5,213 matches
-
graniței. Cedările voluntare prin tratate de pace sau înțelegeri politice bilaterale se referă de regulă la teritorii care au făcut obiectul unor conflicte deschise sau diferende teritoriale. Astfel, ca urmare a semnării tratatului de pace egipteano-israelian în 1979, în 1982 peninsula Sinai, ocupată de Israel în timpul războiului din 1967, a fost retrocedată Egiptului. După semnarea acordului israeliano-palestinian privind recunoașterea reciprocă semnat la Washington în 1993 și a acordului de la Cairo privind autonomia palestiniană, în 1994 are loc retragerea trupelor israeliene (după
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
naționale, materializate prin încheierea unor acorduri de închiriere sau concesiune. În prezent această modalitate este utilizată de S.U.A. în relațiile cu unele state arabe, pentru obținerea dreptului de staționare a unor facilități militare americane pe teritoriul acestora. Astfel, monarhiile din peninsula arabă aliate cu S.U.A., au acceptat prezența pe teritoriul lor a unor baze militare americane, ca o garanție a stabilității în regiune. Arabia Saudită a găzduit din 1990 mai multe locații ale armatei S.U.A., între care și sediul Comandamentului forțelor americane
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
trasate în mare parte în regiunile accidentate ale munților Antiliban. Statele cu valorile cele mai mici ale sinuozității conturului teritorial (sub 1,5) sunt cele caracterizate prin întindere și compactitate, ale căror frontiere se desfășoară pe marile suprafețe deșertice din peninsula Arabia sau Sahara: Algeria (1,31), Libia (1,31), Arabia Saudită (1,33), Yemen (1,41), Egipt (1,48); în cazul Egiptului dacă am teritoriale, una situată pe litoralul Golfului Persic și una enclavată între emiratele Ajman, Ras-al-Khaimah și Oman. Emiratul
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
locale din Africa centrală, dar și la limita dintre unitățile naturale ale savanelor din sud și Sahelului din nord. Capitalele “din interior” se află amplasate fie la intersecția unor căi de comunicații (Riyad - nod al rutelor de transport ce străbat peninsula arabă, Sanaa,Amman), fie la contactul diferitelor unități naturale, precum capitala Damasc, așezată în oaza Goutha la poalele culmii Jabal Qăsiyun, pe un aliniament de contact dintre platoul deșertului Sirian și munții Antiliban. 2.2.4.2. Tipologia capitalelor arabe
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
ambele situate pe rutele ce leagă Europa,Africa șiAsia prin MareaArabiei, Marea Roșie și Golful Persic. Sanaa este amplasată pe un platou înalt (2.280 - 2.400 m. alt.) din munții Yemenului, având valențele unui dispecer al rețelei rutiere din sudul peninsulei arabe în care converg opt magistrale rutiere dinspre Aden, Hodeida și Mecca. Capitala Riyad amplasată într-o oază la poalele munților Tuwaiq, îndeplinește rolul de nod al căilor de transport ce străbat peninsula arabă pe direcțiile est-vest și nord-sud. Amman
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
unui dispecer al rețelei rutiere din sudul peninsulei arabe în care converg opt magistrale rutiere dinspre Aden, Hodeida și Mecca. Capitala Riyad amplasată într-o oază la poalele munților Tuwaiq, îndeplinește rolul de nod al căilor de transport ce străbat peninsula arabă pe direcțiile est-vest și nord-sud. Amman constituie punctul de intersecție al magistralelor rutiere dinspre Arabia Saudită, Irak, coasta mediteraneeană a Libanului și Siriei. d. Capitalele-fortificații aveau funcția strategică defensivă dominantă în trecut (astăzi relictă), aspect confirmat pentru unele din capitalele
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
legătură a unor regiuni interioare repulsive cu „lumea civilizată”. În acest tip poate fi inclusă capitala Arabiei Saudite - Riyad, care este în același timp și o capitală istorică, ce asigură o mai bună legătură a întinselor ținuturi deșertice din centrul peninsulei arabice cu regiunile litorale de la Marea Roșie și de la Golful Persic. f. Capitalele situate în arii de contact ce concurează pentru supremația în regiune își dispută rolul de lider regional, așa cum sunt capitalele petromonarhiilor de la Golful Persic: Abu Dhabi, Doha, Manama, AlKuwait
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
bună gestionare și un control eficient asupra teritoriului. Din această grupă fac parte capitala saudită Riyad și capitala irakiană Bagdad, situate în cadrul regiunilor centrale populate majoritar de elementul etno-confesional hegemon în respectivele state: în Arabia Saudită, adepții curentului wahhabit din centrul peninsulei arabe, iar în Irak, elementul sunnit, dominant în viața publică irakiană până în anul 2003, amplasat în așa-numitul „patrulater sunnit” din centrul țării, suprapus în linii mari peste patrulaterul central determinat de noi în jurul centrului de greutate al teritoriului statal
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
