19,719 matches
-
doar contextele cu pasiv prototipic. ACTIV PASIV (273) Elevii privesc profesorul cu admirație. > (273') Profesorul este privit cu admirație de elevi. Construcția pasivă pare că este blocată în contextele în care referentul din poziția obiectului direct are trăsătura [-Animat]. ACTIV PASIV (274) Copiii privesc mașinile și mă întreabă unde se duc. Mașinile sunt privite (de copii). ? Se privesc mașinile. * A auzi (a) A auzi "a percepe auditiv" (nonintențional, perceptual) are, în raport cu transformarea de pasivizare, un comportament asemănător verbului a vedea. Acceptă
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
274) Copiii privesc mașinile și mă întreabă unde se duc. Mașinile sunt privite (de copii). ? Se privesc mașinile. * A auzi (a) A auzi "a percepe auditiv" (nonintențional, perceptual) are, în raport cu transformarea de pasivizare, un comportament asemănător verbului a vedea. Acceptă pasivul cu se independent de tipul de construcție - cu un nominal obiect direct (275), într-o structură cu obiect direct avansat (276) sau cu obiect direct realizat prin propoziție conjuncțională (277). Selecția trăsăturii aspectuale [+Perfectiv] face ca verbul să accepte doar
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
tipul de construcție - cu un nominal obiect direct (275), într-o structură cu obiect direct avansat (276) sau cu obiect direct realizat prin propoziție conjuncțională (277). Selecția trăsăturii aspectuale [+Perfectiv] face ca verbul să accepte doar pasivizarea prototipică (278): ACTIV PASIV (275) Aud pianul. > (275') Se aude pianul. (276) Îl aud pe Andrei cântând. > (276') Se aude Andrei cântând. (277) Aud că susură apa. > (277') Se aude că susură apa. (278) L-am auzit pe Andrei cântând la pian de nenumărate
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
277) Aud că susură apa. > (277') Se aude că susură apa. (278) L-am auzit pe Andrei cântând la pian de nenumărate ori. > (278') Andrei a fost auzit cântând la pian... (b) A auzi "a fi ascultat/spionat" satisface contextul pasivului prototipic: ACTIV PASIV (279) Ne-au auzit, nu mai e nimic de făcut. > (279') Am fost auziți... (c) A auzi "a afla, a fi informat" (exprimând percepție indirectă) satisface contextul pasivului reflexiv. ACTIV PASIV (280) Am auzit că vrei să
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
susură apa. > (277') Se aude că susură apa. (278) L-am auzit pe Andrei cântând la pian de nenumărate ori. > (278') Andrei a fost auzit cântând la pian... (b) A auzi "a fi ascultat/spionat" satisface contextul pasivului prototipic: ACTIV PASIV (279) Ne-au auzit, nu mai e nimic de făcut. > (279') Am fost auziți... (c) A auzi "a afla, a fi informat" (exprimând percepție indirectă) satisface contextul pasivului reflexiv. ACTIV PASIV (280) Am auzit că vrei să părăsești țara. > (280
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
b) A auzi "a fi ascultat/spionat" satisface contextul pasivului prototipic: ACTIV PASIV (279) Ne-au auzit, nu mai e nimic de făcut. > (279') Am fost auziți... (c) A auzi "a afla, a fi informat" (exprimând percepție indirectă) satisface contextul pasivului reflexiv. ACTIV PASIV (280) Am auzit că vrei să părăsești țara. > (280') Se aude că vrei să părăsești țara. * A asculta satisface ambele contexte de pasiv, în funcție de sensul actualizat: ACTIV PASIV (281) Cei prezenți au ascultat cu atenție discursul de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
a fi ascultat/spionat" satisface contextul pasivului prototipic: ACTIV PASIV (279) Ne-au auzit, nu mai e nimic de făcut. > (279') Am fost auziți... (c) A auzi "a afla, a fi informat" (exprimând percepție indirectă) satisface contextul pasivului reflexiv. ACTIV PASIV (280) Am auzit că vrei să părăsești țara. > (280') Se aude că vrei să părăsești țara. * A asculta satisface ambele contexte de pasiv, în funcție de sensul actualizat: ACTIV PASIV (281) Cei prezenți au ascultat cu atenție discursul de recepție. > (281') Discursul
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
auziți... (c) A auzi "a afla, a fi informat" (exprimând percepție indirectă) satisface contextul pasivului reflexiv. ACTIV PASIV (280) Am auzit că vrei să părăsești țara. > (280') Se aude că vrei să părăsești țara. * A asculta satisface ambele contexte de pasiv, în funcție de sensul actualizat: ACTIV PASIV (281) Cei prezenți au ascultat cu atenție discursul de recepție. > (281') Discursul de recepție a fost ascultat cu atenție. (282) Copiii mei ascultă muzică rock. > (282') Se ascultă muzică rock. * Verbul a simți senzorial acceptă
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
afla, a fi informat" (exprimând percepție indirectă) satisface contextul pasivului reflexiv. ACTIV PASIV (280) Am auzit că vrei să părăsești țara. > (280') Se aude că vrei să părăsești țara. * A asculta satisface ambele contexte de pasiv, în funcție de sensul actualizat: ACTIV PASIV (281) Cei prezenți au ascultat cu atenție discursul de recepție. > (281') Discursul de recepție a fost ascultat cu atenție. (282) Copiii mei ascultă muzică rock. > (282') Se ascultă muzică rock. * Verbul a simți senzorial acceptă pasivizarea doar în contextele în
