1,597 matches
-
-l prindem pe tip încă în pat, ar fi amuzant, apropo, ce zi e azi, sâmbătă, azi e sâmbătă, nimeni nu se scoală de dimineață sâmbăta, o să vedeți că o să apară la ușă așa cum sunteți voi acum, în halat și pijama, lipăind din papuci pe coridor și, în consecință, cu garda jos, cu moralul scăzut, repede, repede, care e viteazul care se prezintă ca voluntar să pregătească micul dejun, Eu, spuse al doilea adjutant, știind foarte bine că nu exista un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
o persoană care, în comparație cu ei, părea un dandi, ei erau cei care trebuiau să-și miște devreme fundul din pat și, mai mult, trebuiau să aibă masa pusă și servită când ar fi ieșit șeful din cameră, în halat și pijama, dacă avea chef, dar noi, nu, noi, îmbrăcați și pieptănați așa cum a poruncit dumnezeu, aceste mici crăpături în lacul comportamentului și nu revoluțiile pompoase sunt cele care, încetul cu încetul, repetate și constante, sfârșesc prin a ruina cel mai solid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
a părut să se bucure de expediție așa cum s-ar fi bucurat orice altă fată în împrejurări asemănătoare: libertatea totală de a-și alege ce voia. La început, ne-am mulțumit cu lucrurile principale (șosete, lenjerie, pantaloni lungi, pantaloni scurți, pijama, un hanorac de bumbac, o canadiană de nailon, unghieră, periuță de dinți, perie de cap și așa mai departe), urmate însă și de pantofii sport albastru fosforescent de o sută cincizeci de dolari, șapca de baseball din lână, imitație Brooklyn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
cu bun simț, nu prea vreau să stau pe capul lor, dar ei țin așa de mult la mine, încât, atunci când li se face dor, vin și mă iau de acasă, chiar cu mașina lor, la ceas de noapte, în pijamale, cum s-a întâmplat și ultima oară... Și ce faci acolo, nea Onuț?... A, mai nimic. Mă odihnesc, petrec mult timp în sala lor de fitness unde, din cauza neîndemânării, mă mai lovesc de fiarele alea de-acolo, dar cel mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
nomade corturi cenușii i se păru lui Myatt fumul, În timp ce-și căuta un drum prin noroi. Uită că pantofii lui de piele Întoarsă erau ruinați și că ofițerul vamal fusese impertinent În privința faptului că avea două perechi de pijamale de mătase. De la mojicia omului, disprețul lui și silabele „Juif, Juif“ se târî până la adăpostul acelor corturi uriașe. Aici se simți pentru moment acasă și nu mai mai avu nevoie de haina de blană, costumul de la Savile Row, banii sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Nu și-a ales momentul potrivit. În sezonul mort ar fi beneficiat de o jumătate de coloană, printre sirene și căluți de mare. Flama interesului profesional păli când o privi iarăși pe Janet Pardoe: n-o s-o mai vadă În pijama, dimineața, turnând cafeaua, nici n-o să mai vină seara la apartament și s-o găsească pe Janet În pijama, amestecând un cocteil. Spuse cu voce răgușită: — Scumpa mea, ce pereche vei purta În seara asta? Feminitatea Întrebării sună bizar În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
și căluți de mare. Flama interesului profesional păli când o privi iarăși pe Janet Pardoe: n-o s-o mai vadă În pijama, dimineața, turnând cafeaua, nici n-o să mai vină seara la apartament și s-o găsească pe Janet În pijama, amestecând un cocteil. Spuse cu voce răgușită: — Scumpa mea, ce pereche vei purta În seara asta? Feminitatea Întrebării sună bizar În vocea masculină și profundă a domnișoarei Warren. — Ce vrei să spui? — Pijamale, dragă! Vreau să mă gândesc la tine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
și s-o găsească pe Janet În pijama, amestecând un cocteil. Spuse cu voce răgușită: — Scumpa mea, ce pereche vei purta În seara asta? Feminitatea Întrebării sună bizar În vocea masculină și profundă a domnișoarei Warren. — Ce vrei să spui? — Pijamale, dragă! Vreau să mă gândesc la tine În seara asta așa cum vei fi. — Cred că nici măcar n-o să mă dezbrac. Haide, e unu și un sfert! Trebuie să plecăm! Nu vei mai ajunge să iei interviul acela. Domnișoara Warren se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
