11,985 matches
-
trecuse pe la ele de vreo două zile, să verifice ce pește s-a mai prins în ochiurile plasei. Mi-am desfăcut voltele din plasă, dându-i drumul la loc și lăsând calcanii încurcați în ochiurile din ața de relon a plasei. În astfel de împrejurări, oricând, te poți trezi cu barca proprietarului lângă tine, să te ia la rost, mai ales că nu se vedea la o sută de metri. Eu nu m-am bucurat niciodată de munca altuia, sau de
CEATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362239_a_363568]
-
metri. Eu nu m-am bucurat niciodată de munca altuia, sau de norocul lui, fiecare cu ce noroc are! Așa că m-am grăbit să dau drumul la mai multă parâmă, pentru a părăsi zona, ca să nu-mi rup voltele de plase. Oricum, au grijă midiile să ne taxeze de cârlige și plumbi. Când îți este lumea mai dragă și pescuitul mai spornic, au și ele chef de a servi micul dejun și până nu consumă toată momeala, nu îți eliberează cârligul
CEATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362239_a_363568]
-
mă duceam singur!!! Eu nu pentru cumpărături ci mai mult pentru „spectacol”! Era o atmosferă plină de farmec! Pe acea vreme nu erau pungi de plastic. Marfă se căra cu desaga, cu sacul sau dacă erai „mai de la oraș”, cu plasa. Plase de la Huedin, făcute din sfoară de cânepă, având mânere de lemn! Mai târziu hoidanții s-au modernizat folosind fire de rafie! Cumpărătoarele care veneau la piață își luau de-acasă câte o lingură cu ajutorul căreia gustau produsele lactate, lapte
BANCA AMINTIRILOR (11) – BINŞU ŞI BINŞENII SĂI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362324_a_363653]
-
duceam singur!!! Eu nu pentru cumpărături ci mai mult pentru „spectacol”! Era o atmosferă plină de farmec! Pe acea vreme nu erau pungi de plastic. Marfă se căra cu desaga, cu sacul sau dacă erai „mai de la oraș”, cu plasa. Plase de la Huedin, făcute din sfoară de cânepă, având mânere de lemn! Mai târziu hoidanții s-au modernizat folosind fire de rafie! Cumpărătoarele care veneau la piață își luau de-acasă câte o lingură cu ajutorul căreia gustau produsele lactate, lapte, smântâna
BANCA AMINTIRILOR (11) – BINŞU ŞI BINŞENII SĂI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362324_a_363653]
-
plină cu sticle cu sifon striga „Soda!”. O meserie interesantă, de mult uitată cred, era cea de „doctor de oale sparte”, adică cel care știa să refacă din cioburi o oală de pământ sparta, dregând-o cu sârmă asemeni unei plase. Acesta striga „Drotoș” - cuvânt derivat din maghiarul drótostótok. Acesta era și pe post de sperietoare pentru copii zburdalnici deoarece avea haine destul de ponosite si nu prea era simpatic... carând mereu in spinare colaci de sârmă. Ca să-i potoleasca pe copii
BANCA AMINTIRILOR (11) – BINŞU ŞI BINŞENII SĂI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362324_a_363653]
-
creșă si câteva hoteluri. Spre ieșirea din oraș există o zonă rezidențială unde sunt construite case de vacanță, unele locuite permanent, ca și altele construite pe malul fiordului din spate. Au o pescărie, nave pescărești, o fabrică sau magazin de plase de pescuit și un port cu ambarcațiuni particulare de agrement și pescuit. Aici casele au culoarea predominant alba, dar mai rar și gri, maro, ocru sau alte culori, cum erau la Kristiansund. Ce am descoperit interesant este că multenu au
NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360960_a_362289]
-
proaspăt, amintirile ori salcîmii din jurul gării, uzi pînă la măduvă, dinspre răsărit lunile trec zile se schimbă una pe alta ce rost are să fii iubită dacă nu ești întîia între toate? mai bine să mă urăști tăcînd în miezul zilei, plasa pescarului Primăvara cu miresme alese poate c-ar trebui să mă îndoiesc de realitatea acestor fapte cu sentimentul unei mari liniști și zîmbesc deși mi-e greu să identific norii împletiți în vîrful condeiului, încăperile goale de umbra pădurii atîta
ANESTEZII PE FRÎNGHII DE LUMINĂ de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361124_a_362453]
-
numărul locului său nu mai era nimeni. De altfel nici în restul vagonului nu erau prea mulți călători la clasa întâi. Și așa prețul biletelor chiar la clasa a doua era destul de mare. Și-a ocupat locul punându-și în plasa de sus servietă din care reținuse o carte care-l însoțea în orice călătorie și după un număr de file citite, simți oboseala zilei dar și efectul vinului consumat la terminarea bilanțului sărbătorit la un restaurant. Trenul se și pusese
NECUNOSCUTA de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361095_a_362424]
-
