4,422 matches
-
viitor, (...) nu este niciunul"2027. De altfel, articolul cuprindea numeroase critici la adresa administrațiilor din orașele dobrogene. Astfel, în cuprinsul articolului, se făcea precizarea că "de trei ani s-a votat de consiliul comunei Constanța darea unor locuri de case la periferia orașului unor români"2028. De asemenea, "de 2 ani s-a proiectat același lucru în Mangalia și, consiliul comunal, primarul N. Popof, cu ajutorul său, d. Arghiropulo, refuză cu încăpățânare, imitând Constanța în neacordarea locurilor"2029. Aceste practici ale administrațiilor orașelor
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
1 000 de hectare dăruite Constanței"2129 pentru a se extinde. Ca urmare directă a acestui fapt, "bieții funcționari mărunți și muncitorii români sunt siliți a cumpăra locuri de case pe moșii particulare, la distanțe de mai mulți kilometri de periferia orașului, de școală și de port"2130, în satele Anadalchioi și Lazmahalea. La doar câteva luni de la apariția acestui articol critic atât la adresa autorităților locale ale orașului Constanța, cât și la adresa autorităților de la București, guvernul liberal a decis, în ședința
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
fost atent și nu ai învățat nimic, ai pierdut timpul. Baza învățăturii este studiul individual. Tinere, să citești de atâtea ori lecția, până o înțelegi și o memorezi. Că vin examenele. Dacă pici la examene, toți te vor „mătura” spre periferia societății și te vor îndruma spre muncile cele mai grele, mai dezagreabile și mai prost plătite. Dacă nu iei în serios învățătura, te trezești adult fără ocupație, nu știi să faci nimic și poți aluneca spre infracțiuni și spre detenție
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE. In: Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
dezgustătoare agățată de cracul pantalonului. Pată Neagră venea și-l Îndepărta pe intrus. — Cum e locul unde mergem? Întrebă Bennie. E un sat? Nu sat, mai mic. Mai mic decât un sat, se gândi Bennie. OK. Un cătun, o așezare, periferie... proprietatea cuiva, o enclavă, o comunitate Închisă... o micrometropolă, o incintă, o Închisoare... Vera râse auzind lista lui Bennie. —E un loc, spuse Pată Neagră. Noi spunem Locul Fără Nume. — Și cam cât mai e până la acest Loc Fără Nume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
electrician și a reușit să se angajeze în altă parte. Am luat interviuri multor persoane. Și de data aceasta am fost frapat de rolul extraordinar pe care îl joacă meleagurile natale în formarea unui individ. Acest om a trăit la periferie - îți dai seama de la prima vedere. Nu folosește argouri și nici nu vorbește pe ocolite. E înscris într-un club de excursioniști. În fiecare săptămână străbate distanțe lungi pe jos. De aceea e rumen în obraji și pare vânjos. Totuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
tradiție. Pe atunci, firma era înspre râul Sumida și trebuia să aruncăm apă în fața magazinului. Acum nu mai facem asta, dar obiceiul acesta cu venitul devreme s-a păstrat. Clienții noștri sunt din întreprinderile mici și de la birouri. Cei de la periferia orașului deschid la prima oră și superiorii noștri ne roagă, să ajungem cât mai devreme la firmă, ca să putem răspunde la telefoane. Pe data de 20 martie - ziua cu atacul - eram foarte ocupat. E luna în care se închide anul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
Povestirea, privitul prin retina lui Ochilă, cea cu susul în jos, sfidarea proporțiilor și mai ales rîsul homeric care curge de-a lungul și de-a latul pînzei, sunt în mare punctele cardinale ale „naivilor”. De ce am luat-o pe la periferie ca să ajung la „cestiunea arzătoare” a prezentei cărți de proză? Pentru că bag seamă că năravul povestitului plastic și al humorului, de acolo i se trag. I s-a părut lui Gheorghe Bălăceanu că epigrama este specia care i se potrivește
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
-și că Gregory era unul dintre ei. Faptul că mașina se stricase acolo nu era un accident. Crispat, Craig se uită în jur. Părăsise autostrada de zece minute și se afla acum în valea umbrită de copaci din spatele dealului One-mile. Periferia orașului rămăsese la vreo opt mile în urma lui, orașul însuși nemaifiind vizibil. Se afla la aproximativ cinci mile de casă și cam la o milă de cea mai apropiată gospodărie. Asta trebuia să fi fost făcută cu un scop. Probabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
