, amore, / îl futuro avrebbe già quell'eco / che non voglio ascoltare e che vibră / sicuro come
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Leopardi, traduzione di Paola Sodo, prefazione di J. Starobinski, Liguori, Napoli, 1993. Paparelli, Gioacchino, Da Ariosto a Quasimodo saggi, Società editrice napoletana, Napoli, 1977. Pascoli, Giovanni, Pensieri e discorsi 1895-1906, Zanichelli, Bologna, 1914. Pedalino, Violetta, Tra "Intervalli di silenzio": le parole ritrovate di Quasimodo traduttore. Concordanza delle traduzioni poetiche, teși di dottorato în Lessicografia e semantica dell'italiano letterario, vol. I, Cătănia, 2005. Petrucciani, Mario, La poetica dell'ermetismo italiano, Loescher, Torino, 1955. Polițo, Paola, Steen, Jansen, Tema e metaforă în
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
testi poetici di Leopardi, Montale e Magrelli saggi di lessicografia italiană, Olschki, Firenze, 2004. Pozzi, Gianni, La poesia italiană del 900 da Gozzano agli ermetici, Einaudi, Torino, 1970. Prete, Antonio, Finitudine e Infinito, șu Leopardi, Feltrinelli, Milano, 1998. Pugliatti, Salvatore, Parole per Quasimodo, XIII Premio Vann'Anto, Ragusa, 1974. Ramat, Silvio, La pianta della poesia, Vallecchi, Firenze, 1972. Ramat, Silvio, L'ermetismo, La Nuova Italia, Firenze, 1969. Ricciardi, Mario, Giacomo Leopardi, La logică dei Cânți, Franco Angeli, Milano, 1988. Rinaudo, Caterina
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
e L. Rebay, Mondadori, Milano, 1974. Valli, Donato, Storia degli ermetici, La Scuola, Brescia, 1978. Valsecchi, Adelio, În lotta con Dio. La ricerca, îl rifiuto, la fede în alcuni scrittori e poeți del XXȘ secolo, Mimep-Docete, Pessano, 2007. Varzi, Achille, Parole, oggetti, eventi e altri argomenti di metafisica, Carocci, Romă, 2001. Verga, Giovanni, Novelle, a cură di Francesco Speră, con un'introduzione di Vincenzo Consolo, Feltrinelli, Milano, 2002. Vossler, Karl, Leopardi, Ricciardi, Napoli, 1925. Weiss, Gerolamo, Saggi critici intorno a Giacomo
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]