1,921 matches
-
ventilare C(pierd), este exprimat prin: q(v, pierdCTA) C(pierd) = 1 + ──────────────────────── * Epsilon(v) (2.70) q(v,nec) C(cont) C(șist) unde debitul care se pierde în centrală, q(v,pierdCTA) se determina cf. EN 1886. Coeficient de permeabilitate la aer interior și exterior se considera: Daca centrală de ventilare este amplasată la interior atunci: C(pierd,int) = C(pierd c) C(pierd CTA) și C(pierd,ext) = 1 (2.71) Dacă centrală de ventilare CV este amplasată la exterior atunci
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
ale aerului aflate în suprapresiune și CV Se propune neglijarea pierderilor de aer în centrală de ventilare dacă aceasta a fost testată conform normativului EN 1886 și a obținut clase de etanșeitate de minim L3. Se recomandă următoarele valori pentru permeabilitatea K (mc/s*mp) a canalului de aer, raportul dintre debitul pierdut din canal către exterior și debitul total transportat, r (%) și pentru coeficientul de pierdere de aer din canal C(pierd,c). Clasa C sau superioară Valorile pentru CV
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
zonei sunt luate egale cu cele corespunzătoare părților medii ale fațadei; - daca înălțimea medie este mai mare de 50 m, C(p)-urile zonei sunt luate egale cu cele corespunzătoare părților înalte ale fațadei. Anexă ÎI.2.G Caracteristici de permeabilitate ale clădirii Caracteristicile de permeabilitate ale unei cladiri depind de numărul și tipul neetanșeităților anvelopei exterioare (rosturi de dilatare, fisuri, infiltrații de aer prin tâmplăria exterioară), fiind exprimate prin debitul de aer total ce pătrunde în clădire la o diferență
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
cele corespunzătoare părților medii ale fațadei; - daca înălțimea medie este mai mare de 50 m, C(p)-urile zonei sunt luate egale cu cele corespunzătoare părților înalte ale fațadei. Anexă ÎI.2.G Caracteristici de permeabilitate ale clădirii Caracteristicile de permeabilitate ale unei cladiri depind de numărul și tipul neetanșeităților anvelopei exterioare (rosturi de dilatare, fisuri, infiltrații de aer prin tâmplăria exterioară), fiind exprimate prin debitul de aer total ce pătrunde în clădire la o diferență de presiune exterior-interior dată. Se
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
clădirii sub aspect termic, al ventilării naturale, al însoririi și al iluminatului natural I.8. Regimuri de utilizare a clădirilor și influența acestora asupra performanței energetice I.9. Stabilirea prin calcul a valorilor parametrilor de performanță termică, energetică și de permeabilitate la aer a anvelopei clădirilor I.10. Stabilirea prin calcul a parametrilor de performanță termică a elementelor de anvelopa aflate în contact cu solul I.11. Cerințe de performanță și niveluri de performanță termică, energetică și de permeabilitate la aer
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
și de permeabilitate la aer a anvelopei clădirilor I.10. Stabilirea prin calcul a parametrilor de performanță termică a elementelor de anvelopa aflate în contact cu solul I.11. Cerințe de performanță și niveluri de performanță termică, energetică și de permeabilitate la aer, pentru elementele anvelopei clădirilor și pentru ansamblul acesteia I.12. Evaluarea influenței sistemelor solare pasive și a sistemelor de protecție solară asupra performanței energetice a clădirii I.13. Condiții de climat interior și de iluminat natural pentru asigurarea
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
ocupare discontinua" de clasă de inerție termică mare; - clădiri de categoria 2, în care intră clădirile cu "ocupare discontinua" și clasa de inerție medie sau mică. I.9. Stabilirea prin calcul a valorilor parametrilor de performanță termică, energetică și de permeabilitate la aer a anvelopei clădirilor I.9.1. Precizarea valorilor de calcul a parametrilor date de intrare I.9.1.1. Temperaturi I.9.1.1.1. Temperaturi interioare convenționale de calcul Temperaturile interioare ale încăperilor încălzite [f2ι(ț)] Temperaturile
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