ani de zile nici copii nu-și mai amintesc de mine...!” Se sărutară prelung, iar Atena aduse discuția la realitatea curentă. „ Ai promis să te interesezi de o locuință prin apropiere pentru a mă muta. Cunoști destul de bine traseul. Dela periferia orașului până la birou Îmi trebue mai mult de o oră, uneori mai mult...! Iar În afară de acest incovenient mai se află un alt aspect al prieteniei noastre, banii pe care Îi cheltuim prin diferite hoteluri, pot fi Întrebuința-ți cu eficiență
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
pentru a nu da de lucru miliției. Cooperativa ne având În depozitul ei decât unele materiale mărunte, umpleai din nou buzunarele cu bani, plecând În depistarea și achiziționarea lor.Depozitele de materiale specifice pentru aprovizionarea populației fiind goale, cetățenii de la periferia orașului și În mod special din comunele Învecinate, furau materialele ori unde se găseau dacă nu erau păzite În timpul nopții. Situația se prezenta dezastruoasă...! Dacă nu angajeai un paznic la fiecare sac cu ciment,cărămizi ori În mod deosebit cherestea
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
sovietice În București, precum invazia lăcustelor tot așa au apărut tot felul de golani, hoți de buzunare, homosexuali, țigani, bande de maidanezi, puturoși ce n-au muncit vreo dată În viața lor, bișnițari și tot felul de dubioase elemente dela periferia societății, ce În grabă au alergat a se Înscrie În Partidul Comunist Romăn. Aceste lighioane veninoase și maidaneze, sub protecția armatei de ocupație sovietice, au Început În forță destrămarea societății românești. S-au organizat Îmărțindu-și funcții În guvern și În
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
el vedea una necioplită. Buzele erau roșii, limba adesea palidă. Acea limbă - o limbă de femeie - evident juca un rol uimitor În viața ei liberă, luxoasă. La prima ei Întâlnire cu Wharton Horricker, venise În fugă din East Village la periferie. O treabă de care nu putuse scăpa. Nu folosise iarbă În seara aceea, doar whisky, spusese ea. Iarba nu o excita cum Îi plăcea cel mai mult să fie excitată. Lui Wharton patru telefoane Îi dăduse dintr-o bombă plină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
de frunze? De domeniul trecutului. În afara ocaziilor speciale (prelegerea lui Feffer, În urmă cu douazeci și patru? patruzeci și opt de ore?), Sammler nu mai trecea pe aici. Dacă ieșea ca să facă mișcare, nu se aventura atât de mult spre periferie. Iar acum, din Rolls-Royce-ul lui Elya, inspecta subcultura celor dezavantajați (terminologie recent achiziționată din New York Times), fructele ei caraibiene, puii dezgoliți de pene cu gâturile atârnânde și pleoapele vineții, vaporii tremurânzi de motorină și untură Încinsă. Urmă 96th Street, Înclinată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
către spatele înțepenit al lui Mike, apoi a luat-o pe urmele lui Irene. Vocea subțire a lui Alice a început să se audă dintr-un colț și amândouă prietene s-au întors în direcția respectivă. Mary stătea undeva, la periferia mulțimii. În mână avea un pahar cu suc de cireșe amare, în vreme ce toată lumea bea gin. Mary venise îmbrăcată în hainele de la serviciu: o fustă maro din lână, bluză albă, pantofi fără toc. Numai părul buclat dădea oarecari semne de rebeliune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
decât un copac ? Indiferent ce credeau tatăl și fratele lui, el nu era mai puțin un bun musulman datorită acestui gen de raționament. Islamul este o religie monoteistă rigidă; în cel mai bun caz, alți idoli și spiritele funcționează la periferia acestei credințe - jinn-ii, Khidr, Iblis, regele Diavolilor. Toate astea sunt niște povești de groază, frumoase, dar care n-au nici o bază în realitate. După ce s-a mutat în Statele Unite, pentru o vreme, Naji a continuat cu salat-ul, rugându-se de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
spus ea. O să-i ia ceva ca să accepte ideea că, în tot timpul ăsta, ai fost ... Până la urmă, sunt sigură c-o să fie încântat să vină. Și tu poți să vii, la rândul tău, în vizită. Avem o casă la periferie. Zach a făcut un pas înapoi și-n clipa aia, ceva și mai esențial, partea dreaptă a inimii lui Jina, s-a frânt. Soțul ei era un băiețel într-o pădure; el nu se maturizase niciodată. Îi era încă frică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
mai satură!”. Aceasta se traducea în principal în două strategii: a) cozile erau mutate în spatele blocurilor, să nu mai producă crize de furie primei tovarășe a țării; b) în zona centrală nu se mai făcea aprovizionare. Oamenii erau arondați la periferie. Își luau, care va să zică, „drepturile” din afara traseului prezidențial. Uneori le spuneam copiilor la ore: - Nu este o mare problemă că dispar tot mai multe mărfuri. Problema grea, pe care tovarășul nu o poate rezolva, este încăpățânarea noastră să mai avem nevoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
