11,301 matches
-
adevăr înmormântat acolo, palatul subteran aflându-se la o adâncime de câteva zeci de metri, în bună stare. Edificiul nu a fost dezgropat. Mausoleul Xiao are multe particularități față de cele ale altor dinastii feudale. În urma prospecțiunilor s-a constatat că pasajul care duce la încăperea funerară nu este drept și nici de-a lungul axului palatului subteran. Specialiștii nu pot explica deocamdată motivul acestui mod de poziționare a mormântului lui Zhu Yuanzhang, însă stilul arhitectonic al acestui edificiu a influențat puternic
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
de baie din blăniță de leopard, a aprins și a întreținut un foc, a pregătit leacuri și fierturi din plante, s-a mișcat unduios și tămăduitor printre stalactite și stalacmite; Matei s-a înveselit; viața a mers înainte. Un alt pasaj incomplet este cel care-o privește pe mătușa arhitect. În ciuda episoadelor cu harpa și planșeta, ea n-a avut și n-a dobândit vocația de-a sta aplecată în fața oamenilor; au împiedicat-o caracterul, principiile și durerile de spate. Ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
unei probleme este greșit), absolvise primul facultatea (deși se căsătorise în anul II cu o femeie superbă, care, cu pletele ei ca mierea, ondulate, făcuse cândva să tresară gheața de pe patinoarul Oteteleșanu), cunoștea perfect latina (fiind capabil oricând să reproducă pasaje din Cicero, din Horațiu, din Tacitus sau din Iuvenal), îl iubea mai ales pe Bacovia (pe care, incredibil, îl citea și-n spitalul de ftiziologie, după ce i se diagnosticase cancerul pulmonar), construise și proiectase, ca inginer, cam tot ce se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
Ginger, timidă, aducînd un sandviș cu brînză pe care l-a făcut special pentru mine, despre privirea ei. Aș putea să vă spun chiar și ce scrie pe foile ce se adună În teanc lîngă mașina de scris. Există un pasaj În Fantoma de la Operă În care fantoma, un mare geniu care trăiește ascuns din cauza urîțeniei sale extreme, zice că lucrul pe care-l dorește cel mai mult pe lume este să se plimbe pur și simplu seara pe bulevarde, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
că lucrul pe care-l dorește cel mai mult pe lume este să se plimbe pur și simplu seara pe bulevarde, cu o femeie superbă la braț, ca un burghez oarecare. Pentru mine, ăsta e unul dintre cele mai mișcătoare pasaje din literatură, chiar dacă Gaston Leroux n-a fost neapărat un Scriitor cu S mare. CAPITOLUL 7 În fiecare săptămînă, În ziar apăreau și mai multe știri deprimante despre așa-zisa renovare a Pieței Scollay. Multe magazine din zonă Închiseseră deja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
nici n-au dispărut În ceață. Șobolanii nu au lacrimi. Lumea era uscată și rece, iar cuvintele frumoase. Cuvinte de adio și de la revedere, la revedere și rămas bun, de la cel mic și de la Cel Mare. Am Împăturit la loc pasajul și l-am mîncat. NOTA AUTORULUI Piața Scollay există În realitate, iar demolarea ei este un eveniment care chiar a avut loc. Firmin este Însă o operă de ficțiune. Uneori, am distorsionat - sau i-am permis lui Firmin să distorsioneze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
Aproape toate cărțile de pe rafturi proveneau de la anticariat sau din biblioteca publică a cartierului, excepție făcînd David Copperfield și Magazinul de rarități, pe care Rowe le citise și răscitise cum citesc unii Biblia, ajungînd să Învețe pe dinafară capitole și pasaje Întregi; nu pentru că i-ar fi plăcut peste măsură, ci pentru că le citise și În copilărie, așa că nu erau legate de amintirile lui de adult. Tablourile de pe pereți aparțineau doamnei Purvis: o acuarelă stridentă, Înfățișînd Golful Neapole În asfințit, cîteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
fusese Întoarsă nici o filă din calendar În tot timpul peregrinărilor sale. 3 Nu-i era frică de Johns. Intră În odaia lui și luă unul din ziarele de pe birou. Johns le clasase În ordine cronologică și subliniase cu creionul unele pasaje: fără Îndoială că era și el un detectiv amator. Digby citi o știre: „Ministerul Siguranței Statului a răspuns Încă acum cîteva luni la o interpelare asemănătoare, privind dispariția unui document care, ca și În cazul de față, n-a dispărut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
un muribund pironit sub un camion răsturnat. Uneori, Vaughan era tras în spate de alți spectatori și se lupta pentru aparatele sale foto cu infirmierii de ambulanță. Mai presus de orice, Vaughan aștepta coliziunile frontale cu pilonii de ciment ai pasajelor superioare ale autostrăzii, îmbinarea tristă dintre un vehicul zdrobit, abandonat la marginea cîmpului, și senina sculptură mobilă a cimentului. Odată am fost primii care am ajuns la mașina zdrobită a unei șoferițe rănite. Casieriță de vârstă mijlocie la magazinul duty-free
