1,494 matches
-
să aleagă numărul sau forma unităților de eșantionare. Dacă parcela a fost împrejmuită, unitățile de eșantionare trebuie să fie localizate în afara împrejmuirii. În plus, pot fi evaluate și unități de eșantionare din interiorul împrejmuirii. Zonele perturbate trebuie evitate (ex. fose pedologice, zone de monitorizare a naturii solului, cărări). Amplasamentul unităților de eșantionare trebuie marcat permanent. Metoda precisă de marcare este lăsată la inițiativa statelor membre, dar materialul utilizat ar trebui să fie inert, pentru a evita contaminarea. II.2. Informații contextuale
jrc4286as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89451_a_90238]
-
după cum urmează: 1. În art. 1, alin. (2) se înlocuiește cu textul următor: "2. În parcelele de observare permanente se efectuează o supraveghere intensă și continuă a ecosistemului forestier, care constă în inventarierea constantă a stării coronamentului și a stării pedologice și a frunzișului, măsurarea schimbărilor creșterii, a ratelor de depunere și a datelor meteorologice și eșantionarea și analiza soluțiilor de sol pe baza procedeelor de eșantionare obiective și a metodelor de analiză stabilite." 2. În art. 1, alin. (3) se
jrc3448as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88607_a_89394]
-
statele membre adoptă măsurile privind mediul, pe care le consideră potrivite având în vedere situația terenului agricol utilizat, și care corespund efectelor posibile ale acestor activități asupra mediului. Aceste măsuri sunt stabilite în funcție de necesitățile mediului, ținând cont de condițiile topografice, pedologice și climatice din zonele respective, administrarea apei de irigație, rotația culturilor și metodele de cultivare care ar putea ameliora situația mediului. Dacă este necesar, statele membre acordă sprijin, cu respectarea dispozițiilor prevăzute în art. 87, 88 și 89 din Tratat
jrc5309as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90478_a_91265]
-
care există riscul ca acestea să nu îndeplinească obiectivele stabilite pentru fiecare corp de apă subterană în conformitate cu art. 4. În vederea acestei caracterizări inițiale, statele membre pot grupa corpurile de apă subterană în categorii. Această analiză poate utiliza datele hidrologice, geologice, pedologice existente, datele referitoare la utilizarea terenurilor, evacuări, captări și alte date, dar trebuie să definească: * situarea și granițele corpului sau corpurilor de apă subterană; * presiunile la care pot fi supuse corpurile de apă, inclusiv: * sursele difuze de poluare; * sursele punctiforme
jrc4605as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89771_a_90558]
-
2. vecinătatea fizică sau biologică cu oamenii și alte elemente semnificative ale biotei; 3. vecinătatea cu biotopi importanți, zone protejate sau surse de apă potabilă; 4. caracteristicile climatice ale regiunii (regiunilor) care pot fi afectate; 5. caracteristicile geografice, geologice și pedologice; 6. flora și fauna, inclusiv recoltele, șeptelul și speciile migratoare; 7. descrierea ecosistemelor țintă și non-țintă care pot fi afectate; 8. compararea habitatului natural al organismului gazdă cu terenul (terenurile) propuse pentru diseminare; 9. orice dezvoltare sau modificare cunoscută și
jrc5093as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90261_a_91048]
-
trebuie stabilite standarde care se bazează sau nu pe dispozițiile statelor membre. Prin urmare, trebuie definit un cadru comunitar în care statele membre să poată adopta standarde care să țină seama de caracteristicile zonelor în cauză, în special de caracteristicile pedologice și climaterice, precum și de tipurile de exploatare agricolă existente (utilizarea terenurilor, rotația culturilor, practicile agricole) și de structura exploatațiilor. (4) Ținând cont de faptul că pășunile permanente au un efect pozitiv asupra mediului, trebuie adoptate măsuri destinate să încurajeze menținerea
jrc6176as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91348_a_92135]
-