marea lor majoritate, frontierele trasate de la distanță, „la masa verde”, se caracterizează printr-o geometrie aproape perfectă, cu o reprezentare spațială dată de linii drepte și unghiuri perfecte, așa cum sunt frontierele statelor din Africa arabofonă, din nordul și din sudul peninsulei arabice. Multe dintre aceste segmente frontaliere nu au fost marcate pe teren pentru mult timp (unele nu sunt nici în prezent), element ce a alimentat permanent diferendele de frontieră dintre statele vecine, multe din ele soluționate prin decizii ale Curții
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
pe de o parte la răcirea relațiilor interpalestiniene (datorită rivalităților dintre Hamas și Autoritatea palestiniană condusă de Mahmoud Abass), iar pe de altă parte la intensificarea atacurilor antiisraeliene pregătite/lansate din fâșia Gaza, ceea ce a determinat riposte dure din partea Israelului. Peninsula Sinai, numită de egipteni “teritoriul Fayrouz”, reprezintă o punte teritorială ce face joncțiunea atât între două continente, dar și între cele două mari părți componente ale lumii arabe - arealul arab asiatic și arealul arabofon nord-african. În același timp, acest teritoriu
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
dintre Israel și lumea arabă (respectiv Egipt), fapt ce i-a multiplicat miza geopolitică pe parcursul perioadei postbelice și i-a marcat statutul de piesă importantă în rocadele teritoriale ce au avut loc în regiune. Astfel, după războiul arabo-israelian din 1948-1949 peninsula Sinai împreună cu fâșia Gaza au rămas sub controlul Egiptului până în 1967, cu excepția episodului crizei Suezului din 1956, când peninsula a fost ocupată pentru câteva luni de armata israeliană cu sprijin britanic și francez, care a părăsit-o însă la scurt
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
a marcat statutul de piesă importantă în rocadele teritoriale ce au avut loc în regiune. Astfel, după războiul arabo-israelian din 1948-1949 peninsula Sinai împreună cu fâșia Gaza au rămas sub controlul Egiptului până în 1967, cu excepția episodului crizei Suezului din 1956, când peninsula a fost ocupată pentru câteva luni de armata israeliană cu sprijin britanic și francez, care a părăsit-o însă la scurt timp sub presiunile S.U.A. și U.R.S.S. În urma războiului de 6 zile din 1967, Israelul a ocupat întreaga peninsulă
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
peninsula a fost ocupată pentru câteva luni de armata israeliană cu sprijin britanic și francez, care a părăsit-o însă la scurt timp sub presiunile S.U.A. și U.R.S.S. În urma războiului de 6 zile din 1967, Israelul a ocupat întreaga peninsulă Sinai pe care a retrocedat-o Egiptului abia după încheierea tratatului de pace israelo-egiptean din 1979. Procesul retrocedării s-a derulat în mai multe faze succesive din 1979 până în 1982, timp în care autoritățile israeliene au dezafectat și transferat complet
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
din 1979. Procesul retrocedării s-a derulat în mai multe faze succesive din 1979 până în 1982, timp în care autoritățile israeliene au dezafectat și transferat complet în Israel toate așezările colonii evreiești instalate în Sinai, inclusiv orașul Yamit din nord-estul peninsulei. Conform tratatului din 1979, în Sinai au fost stabilite plafoane fixe pentru efectivele armate egiptene și israeliene staționate în zonă și a fost dislocată o forță multinațională și observatori O.N.U. în vederea monitorizării situației din regiune. Platoul Golan a
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
mod constant rolul de pilon al intereselor occidentale în Asia de sud-vest, pe fondul conjunturii generale a războiului rece. Într adevăr, situarea geografică cu două fațade maritime de importanță capitală în ecuația geostrategică regională și postura de piesă centrală în peninsula arabă înconjurată mult timp de teritorii încă dependente de factorul hegemon britanic, i-au facilitat regatului saudit un statut privilegiat în relațiile internaționale, în ciuda regimului intern foarte sever și restrictiv în privința legăturilor cu exteriorul, determinat de puritanismul wahhabismului autohton. Astfel
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
situate pe bordura sudică a arealului arabo-african, sub forma unei benzi discontinui, la contactul cu statele Africii nearabofone; excepție face Republica Arabă Yemen, țară arabă propriu-zisă, situată la limita naturală a spațiului arab de pe continentul asiatic (pe litoralul sud-vestic al peninsulei arabe). De remarcat faptul că majoritatea acestor state dețin efectiv sedii de reprezentanțe diplomatice într-un număr mic de țări, în raport cu numărul legăturilor bilaterale stabilite oficial, ce au însă în mare măsură un caracter mai mult formal. Mauritania, țară cu
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
continentale în ale căror noduri de întretăiere se situează. În acest mod, relaționarea predominantă cu țări din Asia și Africa, dau măsura statutului de dublu fronton de intersecție - pericontinental și intercontinental, pe care și-l asumă cele patru state din peninsula arabă. O situație oarecum atipică înregistrează Autoritatea palestiniană, care, în lipsa audienței generale din spațiul euro-atlantic (mai ales înainte de încheierea acordului israelo-palestinian din 1994), s-a orientat cu precădere spre statele musulmane sau cu regimuri de stânga din Asia (36,1