cratița pe masa și am ridicat capacul au izbucnit în urale,,,,Am mulțumit precum gladiatorul în arenă ... dar i-am rugat să pună lesă curiozității, deoarece nu este totul. Am fugit în camera asistenței care terminând tură plecase acasă Scoțând plasa cu sticlele de băutură din dulap m-am întors la foișor. Pe drum am ascuns într-un tufiș cele două sticle de bere pe care vroiam să le beau cu Iuliana după ce terminăm cu baietii.Acest lucru mi-a amintit
DESTIN DE FEMEIE.OANA-SURPRIZA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361168_a_362497]
-
mi-a amintit de privirea tristă și plină de dojana pe care o văzusem de dimineață în ochii Iulianei, fapt care mi-a creat o stare de culpă și indispoziție. L-a intrare în foișor am scos triumfator sticlă din plasă și am agitat-o precum o sticlă de șampanie.. pe langă nasul celor care ma așteptau.. Am primit aplauze la scenă deschisă și am început să ne ospătam din peste ... Sticlă, întrucât nu aveam pahare circulă din mână în mână
DESTIN DE FEMEIE.OANA-SURPRIZA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361168_a_362497]
-
că se supărase..și îi dădeam dreptate ... eu eram că un fluturaș ... încă nu aveam gânduri serioase ... Eram în faza în care acumulam experiență și îmi treceam cuceriririle într-o agenda de lucru. M-am sculat de pe iarbă, am luat plasa cu farfuriile și sticlele cu bere și m-am întors la pavilion. Înainte de a intra, am zărit pe banca de la intrare, fata străină pentru care simțeam o atracție deosebită. S-a uitat la mine și mi-a zis scurt:-“Pe
DESTIN DE FEMEIE.OANA-SURPRIZA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361168_a_362497]
-
numărul locului său nu mai era nimeni. De altfel nici în restul vagonului nu erau prea mulți călători la clasa întâi. Și așa prețul biletelor chiar la clasa a doua era destul de mare. Și-a ocupat locul punându-și în plasa de sus servietă din care reținuse o carte care-l însoțea în orice călătorie și după un număr de ... Citește mai mult În apropierea toamnei întunericul se lăsase mai devreme iar trenul care trebuia să-i readucă spre locurile de
BERTHOLD ABERMAN [Corola-blog/BlogPost/361132_a_362461]
-
numărul locului său nu mai era nimeni. De altfel nici în restul vagonului nu erau prea mulți călători la clasa întâi. Și așa prețul biletelor chiar la clasa a doua era destul de mare. Și-a ocupat locul punându-și în plasa de sus servietă din care reținuse o carte care-l însoțea în orice călătorie și după un număr de ... XVI. BERTHOLD ABERMAN - INTERVIU CU MINE ÎNSUMI, de Berthold Aberman, publicat în Ediția nr. 1075 din 10 decembrie 2013. „La Berthold
BERTHOLD ABERMAN [Corola-blog/BlogPost/361132_a_362461]
-
șoferului. Cînd am ajuns acasă, pe Troieniței 81, ea nu mai era, plecase pe undeva, la București, la firmă, habar nu aveam, eu mă duceam la Bacău, aveam treabă. Una dintre fetele care făceau curat cobora pe scară cu două plase pline cu sticle goale de Whiski. Am încremenit: Ce sînt alea? am întrebat-o pe fată. Niște sticle. Doamna mi-a spus să le arunc după ce plecați dumneavoastră. După cîteva zile, am întrebat-o de sticle. Cine bea whiski la
CAP 12 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360716_a_362045]
-
și trei sifoane mari de doi litri. A pus lada goală în roabă, iar eu cele trei sifoane duble. Nu vedea bine și după ce pipăie sticla sifonului mă roagă să nu mă supăr, refuzând să ia în roabă sifoanele fără plasă, „poate să facă explozie, dom' Nelu, că nu au sită”. Așa era, l-am înțeles. Îmi aduce lada plină cu sucuri și îi dau 15 lei. I-a băgat în buzunar și, însoțit de cântecul său, a plecat spre sat
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360868_a_362197]
-
și trei sifoane mari de doi litri. A pus lada goală în roabă, iar eu cele trei sifoane duble. Nu vedea bine și după ce pipăie sticla sifonului mă roagă să nu mă supăr, refuzând să ia în roabă sifoanele fără plasă, „poate să facă explozie, dom' Nelu, că nu au sită”. Așa era, l-am înțeles. Îmi aduce lada plină cu sucuri și îi dau 15 lei. I-a băgat în buzunar și, însoțit de cântecul său, a plecat spre sat
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]
-
puteau să știe. Cum ajungeai într-un oraș, cum te întâmpinau în punctele nevralgice, formațiuni de câte doi soldați, echipați ca de război, cu pistolul mitralieră de gât și degetul pe trăgaci, cu tot harnașamentul, inclusiv căștile metalice învelite în plasă de camuflaj. Întors acasă după această plimbare de recunoaștere, am servit prânzul și am plecat cu doamna Bonte cu Wolsvagen-ul să facem shoping undeva în afara localității, unde existau o sumedenie de supermarketuri, unul lângă altul, undeva în mijlocul câmpiei, fără nicio
CALATORIE IN BELGIA AFLATA SUB TEROARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364144_a_365473]