agricole și de mediu. Statele membre definesc, la nivel național sau regional, cerințele minime pentru bunele condiții agricole și de mediu, pe baza cadrului stabilit în anexa IV, care țin seama de caracteristicile zonelor în cauză, în special de condițiile pedologice și climaterice, de modul de exploatare aplicat, de utilizarea terenurilor în cauză, de rotația culturilor, de practicile agricole și de structura exploatației, fără să aducă atingere normelor care reglementează bunele practici agricole aplicate în cadrul Regulamentul (CE) nr. 1257/1999 și
jrc6176as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91348_a_92135]
-
alin. (6) din Regulamentul (CE) nr. 1259/1999, este necesar să se stabilească un cadru comun în care fiecare nou stat membru să poată adopta standarde, ținând seama de caracteristicile specifice ale zonelor în cauză și, în special, de condițiile pedologice și climaterice, precum și de modurile de exploatare existente (utilizarea terenurilor, rotația culturilor, practicile agricole) și de structurile fermelor. (6) Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetelor de gestionare relevante, ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT: Articolul 1 Obiect Prezentul regulament
jrc6223as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91395_a_92182]
-
bune condiții agricole și de mediu. Noile state membre definesc cerințe minime pentru menținerea unor bune condiții agricole și de mediu pe baza cadrului stabilit în anexă, ținând seama de caracteristicile specifice ale zonelor în cauză, în special de condițiile pedologice și climaterice, modalitățile de exploatare existente, utilizarea terenurilor, rotația culturilor, practicile agricole și structurile fermelor. (2) În cazul nerespectării, în 2004, a cerințelor minime prevăzute în alin. (1), din cauza unei acțiuni sau a unei omisiuni direct imputabile agricultorului în cauză
jrc6223as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91395_a_92182]
-
văile principale ale râurilor și pe versanții afectați de fenomenele geografice. În păduri și pe dealuri sunt răspândite animale ce fac parte din fondul cinegetic: mistrețul ("Sus scrofa"), căprioara ("Capreolus capreolus"), vulpea ("Vulpes vulpes"), iepurele de câmp ("Lepus europaeus"). Resursele pedologice sunt reprezentate prin câteva tipuri de soluri, preponderent cernoziomurile. Solurile cenușii de pădure se găsesc pe dealuri joase și mijlocii neîmpădurite, în mare parte defrișate de foarte mult timp. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Vaslui se ridică la
Vaslui () [Corola-website/Science/296968_a_298297]
-
de fertilizare ameliorativa radicală, executarea unor lucrări de afânare adâncă, executarea arăturilor pe curbă de nivel, instalarea de benzi înierbate, combaterea excesului de umiditate prin drenaj de suprafață și drenaj cârtita." Text din volumul „Panoptic al comunelor bănățene din perspectiva pedologica" - Dorin Târau și Marcel Luca. Editură Marineasa, Timișoara, 2002 Scurt istoric al comunei Sagu Scurt istoric al comunei Sagu (Traducere de la http://www.segenthau.de/index.php/ortsgeschichte) Deja în anul 1332, comuna a fost menționată în registrele papei, sub
Șagu, Arad () [Corola-website/Science/300304_a_301633]
-
temperatura medie a iernii. În această zonă are loc convergența maselor de aer care vin din nord-estul țării cu cele din sud-vest. Condițiile climatice au fost propice desfășurării unor intense activități umane , încă din secolele trecute. Din punct de vedere pedologic , comuna este așezată în zona solurilor argiloiluviale podzolite pseudogleizate și pseudogleice , brun-roșcate , soluri gleice și amfigleice , frecvent podzolite . Astăzi , locul codrilor de altădată este luat de terenurile arabile , localitatea găsindu-se situată în zona de silvostepă. Convergența tuturor componentelor de
Comuna Slobozia, Argeș () [Corola-website/Science/300643_a_301972]
-
