3,343 matches
-
Mediu, alături de ideea apartenenței la același neam, vorbitor de limbă română, deși erau despărțiți de granițe politice și locuiau pe teritoriul mai multor state (vezi și creștinism). Cea mai înaltă instituție religioasă era Mitropolia, condusă de un mitropolit, sub autoritatea Patriarhiei de la Constantinopol. Mitropolitul avea autoritatea spirituală deplină, el „ungea” voievodul. Domnitorii și mitropoliții români au desfășurat o vastă activitate de susținere a ortodoxismului nu numai în țara proprie, prin construcția și înzestrarea de biserici și mănăstiri, ci și în țările
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
sabie de pe la noi, despre care se zice că i-ar fi aparținut lui Mihai-Vodă și ar fi fost depusă la Cozia până prin ’40. După război ar fi fost dusă nu se știe unde, poate în București pe undeva, prin colecțiile patriarhiei. Știi de așa ceva? Nu. Dar asta nu înseamnă că nu poate să existe. Bineînțeles, poate să existe, nu e nici un inconvenient în asta, problema mea e alta. Am pe cap o delegație din Marile State care cine știe de ce țin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
chiar... Unde s-ar putea găsi asemenea odor? Știu că pe vremea când umblai cu târnăcopul prin țară, cunoșteai fiecare pafta, fiecare pecete și acoperământ de mormânt și mai știu eu ce, păstrate de la strămoși. Spune-mi, unde să caut? Patriarhia clatină din cap și se uită la mine ca la un căzut din lună, zicând că n-a auzit niciodată de așa ceva. Muzeul de istorie, arheologia, academicienii, la fel, am dat sfară în țară la toate mănăstirile, la toate muzeele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
l-ai format bine! El cunoaște mersul vremii. Are perspective mari, dacă se ține aproape de noi, așa cum l-ai sfătuit. Până la București îi dăm perspectivele. Alea, care duc sus, pe deal, la Marea Adunare Națională, părinte. Că tot este și Patriarhia peste drum! Cât despre Rela... Clătină energic din cap, ca și cum nu-i convenea deloc ceea ce auzise: - Și dacă știe, ce mai poate să facă biata de ea, părinte? E pe linie moartă acuma. Alte orientări, nu ca pe vremea ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
-i arăți moaștele, biografia, analizele, devizul, tot ce vrea Europa... Dar cu episcop în casă parcă tot mai bine-i. Mai multă strălucire, nu? Azi vicar, mâine Înalt, poimâine și mai Înalt, adică, hopa, ne vedem sus în deal la Patriarhie, de ce nu, că mai avem și noi legături la moaștele Sfântului Dumitru. Dumitru Barbasorov, îl știi, ăla de pe stânga, cum intri în Patriarhie.“ Vicarul Irineu ridică din umeri. Își strecură șiragul de mătănii undeva pe sub rasă. Oftă. „Dom’ general, înțelegeți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
nu? Azi vicar, mâine Înalt, poimâine și mai Înalt, adică, hopa, ne vedem sus în deal la Patriarhie, de ce nu, că mai avem și noi legături la moaștele Sfântului Dumitru. Dumitru Barbasorov, îl știi, ăla de pe stânga, cum intri în Patriarhie.“ Vicarul Irineu ridică din umeri. Își strecură șiragul de mătănii undeva pe sub rasă. Oftă. „Dom’ general, înțelegeți și dumneavoastră. Sunt mulți preoți, oameni de treabă, dar încă după vechiul tipic, în vârstă, greu de lămurit. De schimbat... Noi, știți cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
bine că sunt niște intelectuali rafinați. „Tre’ să fie dintre cei veniți să cânte în corul Catedralei“, îi șopti Minodora U. colegei sale Ghizela W. Se zvonise că sosiseră de câteva zile în oraș un grup de coriști din Corala Patriarhiei care repetau cu coriștii Catedralei o cantată a cărei primă audiție urma să aibă loc cu ocazia apropiatei vizite a Patriarhului, în trecere spre Șoptireanca, unde urma să sfințească piatra de temelie a bisericii ctitorite de Goncea. Ceea ce nedumerea era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Și unii și alții aveau o anume nedumerire, pentru că toată lumea fusese de acord și Pomponescu însuși aderase la această idee, că este nevoie de o "catedrală", deci de o biserică de proporții mari, ca să înlocuiască pe aceea, prea modestă, a Patriarhiei. Efectul aluziei fu nu atât în sferele largi, cât în cercurile restrânse, cunoscând de aproape pe protagoniști. . - Ai auzit? zise Hagienuș lui Gaittany. Pomponescu a atacat pe Ioanide cu privire la biserică. . - Ce vorbești? se miră Gaittany. . - A zis că e un
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
în piața cartierului un stol de sutane negre. Nu era propriuzis o comisie, ci un fel de delegație din partea unui grup mai întins de preoți interesați de problema menținerii tradiției în construcția sacră. Printre ei era și un arhimandrit de la Patriarhie, ceea ce da comisiei o pretenție de oficialitate. Sutanele negre se plimbară multă vreme prin piață, se risipiră și se readunară, dădură din mâini, intrară în biserică, se suiră pe schele, apoi merseră de asemeni la primar. Acesta, ca fiu de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