mediile adiacente: aer exterior sau încăperi încălzite, în [W/K]; f2ι(j) temperaturile mediilor adiacente: aer exterior [ι(e)] sau încăpere încălzita [ιi)], în [°C]; V volumul interior al spațiului neîncălzit [mc]; n(j) numărul de schimburi de aer datorită permeabilității la aer a elementului j, în [h^-1]. I.9.1.1.2. Temperaturi exterioare Temperaturile exterioare utilizate la calculul performanțelor termice ale elementelor de construcție perimetrale care alcătuiesc anvelopa clădirii sunt temperaturile exterioare de calcul stabilite în funcție de zona climatică
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
apă, suprafețe de apă cu rol ecologic etc. Tehnologia computerizată avansată este un instrument pentru simularea mișcărilor aerului în interiorul spațiului construit în funcție de condițiile exterioare privind: viteza vântului, geometria clădirii, mediul construit înconjurător, temperaturile interioare și exterioare, tipul și gradul de permeabilitate al anvelopei. Utilizarea corectă a vântului și a presiunii exercitate asupra anvelopei pot conduce la ventilarea naturală chiar și în cazul clădirilor foarte înalte sau foarte joase. Pentru zonele urbane au fost evidențiate prin studii efectele locale nefavorabile pentru construcții
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
de căldură acumulată în masă elementului de construcție f2'd6si- f2δι 'd6se=c*rho* -- ; δt 3.3. Programe de calcul pentru determinarea temperaturii interioare pentru evitarea umidității superficiale critice și condensului interior a. Date suplimentare specifice de intrare pentru program: - Permeabilitățile la vapori ale materialelor, presiunile de saturație ale vaporilor de apă și umiditățile relative de calcul ale aerului interior și ale aerului exterior se vor utiliza cele prevăzute în documentele recomandate: C 107-2005/ Partea a 3-a și SR EN
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
real analizat. 3. Prezentarea modelul matematic care îmbracă modelul fizic adoptat (ecuațiile analitice diferențiale aferente). 4. Prezentarea detaliată a structurii datelor de intrare referitor la: Caracteristicile termotehnice ale materialelor componente - conductivității termice de calcul - densități - căldură specifică - factorul rezistenței la permeabilitate la vapori de apă - variația conductivității termice cu temperatură și umiditatea - emisivitati - etc.. Coditii de contur - temperaturi de calcul - umidități de calcul - rezistente superficiale - intensitatea radiației directe și difuze - viteza vântului - presiunea atmosferică - orientarea cardinala a elementului de construcție (clădirii
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
clădirilor sau a unor părți din acestea este în curs de elaborare. Anexă A9.4 PERFORMANȚĂ TERMICĂ A FERESTRELOR UȘILOR ȘI OBLOANELOR A. Prezentare generală Suprafețele vitrate reprezintă o pondere însemnată din suprafața anvelopei clădirii. Suprafețele vitrate reprezintă zone cu permeabilități termice ridicate prin care se disipează în atmosferă un procent însemnat din energia termică consumată pentru încălzirea clădirilor (15 %-45%); În mod operativ curent, transmitanta termică a elementelor vitrate se calculează prin metode simplificate (document de referință SR EN ISO
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
2002 Pereți cortina - Impermeabilitatea la acțiunea apei - Încercări de laborator la presiunea dinamică a aerului și la pulverizarea apei [10] SR EN 13051:2002 Pereți cortina - Impermeabilitatea la acțiunea apei - Încercări în situ [11] SR EN 12153:2002 Pereți cortina - Permeabilitatea la aer - Încercări de laborator [12] SR EN ISO 717-1:2000 Acustică. Evaluarea izolării acustice a clădirilor și a elementelor de construcție. Partea 1: Izolarea la zgomot aerian [13] SR EN ISO 717-2:2000 Acustică. Evaluarea izolării acustice a clădirilor
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 15 februarie 2005 "Normativ privind proiectarea ��i montajul peretilor cortina pentru satisfacerea cerințelor de calitate prevăzute de Legea nr. 10/1995 ", indicativ NP 102-04*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/186202_a_187531]
-