-
și arendași din județ, care posedau un număr important de instalații de morărit, se remarca comisul Costache Glogoveanu care avea 2 mori și o făcae la Glogova, marele proprietar și negustor Ghiță Opran care avea patru mori la Bistrița, în plasa Ocolul, și 2 la Brabova în Dumbrava. Boierii deținători de numeroase mori se găseau și în plășile sudice, între aceștia un Costache Oteteleșanu care avea la Gârla Mare 6 făcăi, Ștefan Gănescu 4 făcăi la Obârșia, iar la Caraula, în
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
Glogoveanu care avea 2 mori și o făcae la Glogova, marele proprietar și negustor Ghiță Opran care avea patru mori la Bistrița, în plasa Ocolul, și 2 la Brabova în Dumbrava. Boierii deținători de numeroase mori se găseau și în plășile sudice, între aceștia un Costache Oteteleșanu care avea la Gârla Mare 6 făcăi, Ștefan Gănescu 4 făcăi la Obârșia, iar la Caraula, în aceeași parte, clucerul Constantin Brăiloiu deținea alte 6 făcăi etc. 23. O a doua categorie importantă de
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
Obârșia, iar la Caraula, în aceeași parte, clucerul Constantin Brăiloiu deținea alte 6 făcăi etc. 23. O a doua categorie importantă de mori, în funcție de apartenența lor, erau cele moșnenești, aflate în partea de nord a județului, concentrate mai ales în plasa Baia unde de altfel exista un număr mare de moșneni. În această plasă erau proprietatea moșnenilor, după cum reiese din catagrafia morilor din județ, 4 mori și 20 de făcăi. Printre cele mai mari mori, proprietatea moșnenilor, se evidențiau cele de la
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
făcăi etc. 23. O a doua categorie importantă de mori, în funcție de apartenența lor, erau cele moșnenești, aflate în partea de nord a județului, concentrate mai ales în plasa Baia unde de altfel exista un număr mare de moșneni. În această plasă erau proprietatea moșnenilor, după cum reiese din catagrafia morilor din județ, 4 mori și 20 de făcăi. Printre cele mai mari mori, proprietatea moșnenilor, se evidențiau cele de la Câlceștii de Sus, cu patru pietre, de la Baia a moșnenilor Brebenari, o altă
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
dăruită de tine ... - Se potrivește la părul tău sublim negru. Nu trebuia să-l tunzi până la umeri! Când m-ai întrebat, ți-am zis să-l lași mai lung... - Îmi place apa, mă reconfortează. - Taică-meu a împânzit golfulețul cu plase, mâine vom avea la masă pește din cel mai bun. Ai să-mi cunoști și prietenii și-o să ne distrăm de minune! - Crezi că peștilor le va plăcea de mine!?.. - Părinții mei te plac, te vor a mea! Peștii adoră
VIDRA de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1046 din 11 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363187_a_364516]
-
Lunii, și doar ochii lui captau lumina ei. Sărutul lor era parcă al unor lebede pe lac ce-și împart prada! http://www.youtube.com/watch?v=YDsgPdFq22A - Intrase prin toate scorburile din mal. Dar acum vidra rămăsese prinsă între plasele de pescar, multe de sârmă și cu diverse ascuțișuri. Ieșirea din această capcană putea fi mortală. Îi plăceau peștii, noaptea veneau mai spre mal. Nu știa că pescarii întinseseră tot felul de capcane. Mai fusese prinsă în plase și avea
VIDRA de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1046 din 11 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363187_a_364516]
-
prinsă între plasele de pescar, multe de sârmă și cu diverse ascuțișuri. Ieșirea din această capcană putea fi mortală. Îi plăceau peștii, noaptea veneau mai spre mal. Nu știa că pescarii întinseseră tot felul de capcane. Mai fusese prinsă în plase și avea urme în blana ei, odată era să fie ucisă, dar scăpase la timp. Acum ar avea noroc dacă ar fi eliberată din nou. Deși văzuse capcanele întinse peste tot și simțise pericolul, crezându-se o bună cunoscătoare a
VIDRA de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1046 din 11 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363187_a_364516]
-
și țuica pentru suflețelul meu! - Ioane, o să ducem ceva pește și acasă, asta dacă nu o să facem ,,baie" și tu nu închizi ochii de beat ce vei fi! Zgomotul muzicii de deasupra apei o neliniștise pe vidră. Se rănise în plasa de sârmă cu țepi. Dar la apropierea bărcii începuse să se agite și mai mult în ciuda rănilor... http://www.youtube.com/watch?v=ziKwCU7FJYU&feature=related Referință Bibliografică: Vidra / Radu Liviu Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1046, Anul
VIDRA de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1046 din 11 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363187_a_364516]