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
semnificative fiind raporturile tensionate dintre Siria și Irak și dintre cele două state yemenite. Mizele economice au determinat de asemenea derularea unor importante episoade conflictuale, multe nesoluționate nici până în prezent, așa cum sunt diferendele frontaliere de uscat ori maritime dintre monarhiile peninsulei arabe, al căror principal mobil îl reprezintă controlarea unor segmente teritoriale deosebit de bogate în hidrocarburi. Aceiași dimensiune economică este responsabilă și pentru implicarea activă în conflictele din spațiul arab a principalilor centri de putere extraregionali (S.U.A., Marea Britanie, Franța), interesați de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
britanică care, cu abilitatea specifică perfidului Albion, a reușit în câteva decenii (sfârșitul veacului al XIX-lea și începutul celui de-al XX-lea) să-și instaureze influența asupra unei mari părți din spațiul arab: Irak, Kuwait, Coasta piraților, coastele peninsulei arabe, Oman, Yemen, Egipt, Sudan, teritoriile palestiniene. Menținerea apoi a tuturor acestor areale în zona intereselor britanice s-a făcut printr-o gestionare la fel de complexă și abilă, prin îmbinarea mai multor mijloace diplomatice și administrative. Pe de o parte, autoritățile
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
diferende teritoriale în regiunea deșertică vizând suveranitatea asupra oazei Buraimi (bogată în rezerve petroliere) și asupra unei părți din regiunea Dhofar din vestul Omanului, prin care regatul saudit nutrește speranța nedeclarată de a obține acces direct la Oceanul Indian, prin sudul peninsulei arabe. Pretențiile teritoriale saudite deschis formulate în mai multe rânduri (1949, 1955, 1969) au fost însoțite de sprijin militar și logistic acordat rebeliunii inițiate între 1962-1975 de către Frontul de Eliberare din Dhofar (redenumit din 1967 Frontul Popular pentru eliberarea de sub
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
civile interne: Comore (stat insular) fără nici un raport conflictual cu statele arabe, Ciad, Djibouti, teritoriile palestiniene și Somalia, cu câte două diferende bilaterale interarabe. Astfel, s-au conturat două regiuni de intensă conflictualitate interstatală: spațiul circumscris Mării Roșii (statele din peninsula arabă și nord-estul Africii) ce a cumulat 30 de stări conflictuale petrecute în epoca postbelică (47% din volumul conflictelor interarabe); spațiul maghrebian, unde s-au derulat 24 de conflicte interstatale după 1950 (37% din totalul conflictelor desfășurate între statele arabofone
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
reușește să ocupe o parte din teritoriile acordate de către Adunarea Generală a O.N.U. statului arab palestinian, iar în urma războiului de șase zile din 1967 a ocupat Cisiordania și Ierusalimul de est (administrate până atunci de Iordania), Gaza și peninsula Sinai (de la Egipt) și platoul Golan (de la Siria). Întrucât frontierele stabilite după războiul din 1948-1949 erau dificil de apărat, pentru a crea condiții mai bune de securitate, obiectivul israelian principal în plan teritorial în raport cu spațiul arab limitrof a fost și
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
de importanță crucială pentru securitatea statului, în relațiile cu entitățile arabe limitrofe. În această categorie s-au încadrat periodic și succesiv spațiile din perimetrul de contact arabo israelian, respectiv zona de securitate sud libaneză, platoul Golan, teritoriul fermelor Shebaa, Cisiordania, peninsula Sinai și fâșia Gaza (fig. 77). Dinamica teritorială a acestei centuri de protecție organizate de statul israelian a fost și este strâns legată de dinamica raporturilor de conflictualitate sau de normalizare a relațiilor arabo-israeliene. Prin urmare, autoritățile israeliene au pus
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
regionale, precum în cazul Marocului (tensiunile cu Algeria, Mauritania) și Libiei (conflictele frontaliere cu Ciad, Sudan, Niger). b. Spațiile cu predominare a conflictelor de scurtă durată (sub 1 an) alcătuiesc un areal minoritar format din 8 componente teritoriale dispersate din peninsula arabă până în Maghreb: Oman, Yemen, Qatar, Iordania, Siria, Algeria, Tunisia, Insulele Comore. În unele dintre aceste state au predominat conflictele interne de ordin politic, precum în Comore (17 lovituri de stat în perioada 1977-1999), Algeria (multitudinea de confruntări cu forțele
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
au pierdut supremația pe mare, devenind incapabili să mai controleze comerțul maritim și să domine “oceanul comercial” mediteraneean. Odată cu cronicizarea problemei orientale, dominația britanică a devenit tot mai pregnantă în Mediterana și în teritoriile arabe adiacente Mării Roșii (Egipt, Sudan, peninsula arabă), marele Albion reușind să-și asigure controlul tranzitului dintre bazinul mediteraneean și Oceanul Indian până după cel de-al doilea război mondial. După 1950, regiunea intră în puzzle-ul geostrategic al războiului rece, iar influența britanică este înlocuită cu disputa
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]