ca: Muncel 1233m, Agăș 700m, Dracoiu 700m. Atât munții Ciucului cât și Tarcăului sunt formați în special din gresie de Tarcău și prundișuri. Calitatea solurilor este slabă. În zonă predomină podzolurile acide. În această zonă nu s-au efectuat studii pedologice și agrochimice. Temperatura medie este cuprinsă între 4-6 °C. Temperaturile extreme înregistrate în această zonă, variază între 38ș în luna iulie, iar în timpul iernii, temperatura poate coborî până la -27ș C. S-au înregistrat inundații în anul 2005, la începutul lunii
Comuna Agăș, Bacău () [Corola-website/Science/300652_a_301981]
-
denumite cornevine, considerate urme ale rădăcinilor plantelor ierboase . Este o formațiune specifică pliocenului, cu origine controversată: - eoliană (prin acțiunea vântului, care transportă praful fin până la distanțe mari) - deluvială (acțiunea apelor curgătoare, care au rol important în transportarea și acumularea lui) - pedologică sau eluvială (datorită prefacerilor pe care le suferă o scoarță de alterare de tip eluvial, de pe cumpenele de ape și versanții cu înclinări mici) - fluvio-glaciară (din acumulările fluvio-glaciare de la periferia calotelor de gheață, unde au acționat intens apele provenite din
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
În consecință , formațiunile geologice care intra în alcătuirea acestora, în speță a bazinului Borod, sunt reprezentate de fundamentul cristalin și de depozite neogene dispuse transgresiv peste acestea. (După PUG Borod) Expoziția și etajarea în trepte a văii Borod, alături de condițiile pedologice, climatice și morfologice au determinat în decursul timpului realizarea unei însemnate diversități a covorului vegetal. La această diversitate și mozaicare a covorului vegetal se adaugă și factorul antropic. Un rol însemnat în etajarea și zonarea vegetației din bazinul văii Borod
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
ale asociațiilor Agrostio - Festucetum rupicolae și Agrostio - Festucetum valesiacae. ¬ etajul montan, mai puțin diversificat, se întâlnește la altitudini mai mari de 600 m. Aici vegetația zonală o constituie fitocenozele asociației Carpinus - Fagetum, care poate fi considerată pentru condițiile climatice și pedologice actuale, ca vegetația de climax. Cu totul insular și foarte rar, pe versanții însoriți ai etajului montan apar cenozele asociației Querco patraeae - Carpinetum. Vegetația zonală. Distribuția etajată a asociațiilor vegetale naturale este sincronă treptelor de relief desfășurate pe diferențe de
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
puține fântâni. Majoritatea locuitorilor se aprovizionează cu apă de la fântânile ce se află pe malurile iazului Dracșani și a pârâului Burla unde apa are calități mai bune și se găsește la adâncimi relativ mai mici. Adâncimea apei freatice, după studiile pedologice se prezintă după cum urmează: pe vale 0,5-3 m; pe versanți 1,5-8 m; pe platou 8-15 m. Clima are un caracter continental, temperatura medie anuală fiind 8,6 °C. Au fost ani care au făcut excepție de la această medie
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
al viișorenilor. Ele s-au format prin acțiunea complexă a tasării, sufoziunii, a apei de infiltrație, a prezenței loessului, a proceselor de crăpare (diaclazare) a solului sub influența insolației și înghețului ("Studiul agrochimic T.C. Viisoara, Județul Teleorman, Oficiul de studii pedologice și agrochimice Teleorman", Alexandria, 1995), având suprafețe variabile de la 1-2 ha până la 150 ha și adâncimi de 1-5 m. Majoritatea crovurilor au o dezvoltare pe direcție est-vest, prezentând zona cea mai coborâtă în partea de est. Solurile de pe cuprinsul acestor
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
est. Solurile de pe cuprinsul acestor găvane sunt de tipul cernoziomurilor argiloiluviale vertice și pseudogleizate de la puternic până la moderat decarbonatate, cu conținut slab până la moderat de humus, cu textură lutoasă până la luto-argilo-prăfoasă ( "Studiu de fertilitate T.C. Viișoara, Județul Teleorman, Oficiul de studii pedologice și agrochimice Teleorman", Alexandria, 1996). Pământurile sunt numite de localnici “pământuri iuți” în sensul că primăvară perioada optimă pentru efectuarea lucrărilor agricole este scurtă și trebuie aleasă cu mare grijă, prea devreme nu se poate lucra din cauza excesului de umiditate