a clădirilor și a elementelor de construcție. Partea 2: Izolarea la zgomot de impact [14] SR EN 572-1:1996 Sticlă în clădiri - Produse din sticlă silicatica calco-sodica. Partea 1: Definire, proprietăți generale fizice și mecanice [15] STAS 6472/7-85 Calculul permeabilității la aer a elementelor și materialelor de construcții [16] STAS 6156-86 Acustică în construcții. Protecția împotriva zgomotului în construcții civile și social-culturale. Limite admisibile și parametri de izolare acustică [17] STAS 10100/0-75 Principii generale de verificare a siguranței construcțiilor
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 15 februarie 2005 "Normativ privind proiectarea ��i montajul peretilor cortina pentru satisfacerea cerințelor de calitate prevăzute de Legea nr. 10/1995 ", indicativ NP 102-04*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/186202_a_187531]
-
interpolare liniară, conform figurii 3. 3. Deși înălțimea h(w) este constantă, totuși volumul de apă adăugat este variabil deoarece el depinde de unghiul de înclinare și dacă la acest unghi marginea punții este imersata sau nu, conform figurii 4. Permeabilitatea de calcul a compartimentelor punții de mașini trebuie să se ia 90% conform MSC/Circ. 649, iar permeabilitatea altor compartimente presupuse inundate, trebuie să corespundă celor stabilite în Convenția SOLAS. 4. În cazul în care calculele efectuate pentru a demonstra
NORME TEHNICE din 22 decembrie 2004 privind stabilitatea navelor Ro-Ro pasager, cod MTCT.ANR-NSRP-2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165043_a_166372]
-
variabil deoarece el depinde de unghiul de înclinare și dacă la acest unghi marginea punții este imersata sau nu, conform figurii 4. Permeabilitatea de calcul a compartimentelor punții de mașini trebuie să se ia 90% conform MSC/Circ. 649, iar permeabilitatea altor compartimente presupuse inundate, trebuie să corespundă celor stabilite în Convenția SOLAS. 4. În cazul în care calculele efectuate pentru a demonstra respectarea prevederilor prezentelor norme tehnice duc la o înălțime semnificativă a valului mai mică de 4 m, această
NORME TEHNICE din 22 decembrie 2004 privind stabilitatea navelor Ro-Ro pasager, cod MTCT.ANR-NSRP-2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165043_a_166372]
-
cantitatea de apă intrată și centrul sau de greutate să fie corect reprezentate. Este recunoscut faptul că corpul modelului și elementele de compartimentare primare și secundare în dreptul avariei nu pot fi reconstituite cu suficiente detalii pentru a putea calcula corect permeabilitatea presupusa a compartimentului. 2.2.2(b) S-a constatat în timpul încercărilor că dimensiunea verticală a modelului poate influența rezultatele când se efectuează încercări dinamice. Înălțimea navei deasupra punții pereților etanși sau punții de bord liber trebuie deci să se
NORME TEHNICE din 22 decembrie 2004 privind stabilitatea navelor Ro-Ro pasager, cod MTCT.ANR-NSRP-2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165043_a_166372]
-
Este important să nu se verifice numai corectitudinea pescajelor modelului în stare intactă ci și a pescajelor modelului după avarie pentru corelarea cu pescajele rezultate din calculul de stabilitate după avarie. După măsurarea pescajelor după avarie, poate fi necesară corectarea permeabilității compartimentului avariat prin introducerea de volume intacte sau prin adăugarea de greutăți. Totuși, este de asemenea important să se asigure că centrul de greutate al apei, care pătrunde în model, este corect reprezentat. Toate corecțiile trebuie să fie efectuate în
NORME TEHNICE din 22 decembrie 2004 privind stabilitatea navelor Ro-Ro pasager, cod MTCT.ANR-NSRP-2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165043_a_166372]
-
în general ca fiind egală cu 1.000 kg/mc. Dacă densitatea combustibilului lichid este limitată în mod special la o valoare mai mică, se poate aplica această valoare mai mică; și 4. în scopul efectuării acestor calcule pentru scurgeri, permeabilitatea fiecărui tanc de combustibil lichid se consideră ca fiind egală cu 0,99, dacă nu se specifică altfel. 3. În cazul combinării parametrilor scurgerilor de hidrocarburi se utilizează următoarele ipoteze: 1. Scurgerile medii de hidrocarburi se calculează separat pentru avaria
AMENDAMENTE din 24 martie 2006 la anexa la Protocolul din 1978 referitor la Convenţia internaţională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/190341_a_191670]
-