am uitat. — Exclusivitate, spuse domnișoara Warren, bătând darabana cu degetele pe covoraș. Vreau exclusivitate. Este reportajul meu, exclamă ea cu mândrie, permițând undeva, În fundul minții, dincolo de titluri și caractere culese-n plumb, să ia contur un vis despre Coral În pijama turnând cafeaua, Coral În pijama amestecând un cocteil, Coral adormită În apartamentul redecorat și Întinerit. Partea a cincea Constantinopol — Bună, bună. A sosit cumva domnul Carleton Myatt? Armeanul mărunțel și vioi, cu o floare la butonieră, răspunse Într-o engleză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Warren, bătând darabana cu degetele pe covoraș. Vreau exclusivitate. Este reportajul meu, exclamă ea cu mândrie, permițând undeva, În fundul minții, dincolo de titluri și caractere culese-n plumb, să ia contur un vis despre Coral În pijama turnând cafeaua, Coral În pijama amestecând un cocteil, Coral adormită În apartamentul redecorat și Întinerit. Partea a cincea Constantinopol — Bună, bună. A sosit cumva domnul Carleton Myatt? Armeanul mărunțel și vioi, cu o floare la butonieră, răspunse Într-o engleză tot atât de elegantă și bine croită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
nebunie; în altele, și în altele, câte altceva. Dar, în cazul marelui vostru viceacademician? Medicii și procurorii de la forul de analiză vor afla, poate, ceva. Deocamdată, analizează. Pentru că, în noaptea trecută, Smarald al nostru, sărit, brusc, din somn, și, în pijama, cum era, s-a dus într-o magazie, a apucat barda, uitată acolo de cine știe când, a venit, repede, în dormitorul părințior, și a tăiat gâtul tatălui. Apoi, la fel de infrigurat, s-a urcat la volanul mașinii luxoase cu care
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
a vrut să măture, dar, toate măturile și măturicile, luaseră calea containelelor gunoiere. Câteva scaune, taburete și schimburile pregătite pentru a fi duse la curățătorie, de asemenea. Săpuniera, de la baie; solnița din debara, cu sare cu tot, la fel. Dinspăruseră. Pijamalele? Nici urmă de ele! Niște îmbrăcăminte, niște încălțăminte, niște cămăși, niște, ce, niște, că, prosoapele, erau, în totalitate, aruncate la gunoi! Niște așternuturi, de pe jos, de asemenea. O canapea, un cuier pom de colț, perdelele de la ferestre și cele dintre
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
din ce În ce mai nerușinat, Încît nu mai distingeai dacă hohotele acelea erau de rîs sau de plîns. Anna a luat-o la fugă și nu s-a mai oprit decît În fața pavilionului 5 Psihiatrie. Pe băncile de la intrare ședeau niște pacienți În pijamale vărgate, unii erau În halatele șifonate ale spitalului, cîțiva jucau table sau vorbeau Între ei, alții tăceau și se uitau În gol. Nu știa cui și cum să se adreseze, după spaima de adineauri avea o oarecare ezitare. Stînjeneala ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
despre război... ți-au ațîțat peste măsură imaginația. Poole mi-a spus cît de exaltat erai ieri În grădină... — Nu permit să fiu tratat ca un individ sau ca un copil, zise Digby privindu-și trupul Îmbătrînit și ridicol În pijamaua aceea vărgată. — Ți-ai băgat, se pare, În cap ideea că ai aptitudini de detectiv și că ai fost, poate, detectiv În viața dumitale anterioară... — A fost o simplă glumă, protestă Digby. — Te asigur că profesiunea dumitale era cu totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
din viață ți s-au șters din memorie... Încă nu te-ai restabilit... iar ieri și chiar adineauri te-ai lăsat pradă unei ațîțări de care mă temeam și pe care speram s-o evit. Doctorul Îi atinse ușor mîneca pijamalei și adăugă: N-aș vrea să fiu silit să te internez ca alienat mintal... Dar știți bine că sînt la fel de sănătos la minte ca și dumneavoastră... — Și maiorul Stone credea la fel despre sine. Și totuși a trebuit să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
din când În când, În vacanțe. Bruno nu avea nimic Împotrivă; cele două persoane nu i se păreau direct ostile. Oricum, adevărata viață era viața alături de bunica. 8 ANIMALUL OMEGA Bruno e sprijinit de chiuvetă. Și-a scos bluza de pijama. Cutele pântecului mic și alb stau lipite de faianța chiuvetei. Are unsprezece ani. Vrea să se spele pe dinți, ca-n fiecare seară; speră că nu vor fi incidente. Dar se apropie Wilmart - deocamdată e singur - și Îl Împinge cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
Pelé se apropie și el. E scund, vânjos, foarte puternic. Îl pălmuiește violent pe Bruno care Începe să plângă. Apoi Îl trântesc la pământ, Îl prind de picioare și Îl târăsc pe jos. Ajunși lângă closete, Îi smulg pantalonul de pijama. Sexul lui Bruno e mic, e Încă sexul unui copil, golaș. Cei doi Îl țin de păr, Îl forțează să deschidă gura. Pelé Îi plimbă pe față o mătură de closet. Bruno simte gustul de excremente. Urlă. Brasseur li se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