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
județ nu numai prin întindere și aproximativa simetrie față de albia râului Vedea, ci și prin predominarea altitudinii generale de peste 180 m (în rare excepții depășind cu puțin 200 - 230 m), simplitatea structurii geologice și zonalitatea altitudinală a condițiilor bioclimaterice și pedologice. Așezările omenești reflectă o strânsă legătură cu relieful și hidrografia, cu liniile de circulație, orientate pe două direcții principale (nord-sud și vest-est), condițiile fizico-geografice fiind prielnice dezvoltării vieții și activității umane din cele mai vechi timpuri, determinând în bună parte
Comuna Făgețelu, Olt () [Corola-website/Science/301976_a_303305]
-
pe orizontală, cauzată de acțiunea torențială a unei rețele ramificate de văi. Pantele au înclinații de 25-300 și abrupturi, mai ales acolo unde gresiile au fost scoase la suprafață, și o lungime care variază între 1 și 1,5 km. Pedologic, hotarul se caracterizează printr-o mare diversitate a solurilor, în cuprinsul său întâlnindu-se: soluri silvestre, brun-podzolice, slab fertile, reci, acide, specifice versanților cu pante de 10-200 ; soluri negre de fâneață, clinogleizate cu alunecări, stabilizate, reci, cu rezistență mare la
Cetan, Cluj () [Corola-website/Science/300365_a_301694]
-
se numește Măgura cu Tei, al cărei nume corect a fost alterat în timp, devenind măgura Coteiului, iar spre SE mai sunt rămășițe din măgura de la Sărăceaua, cu care s-a astupat lacul cu același nume. Din punct de vedere pedologic pământul de pe platou este un cernoziom degradat, cu un strat gros de aproape un metru, foarte bun pentru agricultură, chiar și în anii secetoși. Teribila secetă din anii 1946-47 nu a afectat prea mult recoltele din Covei. După 1970, în urma
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
recunoscut ca Rezervație a biosferei din anul 1979. Prin constituirea Parcului Național Retezat se urmărește protecția și conservarea unor eșantioane reprezentative pentru spațiul biogeografic național, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspect fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic și peisagistic. Parcul Național Retezat - Rezervație a Biosferei se află în partea de vest a Carpaților Meridionali, cuprinzând o suprafață de 38.138 ha din Masivul Retezat-Godeanu. În interiorul său există douăzeci de vârfuri de peste 2000 m și peste 80 de
Parcul Național Retezat () [Corola-website/Science/308756_a_310085]
-
de pe raza localității. Tot la capitolul hidrografie includem cele două iazuri din partea de est a localității și „zona mlăștinoasă a bălților”, aflată în partea centrală a spațiului aflat în studiu. Cadrul natural se completează cu aspectele climatice, vegetative, faunistice și pedologice. Astfel, sub aspect climatic localitatea se caracterizează prin tipul temperat-continental cu nuanțe de tranziție. Temperatura medie anuală este specifică sudului țării, adică de aproximativ 10-11 grade C, iar cele medii ale iernii și ale verii sunt de 0-3 grade C
Comuna Ștefan cel Mare, Argeș () [Corola-website/Science/302056_a_303385]
-
zona parcului abundă siteuri paleontologice din mezozoic, în care se găsesc recife fosilizate cu amoniți, bivalve, brachiopode, gastropode, belemniți, echinoide, corali, crinoide, plante, aulacostefanide. Au fost astfel identificate areale: Marea biodiversitate a arealului, este un rezultat al condițiilor variatelor geomorfologice, pedologice, de expunere a versanților, de microclimat, etc. Zona parcului a fost în general slab populată. Câteva artefacte ale unor vânători din paleolitic au fost descoperite în zona Bicaz-Chei. Prima fotografie (daguerotipie) a Lacului Roșu a fost realizată în 1864 de
Parcul Național Cheile Bicazului - Hășmaș () [Corola-website/Science/311820_a_313149]