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
prin nominal (283-285), nu și în contextele în care acesta are realizare propozițională (286). A simți cu obiect direct realizat propozițional acceptă pasivizarea în contextele în care nu mai desemnează percepția senzorială, ci o observație de natură intuitivă (286'): ACTIV PASIV (283) Simt miros de ars. > (283') Se simte miros de ars. (284) Simt gustul de prune. > (284') Se simte gustul de prune. (285) Simt frigul la mâini. > (285') Se simte frigul la mâini. (286) Simt că mă doare în partea
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
286) Simt că mă doare în partea stângă a pieptului. > (286') *Se simte că... (287) Simțeam că îi era frică. > (287') Se simțea că îi era frică. * Verbele de percepție de contact par să fie neutre la distincția pasiv prototipic - pasiv reflexiv (288-289); verbul a atinge acceptă în mod firesc pasivizarea atunci când se îndepărtează de sensul perceptual, actualizând un sens mai abstract (290): ACTIV PASIV (288) Bucătăreasa gustă mâncarea. > (288') Se gustă mâncarea./ Mâncarea este gustată. (289) Unii clienți miros florile
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
îi era frică. * Verbele de percepție de contact par să fie neutre la distincția pasiv prototipic - pasiv reflexiv (288-289); verbul a atinge acceptă în mod firesc pasivizarea atunci când se îndepărtează de sensul perceptual, actualizând un sens mai abstract (290): ACTIV PASIV (288) Bucătăreasa gustă mâncarea. > (288') Se gustă mâncarea./ Mâncarea este gustată. (289) Unii clienți miros florile. > (289') Se miros florile./ Florile sunt mirosite... (290) Am atins pragul maxim. > (290') S-a atins pragul maxim./ A fost atins pragul maxim. Situațiile
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
permit formularea unei observații ferme. Pe de o parte, se remarcă, într-o măsură oarecare, o preferință a verbelor de percepție pentru pasivul-reflexiv, fără ca această preferință să fie generalizată. Sunt, pe de altă parte, contexte în care este admis doar pasivul prototipic. Alegerea între pasivul prototipic și pasivul reflexiv pare a fi condiționată, în unele contexte, de anumite trăsături aspectuale ale predicației. Construcțiile pasive cu verbe de percepție nonintențională păstrează neacoperită poziția complementului de agent. Această particularitate se asociază cu faptul
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
ferme. Pe de o parte, se remarcă, într-o măsură oarecare, o preferință a verbelor de percepție pentru pasivul-reflexiv, fără ca această preferință să fie generalizată. Sunt, pe de altă parte, contexte în care este admis doar pasivul prototipic. Alegerea între pasivul prototipic și pasivul reflexiv pare a fi condiționată, în unele contexte, de anumite trăsături aspectuale ale predicației. Construcțiile pasive cu verbe de percepție nonintențională păstrează neacoperită poziția complementului de agent. Această particularitate se asociază cu faptul că subiectul verbelor de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
o parte, se remarcă, într-o măsură oarecare, o preferință a verbelor de percepție pentru pasivul-reflexiv, fără ca această preferință să fie generalizată. Sunt, pe de altă parte, contexte în care este admis doar pasivul prototipic. Alegerea între pasivul prototipic și pasivul reflexiv pare a fi condiționată, în unele contexte, de anumite trăsături aspectuale ale predicației. Construcțiile pasive cu verbe de percepție nonintențională păstrează neacoperită poziția complementului de agent. Această particularitate se asociază cu faptul că subiectul verbelor de percepție nonintențională este
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
controlul efectiv al întreprinderii. Acționarii dețin în general o cotă scăzută din capitalul întreprinderii, sunt majoritatea lipsiți de cunoștințe de specialitate și nu au acces la informațiile importante. Ei sunt deci incapabili să influențeze activitatea întreprinderii. Rolul lor este unul pasiv, rezumându-se la încasarea anuală a dividentelor. În conformitate cu cea de-a doua concepție, managerii conduc întreaga activitate a firmei, dar sub controlul unei minorități a acționarilor, și anume cei care dețin majoritatea acțiunilor. În practica de toate zilele, procedura cea
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
recomandă specii variate, cu scoarța, frunzele, florile de culori diferite și mai variate; când muncitorii își desfășoară activitatea într-un mediu cu lumină puternică sau cu zgomot puternic sunt indicate asociații de plante ale căror frunze, flori au culori reci, pasive, calmante. Speciile arborescente folosite pentru aliniamentele stradale vor avea coroana îngustă și înaltă, pentru ca vehiculele încărcate cu diverse materiale să nu agațe ramurile. În general, în regiunile cu climă rece, umedă și cu puține zile însorite se recomandă folosirea arborilor