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
cu opt sute de metri mai la nord, l-am parcurs și-am venit înapoi pe drumul pe care-l urmasem în minutele de dinaintea ciocnirii. Din întâmplare, șoseaua era goală înainte. Cu trei sute șaizeci de metri în față, un camion urcă pasajul superior. O berlină neagră apăru pe marginea drumului de racord, dar am accelerat pe lângă ea. În câteva secunde am ajuns la punctul de impact. Am încetinit și-am oprit mașina pe acostamentul de ciment. - Avem voie să parcăm aici? - Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
mai urmărea, dar părea să plutească precum un supraveghetor la hotarele vieții mele, monitorizându-mi fără încetare procesele creierului. De-a lungul benzilor de mare viteză de pe Western Avenue, îmi țineam ochii ațintiți în oglinda retrovizoare și cercetam cu privirea parapetele pasajelor superioare și ale parcărilor supraetajate. Într-un fel, îl înrolasem deja pe Vaughan în vânătoarea mea confuză. Stăteam pe benzile aglomerate de trafic ale podului rutier, unde pereții de aluminiu ai autocarelor aeroportului ascundeau vederii cerul. Pe când priveam platformele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
și lipsit de sentiment tehnologia care provocase moartea soțului ei. Cu o însuflețire forțată, începu să pălăvrăgească. - Ieri am plătit un taximetrist să mă plimbe pentru o oră. „Unde vreți“, i-am spus. Am stat într-un ambuteiaj uriaș aproape de pasajul subteran. Nu cred că ne-am mișcat mai mult de cincizeci de metri. N-a fost câtuși de puțin nervos. Am străbătut Western Avenue, clădirile de serviciu și gardurile împrejmuitoare ale aeroportului înșirându-se în stânga noastră. Am ținut mașina pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
dezinvolt al lui, voia să mă pună la încercare, să vadă dacă mă poate lăsa în urmă; la semafor, se uită la mine în oglinda retrovizoare când i-am ajuns în spate, apoi țâșni puternic din loc pe galben. Pe pasajul superior din Northolt continuă să conducă cu mult peste limita de viteză, trecând nepăsător pe lângă o mașină de poliție care patrula din celălalt sens. Șoferul acesteia îi făcu semn cu farurile, ezitând doar când văzu cârpa roșie, ca pătată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
mașină de poliție care patrula din celălalt sens. Șoferul acesteia îi făcu semn cu farurile, ezitând doar când văzu cârpa roșie, ca pătată de sânge, din părul lui Seagrave și clipitul insistent al farurilor mele venind din urmă. Am părăsit pasajul superior și am înaintat pe o stradă de ciment ce traversa zona vestică a Northolt, o suburbie rezidențială a aeroportului. Case cu un singur etaj stăteau în mici grădini despărțite de garduri din sârmă. Zona era locuită de personalul mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
Gabrielle, care ședea în clipa aceea pe sofa în camera de zi a lui Seagrave și rulând țigările pe care le fumau. Din întâmplare, micuța ei mașină sport intrase în coliziune cu un autobuz al liniilor aeriene lângă intrarea în pasajul subteran al aeroportului nu departe de locul propriului meu accident. Fața ei cu maxilare ascuțite, cu pielea începând să atârne ca primul val al unei avalanșe, stătea lăsată pe spate în scaunul mânjit de ulei. În jurul mașinii zdrobite era un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
luând parcă parte la un dans al posturilor puternic stilizate care preamărea designul și electronica, viteza și direcția unui model avansat de automobil. Acest mariaj dintre sex și tehnologie ajunse la punctul culminant în momentul când traficul se împărți la pasajul superior al aeroportului și noi am început să înaintăm pe banda ce ducea spre nord. În timp ce mașina atingea pentru prima dată patruzeci de kilometri la oră, Vaughan își scoase degetele din vulva și anusul fetei, rotindu-și șoldurile și introducându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
nord. În timp ce mașina atingea pentru prima dată patruzeci de kilometri la oră, Vaughan își scoase degetele din vulva și anusul fetei, rotindu-și șoldurile și introducându-și penisul în vagin. Farurile pâlpâiau deasupra noastră pe când coloana de mașini urca panta pasajului superior. În oglinda retrovizoare i-am văzut pe Vaughan și pe fată, cu corpurile luminate de mașina din spate reflectându-se în portbagajul negru al Lincolnului și-n o sută de puncte ale finisajelor interioare. În scrumiera cromată am văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