vorba de parohie. - Casă parohială va fi?Primarul, om cu porniri familiare și umoristice, izbucni: . - Oho! Și ce mai casă! Ferice de cine o pica aici, înparohia mea! . - Aveți pe careva în vedere? glumiră cu intenție fină preoții. . - O să recomand Patriarhiei pe acela căruia o să-i placămai mult biserica. . - Sfinția-ta, zise primarul unui episcop, spune-i patriarhuluică mă agasează niște popi. Au venit să-mi inspecteze biserica. Întâi m-am trezit cu niște ofițeri. Toate astea sunt de ale lui
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
autorităților civile. . - Ce s-aude, întrebă Pomponescu pe preotul în chestie,de ancheta de care mi-ai vorbit? Ar fi interesant să cunoaștem rezultatul ei, ca un îndreptar pentru arhitecți. - S-a dus un comitet de preoți, văd totuși că Patriarhia tace. Pomponescu se încruntă și căzu într-o meditație laborioasă. Printre curtenii săi era un funcționar superior la sectorul Cultelor, specializat în alcătuirea bugetului departamentelor. Primarul obținuse o subvenție de la acest minister, exclusiv spre a plăti pe arhitect și constructori
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
în împrejurarea de față? . - Așa sper. . - Biserica e o afacere bună. Păcat! Cu siguranță, n-au să-țidea nici un ban, ca să te împiedice s-o termini. . - E ca și gata. Altă generație o poate sfârși. . - Ești optimist. Eu am auzit că Patriarhia se opune. . - Nu se opune. Baliverne! . - Crezi? Din anturajul lui Pomponescu am aflat căautoritățile militare cer dărâmarea bisericii pentru motive de apărare antiaeriană. . - Mofturi! A fost cineva într-o doară, nici unui om cu scaun la cap nu-i trece asta
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
al] doilea era exarhul acelui patriarhat, continua puterea centrului constantinopolitan pân 'n munții aurarii, sfințea pe mitropolitul de Alba-Iulia, statea în legătură întinsă a organismului eclesiastic greco-bulgar. Singură mitropolia Moldovei și a Sucevei e ab antiquo suverană, neatârnată de nici o patriarhie; acestei Mitropolii a Moldovei și a Sucevei se datorește introducerea limbei române în biserică și stat, ea este mama neamului românesc. {EminescuOpIX 259} De aceea estragem din "Îndireptarea legii" lui Matei Basarab (tipărit la Târgoviște 1652): Află-se scris în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
să adopte limba turcească, care mai în urmă a fost introdusă și în familiele lor și au crescut în ea și copii[i] lor. Ei sunt creștini și astăzi, însă vorbesc turcește. Grecii în cele din urmă, după ce au nimicit patriarhia bulgară și au gonit limba bulgară din toate școlile și bisericele, s-au silit ca în toate locurile să grecizeze și pe acești nenorociți, introducîndu-le în biserici și școli limba greacă. Din cauza aceasta unii din acești gagauzi s-au grecizat
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
absența țariului, s-au rugat zadarnic pentru cruțarea orașului. Între zidirile maiestuoase risipite atunci sunt: biserica celor 40 de sfinți a imp. Asean, biserica în care se încoronau împărații Sf. Dimitrie al Asanizilor, palatul împărătesc al lui Ioan Alexandru și patriarhia, mama bisericei împărăției bulgară. De 500 de ani, de când stăpânesc turcii, Tîrnova remăsese totuși centrul intelectual și comercial al Bulgariei. Drept că industria au căzut de un veac, dar cu atât mai viu e comerțul. Bazarul și magaziile negustorilor bulgari
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
împrospăta în aducere aminte, pentru ca sufletele noastre să nu uite Ierusalimul. Căci acolo e sfânta cetate a Sucevei, scaunul domniei vechi cu ruinele măririi noastre, acolo scaunul firesc al unui mitropolit care în rang și în neatârnare era egal cu patriarhii, acolo sânt moaștele celor mai mari dintre domnii români, acolo doarme Dragoș, îmblînzitorul de zimbri, acolo Alexandru întemeietorul de legi, acolo Ștefan, zidul de apărare al creștinătății. Iată cum un om din veacul trecut descrie țara: Această parte de loc
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cu apelativul: „Prea sfinte părinte”; Arhiepiscopului și mitropolitului li se spune: „Înalt Prea Sfinte Părinte”. Avem arhiepiscopi la: Galați, Suceava, Cluj, Constanța, Târgoviște; Mitropolii la: Iași, București, Craiova, Sibiu, Timișoara. Patriarhului României ne adresăm cu apelativul: „Prea Fericite Părinte Patriarh”, Patriarhia aflându se în București Buna-cuviință cere ca, atunci când suntem în public (mai ales atunci când sunt și alte persoane): să nu trosnim degetele mâinilor; să nu introducem degetele în gură, în ureche, nas; să nu ne întindem de parcă atunci ne-am
