15,863 matches
-
posibil a-i rezuma atitudinea, viața și scrisul: "Un exclu pensif sur la patrie", reflecție aparținând lui Victor Hugo. Dacă nu e chiar un surghiunit, adică un revoluționar în exil, Chiril Merișor e un exclus chibzuind în continuare la soarta patriei, în ciuda marginalizării. Securistul îi reproșează sever asumarea acestei devize din Victor Hugo, prin care Chiril Merișor se consideră "un exclus pus pe gânduri, gândindu-se, îndoindu-se, de fapt, de viitorul patriei lui" (p. 454). Dezbaterea continuă între intelectualul dubitativ
Infamiile schimbării by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9400_a_10725]
-
e un exclus chibzuind în continuare la soarta patriei, în ciuda marginalizării. Securistul îi reproșează sever asumarea acestei devize din Victor Hugo, prin care Chiril Merișor se consideră "un exclus pus pe gânduri, gândindu-se, îndoindu-se, de fapt, de viitorul patriei lui" (p. 454). Dezbaterea continuă între intelectualul dubitativ Chiril și securistul absolvent de Filosofie, într-un veritabil simpozion, stimulat sau grevat (alternativ), desigur, de modul liber, inconformist și "periculos" de a răspunde (pe de o parte) și (pe de altă
Infamiile schimbării by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9400_a_10725]
-
pentru plastografi. În arhiva rămasă de la S. Schafferman există de altfel și o fotocopie a manuscrisului. Pe baza acestui mic fals a fost construit apoi confortabilul mit al Ťpărăsiriiť Occidentului hapsîn și al întoarcerii Ťfiului risipitorť la caldul sîn al patriei mumă, deși cine socotește cît a stat de fapt Istrati în România între 1930 și 1935, ultimii lui cinci ani de viață, constată, prozaic și imbatabil, că a fost o ședere intermitentă, cu mari, îndelungate, evadări în străinătatea ce-l
"Un anarhist al dracului de deștept" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9407_a_10732]
-
la Școala Ionascului din Slatina a raportat Departamentului Instrucțiunii Publice că nu a putut aduna învățătorii la școala normală din oraș, din cauza holerei, dar ca prin subrevizorii de plasa le-a comunicat acestora o intensă deslușire asupra cauzei sacre a patriei și a Proclamației liberatoare dar a mers și prin satele județului pentru aceleași sfătuiri și deslușiri necesare propagării revoluției.Programul revoluționar se deslușea de către învățători în fața poporului, înaintea bisericii și în prezența exemplarelor de ordine, instrucțiuni și legi date de
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
a fiecărui elev ce a trecut pragul școlii. În perioada plină de evenimente majore pentru istoria națională, dascălii au fost primii care au înțeles și perceput corect evenimentele de pe teritoriul gorjului dar și al țării și au făcut legătura între patrie și locuitorii săi prin acțiunile întreprinse față de aceștia. Putem spune că s-a format o punte de legătură între dascăli și locuitori, între școală și elevi iar scopul a fost același, de ridicare culturală a maselor. Unii dintre aceștia au
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
român și pe Alexandru Ioan Cuza, ca domn legitim al acestuia. Acest sultan a rămas în istorie ca un suveran, care a tratat pe principiul egalității pe toți locuitorii Imperiului, indiferent de etnie. El spunea că „toți sunt fiii aceleiași patrii”. El n-a mai făcut distincția între musulmani, mozaici sau creștini, care trăiau în Imperiul Otoman. În anul 1869 va da o lege în acest sens, numită legea cetățeniei. Vizita pe care a făcut-o Alexandru Ioan Cuza, în 1861
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
ai comunei Padina Matei: - Dolbocean Alexandru, Cărbunari Grigore, Verdeț Nicolae, Daneț Dumitru, Jian Ilie, Răduț Nicolae, Panici Costa, Iancu Petru, Novăcescu Costa,Marișescu Ghe., Lupu Costa, Bengescu Ilie etc. În memoria eroilor s-a ridicat un monument cu inscripția:PENTRU PATRIE ,,Vecinică amintire eroilor cari s-au dat jertfă pentru dezlănțuirea libertății, înfăptuirea dreptății și mântuirea neamului. Acest monument s-a ridicat în anul 1935 de către Corul Principelui Mihai din Moldova Nouă, cu ajutorul județului Caraș, populația locală și Societatea U.D.R.