bord și sculptura stilizată a carcasei coloanei de direcție reflectau o duzină de imagini cu fesele ei care se ridicau și cădeau. În timp ce făceam mașina să înainteze cu o sută de kilometri la oră de-a lungul punții descoperite a pasajului superior, Vaughan își arcui spatele și o ridică pe tânără în bătaia farurilor din spatele nostru. Sânii ei fermi scăpărară în cușca de crom și sticlă a mașinii lansată în viteză. Puternicele spasme pelviene ale lui Vaughan coincideau cu trecerea pulsatilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
ridică pe tânără în bătaia farurilor din spatele nostru. Sânii ei fermi scăpărară în cușca de crom și sticlă a mașinii lansată în viteză. Puternicele spasme pelviene ale lui Vaughan coincideau cu trecerea pulsatilă a stâlpilor de iluminare instalate pe marginea pasajului la intervale de o sută de metri. Când se apropia fiecare, șoldurile lui o izbeau pe fată, îndesându-i penisul în vagin, mâinile sale depărtându-i fesele ca să-i expună anusul în lumina galbenă ce umplea mașina. Am ajuns la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
intervale de o sută de metri. Când se apropia fiecare, șoldurile lui o izbeau pe fată, îndesându-i penisul în vagin, mâinile sale depărtându-i fesele ca să-i expună anusul în lumina galbenă ce umplea mașina. Am ajuns la capătul pasajului superior. Strălucirea roșie a stopurilor de frână ardea aerul nopții, învăluind imaginea lui Vaughan și-a tinerei femei într-o lumină trandafirie. Manevrând mașina, am condus pe rampă în jos către intersecție. Vaughan schimbă tempoul mișcării sale pelviene, trăgând-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
coliziunii triple transmise pe frecvența poliției, ridicând treptat volumul ca și când ar fi vrut să audă într-un crescendo maxim confirmarea radiofonică finală. O jumătate de oră mai târziu, ajunși la locul accidentului, am parcat în iarba de pe marginea drumului de sub pasajul superior al șoselei Harlington. Trei mașini intraseră în coliziune în mijlocul unei intersecții de mare viteză. Primele două - o mașină sport modificată, din fibră de sticlă, și un coupé Mercedes argintiu - se ciocniseră în unghi drept, pierzându-și roțile din stânga și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
schimbat direcția, în jurul nostru țipară claxoane și cauciucuri. Vaughan controla volanul ca un părinte care îndrumă un copil vlăguit. Eu țineam pasiv cadrul volanului în mâini, urmărind parcursul mașinii de-a lungul unui drum de racord. Am oprit sub un pasaj superior, bara de protecție din față a Lincolnului frecându-se de palisada de ciment care despărțea terasamentul autostrăzii de marginea unui depozit abandonat de mașini dezmembrate. Înainte să rotesc cheia în contact, am ascultat ultima muzică a motorului, apoi m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
putea găsi afară. Am coborât, alungând mecanic acei corpusculi ai iritației optice de pe mâini și brațe. Intrasem într-o lume abandonată. Pietrele de pe suprafața străzii îmi înțepau, inegale, tălpile pantofilor, aruncate acolo în urma trecerii unui uragan. Zidurile de ciment ale pasajului superior, desecate și cenușii, semănau cu intrarea într-un hipogeu. Mașinile care circulau sporadic pe autostrada de deasupra mea își deșertaseră încărcăturile de lumină, și se mișcau acum zornăitoare aidoma instrumentelor deformate ale unei orchestre pe fugă. Dar, întorcându-mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
hipogeu. Mașinile care circulau sporadic pe autostrada de deasupra mea își deșertaseră încărcăturile de lumină, și se mișcau acum zornăitoare aidoma instrumentelor deformate ale unei orchestre pe fugă. Dar, întorcându-mă, soarele care se lovea de zidurile de ciment ale pasajului superior forma un cub de lumină intensă, aproape ca și când suprafața pietroasă ar fi devenit incandescentă. Eram sigur că rampa albă era o porțiune din corpul lui Vaughan, și că eu eram una dintre muștele care se târau pe el. Temându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
motorizate, cu vopseaua decolorată și scorojită. Șoferii lor ședeau rigizi în spatele volanelor, depășind autobuzele liniilor aeriene pline cu manechine îmbrăcate în haine absurde. O mașină abandonată, cu motorul și roțile lipsă, stătea pe butuci într-o zonă de staționare de sub pasajul superior. I-am deschis portiera cu balamale ruginite. Confetti de cioburi de sticlă acoperea scaunul din față al pasagerului. Toată ora următoare am stat așezat acolo, așteptând ca drogul să iasă din sistemul nervos. Ghemuit peste tabloul de bord înnoroiat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]