Brasseur deschide un brici, apropie lama. De frică, Bruno se scapă pe el. Într-o noapte de martie a anului 1968, un pedagog l-a găsit dezbrăcat, plin de rahat, ghemuit În closetul din fundul curții. I-a dat o pijama și l-a dus la Cohen, pedagogul-șef. Bruno se temea că va fi silit să vorbească; se temea să-l pârască pe Brasseur. Cohen Însă, deși trezit din somn În toiul nopții, l-a primit cu blândețe. Spre deosebire de supraveghetorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
era aproape. Așa cum stăteam legat de catarg prin zeci de fire, cu ultima tresărire am mai stârnit un cutremur În Caraibe, dar, vai!, eram doar căpitanul unei epave, carne inutilă Îmbrăcând un schelet inert, peste care flutura pânza zdrențuită a pijamalei. Se iscase de nu știu unde un vânt jucăuș, iar ochii Începuseră să coboare velele, când ancora perfuziei a sărit de la locul ei și astfel a Început cea mai importantă călătorie a vieții mele, o descensiune circulară spre orizontul pardoselei, unde, cu
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
săptămână grea, lipsită de bucurii și de Împliniri profesionale. În câteva secunde, hainele mele și-au luat și ele zborul spre țările calde, iar trei perechi de buze rujate au Început să mă Îmbrace din cap până-n picioare Într-o pijama mătăsoasă din cerculețe roșii. Nu era rău. A urmat un scurt ritual de invocare a ploii, desfășurat În jurul subsemnatului, și În scurt timp alcătuiam un grup statuar de genul zeu plus nimfe deloc odihnindu-se. L-am informat mai devreme
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
companie. — Nu mai e timp. Trebuie s-o ștergem. — Ce s-a-ntâmplat? Ai aflat cine vrea să mă omoare? a Îngăimat ea. — Stai jos, i-am spus, arătându-i canapeaua pentru care jumătate din zebrele din Etiopia Își donaseră pijamalele. Trebuie să-ți spun ceva. E-o poveste lungă, dar o să-ncerc s-o scurtez. S-a așezat, privindu-mă cu ochi mari și umezi. Am răsuflat adânc. — Vera, te-ai gândit vreodată că suntem doar niște picături de apă
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
spioane, secretare, lucrătoare la poștă, dansatoare, hangițe, ba chiar și o plăpumăreasă. Nu mai rezist! Sunt și eu om. — Spune-mi, dragul meu, experiența cu clonele a fost chiar atât de traumatizantă? Întrebarea ei mi-a readus brusc În memorie pijamaua din cerculețe roșii care-mi venea ca turnată. Ne-am lăsat ușurel pe spate și, Învăluiți de mirosul casnic de varză, În lumina discretă care răzbătea din fundul beciului, am trecut rapid la un nou capitol. M-am trezit dârdâind
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
și se duce la closet de unde ia un topor ascuțit, de 1,095 kg. Lama toporului are lungimea de 11,2 cm. Ciudat e că în tot timpul crimei tata stă liniștit în sufragerie, îmbrăcat cu o vestă croșetată peste pijama. Rainer se îndreaptă cu toporul spre tatăl său - pe fața căruia se citește o uimire mută - și lovește. Dă pur și simplu cu toporul, fără să se gândească la nimic. Țintește în cap. Sub groaznicele lovituri de secure, părintele lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
mai întâi o mulțime de catrafuse inutile, ca să încapă și cadavrul. E atât de mult sânge peste tot, încât Rainer nu poate să mai ascundă și celelalte cadavre. Îi cedează nervii. Iar Rainer eșuează în îndeplinirea acestei sarcini. Își scoate pijamaua năclăită de sânge și se bagă sub duș. Apoi pune armele într‑o servietă și părăsește în grabă casa ca să‑și facă rost de un alibi. Pleacă cu mașina la un coleg de școală ca să învețe împreună pentru bacalaureat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
Vrea să arunce armele crimei în Dunăre, de pe un pod, dar nu îndrăznește, fiindcă o mulțime de trecători zăbovesc deja pe chei fără treabă, la o oră atât de matinală. Așa că arsenalul ajunge în portbagaj, sub roata de rezervă, împreună cu pijamaua. După ce au învățat pentru bacalaureat, iar Rainer a împrumutat 500 de șilingi dintr‑o cutie de trabucuri, pleacă împreună cu colegul lui spre Ketlassbrunn, în Austria Inferioară, unde fac o vizită unui preot, fost profesor de religie al școlii. Au ajuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]