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
am mai făcut nici un pas înainte. Ba nu, mă înșel, am evoluat; acum îl vedem ca pe un zeu civilizat, „complex“ și rațional, în care trebuie să investești ca să câștigi... Atâta doar că, paradoxal, zeul acesta nu locuiește în cerurile patriei. Dacă l-am instaura deasupra spațiului mioritic, poate că nu am fi atât de slugarnici în fața altora și am reuși să convertim psihologia toxică în care ne zvârcolim la ceva mai mult orgoliu și chiar la aroganță. Suntem, în fond
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
drumul ei. Rezistență Fundamentul rezistenței psihice a omului la șocurile dramatice ale vieții îl constituie echilibrul sistemului nervos și puterea voinței. Sensibilitate Pentru persoanele cu sensibilitate psihică accentuată, sentimentul culpabilității este mai greu de suportat decât pedeapsa. Prețuire Mama și Patria sunt două lucruri sfinte care trebuie respectate și prețuite oriunde și oricând. Grav Cel ce nu-și iubește mama și țara natală nu are nimic sfânt. Gânduri Gândurile omului sunt luminoase sau înnegurate după cum îi este starea sufletească din momentul
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
de țară eminamente agrară, care va fi însoțit discret, vreme de mai multe decenii, conștiința de sine a României, și-a găsit în anii totalitarismului comunist cea mai aberantă și mai grotescă formă de rezolvare: industrializarea sălbatică și popularea geografiei patriei cu giganți din diferite specii, în rîndul cărora erau răsfățate ramura metalurgică și cea petrochimică. Dacă dezvoltarea petrochimiei a dus, inițial, la raționalizarea drastică a benzinei și a combustibililor, în general, iar ulterior la organizarea unor licitații doar pentru uzul
Mic dicționar socio-artistic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9435_a_10760]
-
muncesc în număr mare peste hotare, așa cum au făcut-o și portughezii în anii '70-'80, "angajați la cele mai grele munci (construcții, mine, căi ferate și autostrăzi), exploatați fără scrupule și disprețuiți în mod suveran", pentru a trimite în patrie "mult rîvnita valută". Precum ai noștri, muncitorii lusitani "trăiau uneori în barăci comune, în condiții subumane, despărțiți pentru ani întregi de familiile rămase acasă; dar țara întreagă a supraviețuit datorită lor". (va urma)
Epistolar portughez by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9448_a_10773]
-
accident la alegerile din mai. Nu ți-e dumitale somn, pentru că n-ai fost la ședință. Se apropiau de granița de Vest... Cum o fi pe-acolo? Desigur că mult mai bine ca aici... Nu dau nici o informație în dauna patriei mele. O companie de furnici roșii, spaima întregului ținut, - bandiți cărora guvernul nu le putea face nimic." Pentru numele lui Dumnezeu, Eliade a scris aceste pagini cu peste 70 de ani în urmă"16 șazi 85!ț. La data trecerii
Mircea Eliade și Cenzura by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/9430_a_10755]
-
Cenzura cărților, în Vremea, an IX, nr. 461, 1 noiembrie 1936. 4 C. C. Giurescu, Jurnal de călătorie, Ed. Sport-Turism, 1977, p. 143. 5 Gazeta literară, nr. 3, 20 ianuarie 1955, p. 1. 6 Nichifor Crainic, Un sexolog maniac, în Glasul Patriei, 10 septembrie 1963. 7 Boda en el cielo, Ed. Rousel, Barcelona, 1995, pp. 64, 170, 209. Vezi nota traducătorului de la p. 64. 8 Europa, Asia, America, vol. I, Ed. Humanitas, București, 1999, p. 124. 9 Idem, vol. II, Ed. Humanitas
Mircea Eliade și Cenzura by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/9430_a_10755]
-
