5,114 matches
-
de mă dădui la o parte, lăsând cale deschisă. Mai lătră o dată mai ușurel către încăpățânate, se roti de câteva ori pe loc, maimuțărit de capre, apoi o apucă în susul povârnișului urmărit îndeaproape de cele trei căpoase. Să fi fost paznic la stână, gândeam eu, așa cunoștea că bărboasele se urnesc doar de zăresc înaintea lor mișcare, nu la-ndemn?! Cum de ce? Așa-s lăsate de la Ăl de Sus. N-ai ce le face și basta! Dulăul o luă la deal
CE SĂ FI FOST?! – PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381816_a_383145]
-
păzeam. Este un fel de a spune că-l păzeam. Ce putea să facă un copil de doisprezece ani, împotriva celor care ar fi dorit să se înfrupte din struguri, când ajungeau să fie copți? Înainte de a ne instala ca paznici ai viei, mai întâi tata scotea ușa de la beci, încărca cu paie de orz o saltea făcută special de mama, din pânză de cânepă, țesută iarna la război, lua câțiva chirpici din tizic[ - Material combustibil sub formă de chirpici, obținut
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
făceau ei asta? Erau fascinați de fântâna țâșnitoare, adevărată corolă de floare din roci și ape care făgăduia a le da cerutul în schimbul bănuțului de-argint aruncat... * Arar, întârziați noctambuli se roteau pe la havuz împinși de inerții rătăcitoare, alungați de paznicul piațetei. Între aceștia se-nseila tot mai des unul ce nedumerea prin aspect și a cărui vestimentație parcă avertiza că e ferice, că nu-și mai dorește nimic peste domneasca-mplinire. Aroganța emanată îl înfășura ca un halou, separându-l absolut
HAVUZUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381905_a_383234]
-
algebră. Mi-a spus vecinul meu, student. Nu le ies rezolvările problemelor pe care le încep la începutul cursului. Și la mine, la fosta școală, cu noua lege dată în învățământ, tot personalul auxiliar - secretara, administratorul, îngrijitoarele, femeile de serviciu, paznicii au cumul de funcții și predau și ca profesori. Dar tu nici la matematică nu ai zece, îi spuse Leonardo. • Pentru că profa nu înțelege rezolvările mele corecte. Era muncitoare în turnătorie cu tata, pe vremea lui Ceaușescu. Mâinile îi mergeau
“DESTINE INTERSECTATE“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380193_a_381522]
-
ripostă la orice universitate din orice colț al țării. • Așa este, spuse Alina. La țară la bunici, în Prostovățu din Vale, din fundul Moldovei, tot cătunul a făcut facultatea. Și barmanița de la bodega din sat, și chelnerițele de la restaurant, chiar paznicul de la “Căminul Cultural” și nătângul de cioban al satului, Mujdei care acum a fost selectat în programul „Prostul satului” și i s-a propus chiar un post de conducere la oraș, peste intelectuali. Femeia de serviciu de la “Primărie” a făcut
“DESTINE INTERSECTATE“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380193_a_381522]
-
lor fără prea multă minte au ajuns licențiați, că orice prost poate face facultatea dacă plătește.. • Așa sunt ai mei, parcă au creierul spălat. Cred tot ce văd la televizor și nu poate nimeni să-i convingă de contrariu Sunt paznici la Tribunal. În vară au fost la Băi și au venit de acolo cu câteo licență în Drept și un împrumut bancar. Că ei cred că este ca pe vremuri, când doar cei care aveau minte făceau o facultate. Mama
“DESTINE INTERSECTATE“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380193_a_381522]
-
o facultate. Mama a trecut imediat ca judecătoare, dar a trebuit să mai facă încă un împrumut la Bancă. Își scoate însă ea banii... așa ne spune. Tata a zis că el nu dă niciun ban și a rămas tot paznic, povesti un băiat scund, șaten, Mihai. Acum chiar o ducem mult mai bine. • Mama mea este directoare la o „Agenție publică”. Iar eu fac deja prezentări intr-o emisiune de televiziune, spuse Larisa, o fată brunetă, subțirică, cu păr lung
“DESTINE INTERSECTATE“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380193_a_381522]
-
Peste virginul Prinț din tei E tot amurg Walkirii curg Spre câmpuri pline De eroi Sub cornul dalb Nebun hidalg Scutură pomi: Cad dulcinei Licorn din lună Arme sună: Iubiri - război Suie în mit Îngenuncheați Frați cruciați: Ați fost aleși Paznici la Graal Arhangheli grei Sunteți tustrei Chemați la cer: E-ospăț de zei Licorn de pază Ia în vază Pe cei ce-ajung Prin răstigniri La Sfântul Duh PLÂNGÂNDU-L PE IISUS Plângându-L pe Iisus - un copil Adormi la
POEME PENTRU UN NOU AN de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380564_a_381893]
-
monahală. De această ispitire am fost lovit și eu la vârsta de 18 ani, la terminarea liceului. Citisem multe cărți ortodoxe și am purtat discuții cu diferite persoane interesate de viața duhovnicească, cu preoți și chiar cu călugări. Unul din paznicii liceului fusese călugăr și a fost dat afară din mănăstire cu Decretul din 1959. La el am văzut pentru prima dată ... Citește mai mult Cine poate fi monah? Orice creștin care s-a pocăit cu adevărat, care a fost atins