fetiță cu chibrituri. Privesc cu seninătate străzile decorate ale Oxfordului, știind că pot merge la Mall în Vitan, să văd același lucru, și că Lis, primarul, o să pună să se umple centrul Bucureștiului de ghirlande. De, sărăcie cu ciucuri. La periferie nu le-ar sta bine. Acolo se adună avortonii tranziției. Mall-ul din Vitan este, în 1999, o apariție suprarealistă. O adunătură de blocuri urâte, înconjurate de bălării și de urme de șantiere în paragină, întrerupte de o clădire colorată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
de becuri puternice cu lumini irizate până spre fluviul ce-și ducea apele dinspre vestul Europei până aici la câteva sute de kilometri înainte de vărsare. Veneau apoi, ca o centură, cartierele născute din legendă, cu birturi, cârciumi, restaurante ieftine de periferie, reînviate acum ca și după primul război, de tarafuri tocmite în grabă, cu repertorii lăbărțate, cu țigani chipeși, prelungind la ureche dulci melodii de cântece deocheate, apoi duioase romanțe de dor, căci se respira încă - naiv - aerul din veacul trecut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
începuseră să se intereseze și de rude - fusese de la țară, cu tălpile goale, venise la oraș, unde, prin nu se știe ce opintiri și împrejurări ajunsese mai întâi cantaragiu la un depozit de lemne, mai târziu deschisese o cârciumioară la periferie și în urmă murise ca soldat, încă în puterea vârstei, în primul război. Pentru că tatăl său fusese „patron” (împrejurarea că murise ca soldat în războiul întregirii „nu conta”), „precis” l-ar fi dat afară „mai ales că lucra la primărie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
prezentului și în adevăr niciodată nu se întâmpla ca domnul Pavel să o contrazică. Se treceau astfel după-amiezi fără noimă; se adăugau însă potrivit imaginației mele livrești bărbați - haiduci armați cu pistoale și cingători aurite, ori cutreierători ai cârciumilor de periferie, stâlpi de cafenea, liota marilor îndrăzneți pentru care închipuiam fotolii de lene, apoi pașale trăgând din narghilele, eunuci, cadâne, toți și toate făcând roată în juru-ne. Și doamna Pavel povestea... poate eu povesteam... 13. Diminețile trezite la rigoarea regulilor profesionale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
scumpă decât de a o vedea ieșind nevătămată din dezmățul ucigaș din Cairo, în care se înfruntau două imperii, unul îmbătat de triumf, celălalt încăpățânându-se să nu moară. Pe străzi, bătălia continua. Otomanii, redeveniți stăpâni peste majoritatea cartierelor de la periferie, încercau să ajungă în centrul orașului, dar înaintau încet și cu foarte multe pierderi. Cu toate astea, soarta luptei nemailăsând loc de îndoială, nenumărați soldați și oameni din miliții dezertară treptat din tabăra lui Tumanbay, în vreme ce, în fruntea unei mâini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
și stațiile treceau pe lângă el ca prin vis. Se urcase în autobuzul care-i ducea acasă pe vânzătorii de lapte după ce-și aduseseră laptele la oraș să-l vândă. Strivit între zeci de canistre goale și reci, merse până la periferie, până clădirile începură să se rărească și se iviră pâlcuri dese de copaci, într-o stare deplorabilă. Merse până nu se mai zăriră deloc clădiri, până începură să urce șerpuit pe la poalele dealurilor, iar Sampath simțea aerul rarefiat în jurul său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
și erau mulțumiți. În jurul copacului lui Sampath, aerul părea întins la maximum, înfășurat iar și iar în jurul lui. Privind în jos, vedea doar o mare urâtă de oameni. Nimeni nu-i mai respecta orele de vizitare. Câțiva bărbați mărșăluiau la periferia livezii, lovind pământul cu bețe și suflând din fluiere, în sensul acelor de ceasornic, conform ordinelor domnului Chawla, pentru a-i avertiza asupra oricărui incident. Cine știa ce se putea întâmpla în zilele acelea periculoase, la ce trebuiau să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
trecut de miezul nopții, momentul meu preferat. Doamne, cum mai urăsc filmul ăsta. Și nu-i decât începutul. M-am uitat după un taxi, dar n-am văzut nici unul. Eram pe First Avenue, nu pe Second, și First e la periferie. Era ora la care toate taxiurile circulă în sens invers, cățărându-se dracului de acolo pe Second și Lex. Mă aflu în New York de o jumătate de minut și sunt deja obligat să-mi iau picioarele la spinare pe lunga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]