ce probează caracterul științific, rațional și sistematic al descoperirilor din urmă cu o jumătate de mileniu; un serial din hebdomadarul Única reabilitează personalitatea lui Magalhaes (pe românește: Magellan) - recunoscut de experți drept navigatorul prin excelență, până recent însă contestat în patria sa, datorită afilierilor sale hispanice; ajuns la etatea de aproape o sută de ani, Manoel de Oliveira, cel mai important cineast autohton, turnează un film bazat pe recentele teze asupra originii lusitane a lui Cristofor Columb. Însăși actualitatea politică se
Frânturi lusitane by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9484_a_10809]
-
vostru!ť" (p. 187 în ediția a III-a). Copilul și adolescentul Paul Goma și părinții rămân într-o marginalitate, într-o excluziune din comunitate, care se transformă în destin. Refugiatul spera într-o "adopție" fericită în România. Orfanul de patrie, de Basarabia, nu-și găsește o alta care să-l mulțumească. Paul Goma devine succesiv antirus, antibasarabean și antiromân, pentru că Rusia, Basarabia și România sunt contaminate de comunism. Anticomunismul său antrenează celelalte repulsii, pe măsură ce se dezvoltă și se clarifică. Anticomunistul
Copilăria unui disident by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9473_a_10798]
-
să fie disprețuiți. Paul Goma ne e antipatic pentru că ne urăște pe toți, ca români comuniști (sau ca urmași ai acelora), care i-am refuzat cândva dragostea și salvarea. El este exilatul absolut, pe care nu-l poate mulțumi nici o patrie și nici un om. Anticomunistul neînțeles a devenit un mizantrop incurabil. Proza lui Paul Goma izvorăște dureros și dramatic din propria biografie, dar se instalează durabil ca valoare în ficțiune și în regimul autenticității. Se poate cu ușurință remarca faptul că
Copilăria unui disident by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9473_a_10798]
-
nostru nu se poate detașa de recomandările epocii, încât "marele exemplu" devine și pentru el literatura sovietică, de la care deprinde o mare învățătură: "cum să scriem, pentru a ajuta cu scrisul nostru la realizarea cât mai grabnică a socialismului în patria noastră" (ibidem, p. 150). Era de așteptat ca scriitorul să condamne formalismul și evadarea din realitate, să elogieze eroismul cotidian, chemările spre înălțimi, visurile care se împlinesc etc. Pentru "un artist al vremii noastre", adică al vremurilor din anii 1950
Sindromul de captivitate by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9494_a_10819]
-
nu trebuie/ să regrete nimic. Eu/ nu regret nimic./ Mîngîi cotoarele/ cărților din biblioteca mea adunate cu/ sudoarea sîngelui./ Scot o carte și o răsfoiesc. Are paginile albe. Toate cărțile/ din biblioteca mea au paginile albe./ Am locuit în/ toate patriile/ imaginare pe care le-am developat pe/ paginile/ care nu mă lasă să trec mai departe./ Le populez pînă la refuz/ cu ființe care strigă" (îngerul căzut). Ciorchine de imagini rebarbative, de metafore abrupte, provocatoare, lirica lui Adrian Alui Gheorghe
Întuneric moral by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9493_a_10818]
-
salpoete noi și cu lanterna strălucindu-le în frunte ca o stea polară, cu oțelari a căror musculatură era mult mai vîrtoasă decît materia care clocotea în cazane, cu macaragii, strungari și cu toate variantele de constructori împrăștiați pe șantierele patriei. în același timp, milioane de tone de marmoră, bronz, ghips, granit, bazalt, alabastru, ciment, inox, alamă, sticlă, porțelan, lemn și alte materiale mai vechi sau mai noi au fost modelate, cioplite, turnate, suflate, polisate, lustruite în tot atîtea ipostaze de