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379213_a_380542]
-
monahală. De această ispitire am fost lovit și eu la vârsta de 18 ani, la terminarea liceului. Citisem multe cărți ortodoxe și am purtat discuții cu diferite persoane interesate de viața duhovnicească, cu preoți și chiar cu călugări. Unul din paznicii liceului fusese călugăr și a fost dat afară din mănăstire cu Decretul din 1959. La el am văzut pentru prima dată ... XI. IESITI DIN LUME!, de Ștefan Popa , publicat în Ediția nr. 2065 din 26 august 2016. Despre facerea lumii
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379213_a_380542]
-
primește botezul soarelui cufundat în lumină nesfârșitul sfârșit a început 10 a fi sau a nu fi-ul de zi cu zi crâmpei de râs crâmpei de lacrimă inimi legate în batiste sufletul s-a dezgolit în văzul tuturor când paznicul nopții chemă ursitoarele să lungească secundarul Quies îmbrățișează Lumea 11 un strop de apă desenează pe obraz o floare fără parfum intră pe sub piele până ce asfințitul îl ascunde între două raze și o stea sunetul iubirii chicotește în bobocul îmbujorat
GÂNDURI de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381173_a_382502]
-
în același timp sensibile și extrem de sentimentale. Când se dăruiesc cuiva, o fac cu toată inima, din tot sufletul, cu tot trupul. Părinții Vetuței lucrau pe ture. Mama ei lucra la Fabrica de Tricotaje din oraș, iar tatăl ei era paznic de noapte la un depozit de materiale de construcții. Firește, lucra doar noaptea. O dată la trei săptămâni Vetuța rămânea singură acasă până dimineață. O dată la trei săptămâni lumea era a noastră. Nimeni și nimic nu mai contau pentru mine și
POVESTE TRISTĂ DE AMOR CU AMURG DE MOARTE ÎN PRAG DE SEARĂ de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1954 din 07 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381401_a_382730]
-
cele din urmă, cu trupul și duhul distruse de ostilitatea umană și de tăcerea divină, Iisus moare. De obicei, la romani, agonia crucificării se prelungește ore, poate chiar zile. După moarte, cadavrele erau lăsate în voia vulturilor și a păsărilor. Paznicii aveau grijă ca nici rudele, nici prietenii, să nu vină să le ia de pe cruce trupul, lăsând trupurile neînmormântate, condamnaților le era interzisă înmormântarea. Sensibilitatea iudaică nu tolera ca cei executați să nu fie înmormântați în chiar ziua morții. Această
MOARTEA ŞI ÎNVIEREA DOMNULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380798_a_382127]
-
avem dreptul!... (Pro Patria) Acestei declarații patetice de iubire pentru patrie i se alătură o altă frumoasă poezie - Carpații: Se văd în zare munții Cu tâmplele lor ninse, Albiți de-atâtea veacuri, Bătrâni de-atâta dor... Carpații sunt părinții Și paznicii de vise, Stăpânii-acestor locuri, Zeii românilor. N-avem alți frați pe lume - Bătrânii munți și marea Și Dunărea mlădie Ne-au întărit tulpina; Sub paza lor se spune Că ne-am găsit cărarea; Ne ducem cu mândrie Spre viitor lumina
VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
-
Ediția nr. 2270 din 19 martie 2017 Toate Articolele Autorului Aproape de amiază mă trezesc în sunetul telefonului. Voquin făcuse rost de o barcă pneumaică și mă aștepta împreună cu Ingrid. N-o văd pe Emma, plecase, probabil, de dimineață, dispăruse și paznicul, așa că nu-mi rămâne decât s-o iau din loc. - Uite ce mutră de somnoros are? se distrează Ingrid, arătând către mine. Voqin se amuză și el. - Parcă vii de la curve! Nu-i bag în seamă și nu suflu un
DRUMUL APELOR, 35 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373482_a_374811]
-
de 354 poduri. Urmăm pod după pod, canal după canal, vizualizăm clădiri cu patina vizibilă a timpului, biserici, mici piețe și ajungem în frumoasa piață San Marco. Buricul târgului. Bazilica San Marco ne așteaptă având o datorie față de mine, când paznicul mi-a închis ușa în nas de nu am mai avut acces la scara spre cai. În față-dreapta, se ridică semeț campanila bazilicii. În dreapta se deschide priveliștea spre marele canal și insula Giudecca. Privesc spre insulă și nu pot uita
TABLETA DE WEEKEND (127): JURNAL DE VACANŢĂ: VENEŢIA-PAVIA-TORINO de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373552_a_374881]
-
după Revoluția din Decembrie 1989, asupra vieții din închisorile comuniste, cititorii au aflat multe din suferințele celor întemnițați. Dar una este să citești despre suferință și alta este s-o trăiești. Astfel, lipsa totală de libertate, zăvorât pe dinafară de paznic, într-o celulă mică cu mai mulți, între care bătrâni și bolnavi, cu pături suprapuse, cu tineta deschisă, în care fiecare își făcea necesitățile mari și mici, cu aerul infect, cu miros de closet, cu becul aprins zi și noapte