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
alta asupra căreia urmează să se decidă, astfel încât decizia finală, deși nu va putea fi redusă la contribuțiile individuale sau colective adunate pe parcurs, să reflecte totuși, într-o formă sau alta, nevoile și necesitățile participanților. Grupul nu rămâne deci pasiv în etapa preparării deciziei, ci, dimpotrivă, are un rol activ, fiind solicitat nu doar să furnizeze informațiile, ci să le și selecteze, să le organizeze și ierarhizeze în raport cu cele generale - într-un fel, să „decidă” asupra a ceea ce este mai
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
în mod direct a dorințelor, așteptărilor și sentimentelor; de cele mai multe ori, acest mod de exprimare este nepotrivit din punct de vedere social. Ex. „ Numai pentru că tu ești prost și nu înțelegi, nu-i lași nici pe alții să fie atenți!” Pasiv: Formularea mesajului care reflectă alegerea de a NU lua în considerare propriile dorințe concomitent cu acceptarea îndeplinirii dorințelor celorlalți; Implică, fie eșecul în exprimarea propriilor dorințe, așteptări și sentimente, fie exprimarea indirectă a dorințelor și sentimentelor, care poate implica minimalizarea
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
fie exprimarea indirectă a dorințelor și sentimentelor, care poate implica minimalizarea importanței acestora. Ex. Cel deranjat încearcă să-l ignore pe cel care-l bruiază și nu-i mai spune nimic. Consecințe ale comportamentelor asertive, agresive și pasive: Asertiv Agresiv Pasiv Problema este discutată Problema este atacată Problema este evitată Drepturile tale sunt susținute Drepturile tale sunt susținute fără a ține cont de drepturile celorlalți Drepturile tale sunt ignorate Iți alegi tu activitatea Iți alegi activitatea ta dar Îi lași pe
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
constituie baza procesului de predare-învățare-evaluare și a oricărui proces educațional. Tipuri de comunicare umană - caracteristici. • Comunicarea verbală, sub formă de expunere, dialog, intervenție, interviu, alocuțiune, discurs, lecție etc. În cadrul ei informația circulă unidirecțional, adică de la emițător la receptor, acesta fiind pasiv; • Comunicare paraverbală (empatică), de trăire afectivă a altei persoane, de identificare și precizare a dispozițiilor și actelor psihice ale unei alte persoane (J.P. Guilford). Ea se manifestă prin: intensitatea vorbirii, pauze, ritm, timbrul vocii, debitul de cuvinte; • Comunicare nonverbală: gestică
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
cineva mă deranjează Am dreptul să refuz criticile care nu mi se cuvin Am dreptul de a face greșeli, de a mă răzgândi Am dreptul să obțin ce este mai bun pentru mine Consecințe ale comportamentelor asertive, pasive și agresive Pasiv Asertiv Agresiv Problema este evitată Problema este discutată Problema este atacată Drepturile tale sunt ignorate Drepturile tale sunt susținute Drepturile tale sunt susținute fără a ține cont de drepturile celorlalți Îi lași pe ceilalți să aleagă în locul tău Îți alegi
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
reprezentative” (Shklar, 1995, p. 87). Și putem fi de acord cu Shklar atunci când observă că, psihologic, „oamenii se gândesc la dreptate doar atunci când trec ei Înșiși prin experiența unei nedreptăți ș...ț. Cetățeanul, ca subiect care tinde să fie politic pasiv, nu se trezește cel mai adesea decât prin experiența nedreptății” (ibidem, pp. 93-94). Identitatea cetățenească se făurește prin răspunsul dat În situația percepută ca nedreaptă. Însă problema nedreptății poate fi analizată, fără Îndoială, și ca o realitate antropologică, ale cărei
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
actul comunicării, prezentă fiind și forma de interactant, care trimite la locutor, respectiv interlocutor. Spre deosebire de sintagma actorii comunicării, care se referă strict la instanțele activ implicate în procesul de comunicare, actantul poate desemna atît instanțele active, cît și pe cele pasive. V. subiect, obiect, acțiune. TESNIERE 1959; GREIMAS 1966; PROPP 1928; DUCROT - SCHAEFFER 1995; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; PAVIS 2002; BUSSMAN 2008. NM ACTOR. Într-un sens larg, termenul actor se aplică unei persoane care joacă un rol important într-un proces
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cunoscînd codul folosit de acesta. Concepția aceasta, care plasează emițătorul și receptorul într-un raport simetric, unul în fața celuilalt, a fost însă criticată, arătîndu-se că aceasta ar duce la o înțelegere a rolului pe care îl are receptorul, de codificator pasiv al intenției comunicative a emițătorului. R. Jakobson înlocuiește, de aceea, termenul receptor cu destinatar. Distincția terminologică este și conceptuală, avînd în vedere posibilitatea ca destinatarul să nu acționeze ca un receptor sau să fie vizat indirect, receptorul avînd numai funcția
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]