Marșul spre București și fuga din atelier by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9553_a_10878]
-
mai fi și cu ăsta? Și de ce o fi venit singur spre noi, o fi înnebunit?!... Băiatul tace câteva secunde bune. Pe urmă rostește calm, fără să se răstească,... o spune răspicat, deși cu o urmă de dispreț în glas: * - Patria... nu sunteți voi, băi!... Patria suntem noi! Și, întorcându-se, i-a arătat pe ceilalți, din urmă. Un ofițer, după uniformă, că se vedea bine, toate becurile ardeau, zice corect articulând autoritar: * - Du-te, măi băiete, acasă!... * Ca și când ar fi
Nopți de iunie by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9567_a_10892]
-
Și de ce o fi venit singur spre noi, o fi înnebunit?!... Băiatul tace câteva secunde bune. Pe urmă rostește calm, fără să se răstească,... o spune răspicat, deși cu o urmă de dispreț în glas: * - Patria... nu sunteți voi, băi!... Patria suntem noi! Și, întorcându-se, i-a arătat pe ceilalți, din urmă. Un ofițer, după uniformă, că se vedea bine, toate becurile ardeau, zice corect articulând autoritar: * - Du-te, măi băiete, acasă!... * Ca și când ar fi prins curaj de la superiorul său
Nopți de iunie by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9567_a_10892]
-
soldat de alături sau vreunul din purtătorii găleților cu apă caraghioși, spune repede, dintr-o suflare și pe tonul cel mai popular pe care îl auzim zi de zi cu toții pe stradă: * - Dutebăînmătacasănauzi?!... * Pe băiatul acela, făcând atâta caz de patria lui, și cu atâta mândrie și sfidând în același timp pericolul, nu-l voi uita niciodată. Acum, când mă gândesc la el, parcă ar fi un personaj inventat, o ficțiune dintr-o carte. E ce s-a petrecut în mod
Nopți de iunie by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9567_a_10892]
-
până la urmă cu nonșalanță toate regulile generaționiste fiind, în final, destul de greu de clasat. Nu este mai puțin adevărat că hibridul textualisto-vitalist produce efecte poetice dintre cele mai notabile, grație sensibilității câtuși de puțin comune a autoarei. Micuțul volum Ultima patrie (mai degrabă o plachetă în care versurile nu ocupă mai mult de cincizeci de pagini) este emblematic pentru caracterul transgeneraționist al poeziei Marianei Codruț. Titlul sugerează deopotrivă poezia patriotică din anii de glorie ai comunismului, dar și producțiile sarcastice ale
Drumul spre sine by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9560_a_10885]
-
combustiile unui suflet pus în fața spectacolului vieții și a fascinantelor povești din lumea literaturii. În amețitorul ritm al vieții cotidiene, scindat între lumea reală și lumea fictivă, poeta este incapabilă să își găsească eul intim. Scopul final al poeziei, ultima patrie, devine până la urmă anticul îndemn la descoperirea propriului sine. O spune explicit autoarea într-un poem profesiune de credință: "scriu poezie împotriva lumii din mine/ cu nașterea mereu amânată: orașul din ea are culori orbitoare,/ oamenii au fețele în ceață
Drumul spre sine by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9560_a_10885]
-
cu alta, la fel de grea, dar pentru care nu mai există nici un fel de Yalta/Malta: cea a timpului, a vârstei care înaintează inexorabil și restrânge treptat accesul la toate bucuriile tinereții. Unul dintre poemele cele mai grave ale volumului Ultima patrie se numește chiar după cortina de fier: "a plecat și tatăl/ cu pulpele albastre/ sculptate de schije:/ între mine și țara juneții/ a căzut cortina de fier// pe străzi înghesuite și moi/ îmi bag soarele pe gât/ vara se duce
Drumul spre sine by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9560_a_10885]