DESPRE PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371242_a_372571]
-
după Revoluția din Decembrie 1989, asupra vieții din închisorile comuniste, cititorii au aflat multe din suferințele celor întemnițați. Dar una este să citești despre suferință și alta este s-o trăiești. Astfel, lipsa totală de libertate, zăvorât pe dinafară de paznic, într-o celulă mică cu mai mulți, între care bătrâni și bolnavi, cu pături suprapuse, cu tineta deschisă, în care fiecare își făcea necesitățile mari și mici, cu aerul infect, cu miros de closet, cu becul aprins zi și noapte
PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371236_a_372565]
-
sălta vesel în mici vălurele peste pietre și ne-am dus să ne răcorim picioarele și mâinile în apa limpede. Din locul acela am văzut o suprafață mai întinsă, cu câțiva copaci uriași, care păreau a fi un fel de paznici printre stogurile de fân proaspăt, abia strâns după coasă, aruncată de la poalele pădurii și până aproape de râu. Pătrundea parfumul plantelor uscate natural până la noi și ne învăluia într-o chemare la care greu se putea rezista. Am mers și am
NOAPTEA DINTRE LUCEFERI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371407_a_372736]
-
în sensul că ea nu se întemeiază pe „grija reciprocității”. Eu sunt „ostaticul” celuilalt, adică răspunzător. Nu te poți spăla pe mâini dacă celălalt suferă, chiar dacă el nu suferă din cauza ta. Altminteri te afli în fața întrebării lui Cain: „Sunt eu paznicul fratelui meu?” (Geneza, IV, 9). Din acest articol reiese că Levinas înlocuiește cuvântul dostoievschian „vinovat” cu „responsabil”. În concluzie, suferința ar fi o fisură în comuniunea cu ceilalți, și care include responsabilitatea. Uciderea este un păcat strigător la cer și
SUFERINȚA, UCIDEREA – TRAGEDII PĂMÂNTEȘTI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374928_a_376257]
-
când, și-a dat duh de viață, de pe cruce l-au coborât. Cu mulți străjeri de față. L-au pus într-o criptă de morți și i-au pus pază bună. Să nu deruteze pe toți, rătăcirea din urmă. Dar paznicii când au văzut mormântul gol, au strigat, cât puterile i-au ținut: Vai, Hristos a înviat! Iuda, de ciudă c-a trădat, arginții i-a aruncat, sub creangă de copac uscat. De care s-a spânzurat. De Iuda și-a
PATIMILE LUI IISUS de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374978_a_376307]
-
joaca și uitam de ele, scăpându-le în holdele de porumb, în lanurile de grâu, în laturile de sfeclă roșie, cartofi și cine mai știe ce culturi. Coceam sfeclă roșie, porumb, cartofi, prădând culturile acestea, iar când ne lua urma paznicul fugeam mâncând pământul, țâșneam în porumbiște și ne piteam sub curpenii de bostan. Dar, iată una și mai și, de pe când eram de vreo trei anișori și sora mea mai mare, Geta, m-a încuiat în casă, ducându-se la
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
-ul nu e implicat în astfel de treburi, iar noi aparținem de Wehrmacht. Și ce mă tot ții de vorbă, m-a repezit la urmă, hai să ne roim, că nu prea mai e rost aici de cireșe! Într-adevăr, paznicii convoiului tăbărâseră pe bieții noștri cireși, îi ciopârțiseră, își înfundau sacii pentru provizii, unii se hârjoneau, țintindu-se cu sâmburi lansați printre degete. La un moment dat, un Feldwebel înalt, o adevărată gorilă, se apropiase de noi cu pași largi
LA CIREŞI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374001_a_375330]
-
mă aplecasem să le adun, lasă-le în p...a mă-sii, mai strigase prietenul meu, de altfel și vreo doi deținuți, treziți ca printr-un miracol la viață, se năpustiseră spre ele să le înșface. Din fundul curții câțiva paznici își făcuseră alergând apariția cu Mauser-ele în mâini. Martin își dusese mâna să-și scoată Walther-ul de la șold, apoi a renunțat și, luându-și avânt ca o felină, a sărit de-a dreptul, cu capul înainte, prin gardul viu al
LA CIREŞI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374001_a_375330]
-
mâini. Martin își dusese mâna să-și scoată Walther-ul de la șold, apoi a renunțat și, luându-și avânt ca o felină, a sărit de-a dreptul, cu capul înainte, prin gardul viu al împrejmuirii fermei, făcându-se nevăzut. În urma lui paznicii și-au descărcat până la ultimul glonț încărcătoarele pistoalelor-mitralieră. Mulțimea deținuților căpătase dintr-odată glas. S-au auzit strigăte și huiduieli. Paznicii s-au întors împotriva ei, renunțând să-mi urmărească prietenul. Poate norocul lui Martin acesta să fi fost!... ...Herr
LA CIREŞI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374001_a_375330]