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
să-mi fac și eu, măcar o idee, despre cât de înfloritoare și bănoasă este afacerea pelerinajelor habotnicilor, în această așa zisă Țară Sfântă. Dar, spre disperarea bărboșilor patriarhi din țările ortodoxe, afacerea aceasta atât de bănoasă este monopolizată de Patriarhia Ierusalimului, încă de pe vremea Bizanțului. Se știe că limba oficială a Ierusalimului ortodox, este greaca. Dar se pare că, dacă noi nu suntem buni la multe chestii, la spargeri suntem ași, fie că este vorba de spart programe de calculator
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
Dar se pare că, dacă noi nu suntem buni la multe chestii, la spargeri suntem ași, fie că este vorba de spart programe de calculator, fie de casa vecinului, fie de monopoluri aducătoare de parale. Fala noastră și mândria, Daniel, Patriarhia, pot acum să se manifeste plenar în lume, fiindcă monopolul grecesc a fost spart, pentru prima dată de români. Personal, sunt mândru și totodată, o să vă rog să fiți și dumneavoastră măcar cinci secunde mândri, de isprava patriarhului Daniel, care
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
patriarhul Ierusalimului, care conduce Biserica Ortodoxă din Israel, Iordania și Teritoriile Palestiniene, foc și pară. Nici n-a stat prea mult în cumpănă și a trecut urgent și radical la represalii, dintr-o sfântă mișcare a rupt unilateral relațiile cu Patriarhia Română. Adică, dacă mă gândesc bine, cam bănuiesc eu ce se va întâmpla de acum înainte. Prea fericitul Patriarh Daniel, nu va mai fi pomenit nici de al dracului în rugăciuni, în jurisdicția Patriarhiei Ierusalimului. Vai, vai! Și iar, vai
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
mișcare a rupt unilateral relațiile cu Patriarhia Română. Adică, dacă mă gândesc bine, cam bănuiesc eu ce se va întâmpla de acum înainte. Prea fericitul Patriarh Daniel, nu va mai fi pomenit nici de al dracului în rugăciuni, în jurisdicția Patriarhiei Ierusalimului. Vai, vai! Și iar, vai! Acum Prea fericitul nostru, va fi nevoit să se roage singur la Dumnezeu, în limba sa, și să renunțe la intermediarii greci, pentru care limbile ceasului timpului au înghețat de pe vremea lui Hristos & ciracii
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
grec, de felul lui, cel puțin după mamă în mod sigur, un fel de părinte spiritual al întregii biserici ortodoxe, începe să fie tot mai acut contestată de Biserica Română. Întâietatea grecilor, care de când este creștinătatea, taie și spânzură în Patriarhia Constantinopolului (numită încă a întregii lumi ortodoxe), a Alexandriei (a întregii Africi), a Antiohiei (a Siriei, Libanului, Iranului, Irakului, Kuweitului și a unei bune părți a Turciei) și a Ierusalimului, este grozav zdruncinată de românii ce obraznici, care vor să
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
scoate la imprimantă mesajul tău, pe care îl va citi în biserică. Așa vă asigură preoții de la trei dintre cele patru lăcașe de cult, care apar pe site (bineînțeles că episodul cu femeile goale, îl trec pudici sub tăcerea duhovnicească). Patriarhia, cică nu ar fi de acord cu inițiativa întreprinzătorilor care „speculează comoditatea”. Zice cam cu jumătate de gură, că donațiile credincioșilor ar trebui să fie benevole, iar serviciul religios nu ar trebui condiționat de achitarea unei sume prestabilite, (haida, de
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
ar fi de acord cu inițiativa întreprinzătorilor care „speculează comoditatea”. Zice cam cu jumătate de gură, că donațiile credincioșilor ar trebui să fie benevole, iar serviciul religios nu ar trebui condiționat de achitarea unei sume prestabilite, (haida, de), spun reprezentanții Patriarhiei, cutremurându-se doar la gândul că prin plată, sunt obligați să vă prezinte povestea din spatele pomelnicelor și a rugăciunilor online, în biserică. I-a imaginați-vă numai, cum ar suna ca preotul după ce citește pomelnicul, să citească din altar și
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
mai mult la sistemul public de asistență socială), în dezvoltarea ei prin modernizare în perioada de după momentul anului 1989, atât la nivel local, cât și la nivel central, implică și Biserica, fără a o marginaliza sau a o exclude. În cadrul Patriarhiei Române s-a dezvoltat, în ultima perioadă, sectorul filantropico-social, pe care îl vedem "oficializat" pe lângă centrele eparhiale, care nu desfășoară doar activități cu caracter de întrajutorare, ci chiar prestează servicii sociale de tip primar cum ar fi centre de zi
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]