un al doilea magnet fixat la garnitură de etanșare superioară descrisă la pct. 5.1.1. e). Electromagnetul inelar poate avea raportul dintre diametrul exterior și diametrul interior mai mic sau egal cu 1,6:1. Electromagnetul inelar poate avea permeabilitatea inițială egală cu sau mai mare de 0,15 H/m (120.000 în unități CGS) ori o remanenta de 98,5% sau mai mult ori o densitate de energie electromagnetică mai mare de 80 kJ/mc (10^7 gauss-oersted
PROTOCOL ADITIONAL din 22 septembrie 1998 la Acordul dintre Republica Austria, Regatul Belgiei, Regatul Danemarcei, Republica Finlanda, Republica Federala Germania, Republica Elena, Irlanda, Republica Italiana, Marele Ducat al Luxemburgului, Regatul Olandei, Republica Portugheza, Regatul Spaniei, Regatul Suediei, Comunitatea Europeana a Energiei Atomice şi Agentia Internationala pentru Energie Atomica, cu privire la aplicarea art. III alin. 1 şi alin. 4 din Tratatul cu privire la neproliferarea armelor nucleare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189167_a_190496]
-
de bobine. a) Bobine exterioare (simple, duble), bobine interioare, bobine de suprafață; ... b) Avantaje și limite ale tipurilor de bobine; ... c) Factori care influențează alegerea tipului de bobina - natură și forma produsului examinat; ... d) Factori care influențează impedanța bobinei - conductibilitatea, permeabilitatea, omogenitatea produsului examinat; ... e) Factorul de umplere. ... 4. Aparatură. a) Generatori cu frecvență fixă sau reglabila; ... b) Punți de măsură și echilibrare; ... c) Amplificatori; ... d) Discriminatori de faza; ... e) Circuite de compensare a distanței bobina-produs; ... f) Filtre de frecvență; ... g
PRESCRIPTII TEHNICE PT CR 11-2003 din 19 decembrie 2003 "Autorizarea personalului care efectueaza examinari nedistructive la instalaţii mecanice sub presiune şi la instalaţii de ridicat" *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175344_a_176673]
-
aprobarea Normelor speciale privind caracterul și mărimea zonelor de protecție sanitară și hidrogeologică,: ● la cel puțin 20 m de cursurile de apă (inclusiv lacuri și acumulări de apă), drenuri deschise sau orice alt tip de dren astupat cu materiale cu permeabilitate ridicată (nisip, pietriș); ● la cel puțin 50 m față de foraje hidrogeologice, puțuri sau izvoare; ● la cel puțin 250 m de orice foraj sau fântână utilizată pentru furnizarea publică de apă potabilă. Se recomandă ca la baza depozitului temporar de gunoi
ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
sau tipurile de sol din cadrul fermei, precum și principalele însușiri morfologice și fizico- chimice relevante pentru asigurarea unei eficiențe maxime a fertilizării și pentru diminuarea riscului de poluare cu nitrați (și eventual cu fosfor) a apelor freatice (panta terenului, textura și permeabilitatea solului, gradul de saturație în baze). Pe baza acestor informații corelate cu cele rezultate din cartarea agrochimică se poate aprecia nivelul de fertilitate al solului, nevoia unor eventuale măsuri ameliorative și se pot stabili cele mai potrivite tehnologii de cultură
ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
luni. 7.7. Aplicarea îngrășămintelor pe terenuri în pantă Pe astfel de terenuri există un risc crescut al pierderilor de azot prin scurgeri de suprafață, care depind de o serie de factori cum sunt panta terenului, caracteristicile solului (în special permeabilitatea pentru apă), sistemul de cultivare, amenajările antierozionale și în mod deosebit cantitatea de precipitații. Riscul este maxim când îngrășămintele sunt aplicate superficial și când urmează o perioadă cu precipitații abundente. Pe astfel de terenuri fertilizarea trebuie făcută numai prin încorporarea
ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
de irigare există un risc mare de poluare a apelor cu nitrați și iminența acestuia depinde de o serie de factori, cum sunt abundența nitraților existenți în sol, cantitatea de apă aplicată, metoda de irigare practicată, caracteristicile solului (în special permeabilitatea și capacitatea de reținere a apei), precum și cantitățile de nitrați preluate de cultură. Cu cât solul este mai permeabil și are o capacitate de reținere mai mică, cu atât riscul de poluare cu nitra��i este mai mare. Astfel de
ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]