2,526 matches
-
pe o simplă convenție, ca pe ceva transmis de la o cultură la alta și de la generație la generație. Nici un astfel de mecanism de comunicare n-ar putea depăși barierele timpului și spațiului existente în lumea noastră. În anumite condiții pare plauzibilă afirmația că, din moment ce oamenii de pretutindeni sunt expuși anumitor condiții naturale similare, vor răspunde la ele în moduri similare. Acest tip de raționament se folosește, de exemplu, pentru a explica asemănările de bază din miturile diferitelor culturi. Astfel, Joseph Campbell
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
între trăirile unui poet și compunerea unei poezii, între impresie și expresie. Croce, care le-a redus pe amândouă la intuiție estetică, n-a obținut asentimentul scriitorilor și criticilor ; de fapt, o sistematizare oarecum opusă a fost susținută în mod plauzibil de C. S. Lewis. Dar nici încercarea de a cristaliza acest dualism în noțiunile pereche de Erlebnis și de Dichtung, așa cum face Dilthey, nu ne satisface. Pictorul vede ca pictor ; pictura este clarificarea și desăvârșirea viziunii sade. Poetul este um
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
au ajuns până În prezent la rezultate certe. Nimeni nu posedă argumente suficient de solide, pe baze științifice, care să probeze indubitabil susținerile fiecăruia. Toate susținerile sunt simple presupuneri ce pot fi combătute și Înlăturate cu ușurință atunci când apar altele mai plauzibile, ce sunt Însușite și susținute de mai mulți adepți. Pe această bază au apărut și continuă să subziste teoriile creaționismului și evoluționismului, pe care nu le comentăm aici. Noi, autorii acestei cărți, Înclinăm să ne raliem ideii că lupul este
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
distanțe s-au Întors la domiciliul stăpânului, chiar după o absență Îndelungată. Cu toate acestea, până În prezent nu a putut fi pus În evidență un organ special al simțului orientării la acest patruped. Se pare totuși că explicația cea mai plauzibilă constă În existența mai multor Însușiri la câine, care lucrează sinergic: memoria reținerii unor puncte de reper, imprimarea mirosului pe pământ, așa cum s-a mai arătat, direcția soarelui, perceperea liniilor de forță gravitațională. Această ipoteză se bazează și pe observații
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
Se mai spune că moartea oamenilor, printre care și a stăpânului câinelui, este presimțită de acesta și o semnalează, prin urlete și o stare de agitare. Și această susținere are cu totul altă explicație, care pare a fi mult mai plauzibilă fiindcă urletul câinilor este stârnit de cu totul alte pricini, și nu din aceea rezultată dintr-o credință falsă, cum se Încearcă să se susțină În popor. Urletul câinilor pleacă de la momentul În care În ființa câinelui se redeșteaptă instinctele
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
-se pe potențialul genetic al acestuia, pe care trebuie săl descopere singur, cu ocazia antrenamentelor. A fi răbdător Înseamnă să nu aștepți ca exemplarul supus dresării să deprindă exercițiile În timp record sau să disperi și să cauți cele mai plauzibile explicații și motive de a renunța la dresaj, din vina materialului biologic ce i-a fost dedus. Fără Îndoială, practica și experiența dresorului În domeniu este de căpătâi, Însă trebuie Împletită și Întregită cu pregătirea teoretică și cu vocația sa
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
de pornire inițial, indicat de Însoțitor. Desigur, În acest caz s-ar putea spune că animalul și-a schimbat direcția de acțiune datorită degajării unui miros mai intens specific răufăcătorului În partea care a reatacat-o. dar această ipoteză nu este plauzibilă În condițiile În care și În locul inițial de scotocire pluteau În aer aceleași particule de miros specific. Câinele nu avea de unde să știe că În cealaltă parte a ascunzătorii era un miros mai intens. Faptul că patrupedul a reacționat după
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
politice sunt cauzate de interese morale 60. Tot ceea ce susțin moraliștii prin "prioritatea moralului asupra politicului" este, după cum arată Erman și Möller, faptul că valorile morale sunt necesare (citarea lor este inevitabilă) în orice încercare de justificare a unei concepții plauzibile despre legitimitatea politică 61. Definiția moralismului propusă de Geuss este și mai problematică. Ea îngemănează, practic, toate problemele definiționale pe care le-am enumerat mai sus. Unde a citit Geuss - și unde anume au citit ceilalți realiști care îl urmează
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
acceptabilitatea pentru toți cetățenii drept condiție universal valabilă a legitimității în favoarea tratării ei drept condiție valabilă doar pentru societățile liberale actuale. Pe de o parte, este serios dubitabil că acest proces de istoricizare, contextualizare și relativizare conduce la o concepție plauzibilă a legitimității. Susținerea că "întrebarea cu privire la cine este îndreptățit (deserves) să primească o justificare pentru utilizarea puterii statului este o considerație normativă ce poate fi derivată doar din contextul istoric"23 nu este deloc una care să satisfacă criteriile plauzibilității
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
și Rossi se înșală însă profund în măsura în care - după cum am putut constata - consideră că aceste adevăruri îi pot ajuta în vreun fel pe realiști să răspundă cu succes argumentului fundamental avansat de Erman și Möller împotriva ideii că o concepție realistă (plauzibilă) a legitimității politice poate fi justificată fără ajutorul principiului egalității umane fundamentale. Departe de a constitui doar o transformare ilicită a susținerilor normative ale realiștilor în susțineri morale, acest argument ridică o obiecție legitimă - și, aș adăuga, imposibil de combătut
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
una superfluă. Pentru ca distincția între moralism și realism să fie superfluă trebuie să fie adevărat că valorile morale sunt necesare (apelul la ele este inevitabil) în orice încercare (inclusiv în orice încercare realistă) de justificare a unei concepții politice normative plauzibile. Desigur, Ermann și Möller au demonstrat necesitatea folosirii valorilor morale în orice concepție (plauzibilă) a legitimității politice. Teoriile legitimității nu epuizează însă, firește, sfera teoriilor politice normative. După câte îmi pot da eu seama, realiștilor le rămâne la dispoziție cel
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
adevărat că valorile morale sunt necesare (apelul la ele este inevitabil) în orice încercare (inclusiv în orice încercare realistă) de justificare a unei concepții politice normative plauzibile. Desigur, Ermann și Möller au demonstrat necesitatea folosirii valorilor morale în orice concepție (plauzibilă) a legitimității politice. Teoriile legitimității nu epuizează însă, firește, sfera teoriilor politice normative. După câte îmi pot da eu seama, realiștilor le rămâne la dispoziție cel puțin un tip de concepții politice normative în privința cărora pot susține în mod consecvent
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
și anume că realismul și abordarea rawlsiană (i.e., moralistă) a filosofiei politice nu constituie "două căi în întregime și în mod necesar divergente"28. În același timp însă, Philp a sugerat că teza filosofiei politice ca ramură a eticii este plauzibilă doar dacă excludem din sfera ei de interes problemele practice ale acțiunii si alegerii politice, precum problema exigențelor și standardelor de evaluare ale comportamentului politic. Filosofii politici (moraliști) recenți au ignorat, desigur, această problemă. Ignorarea ei nu constituie, însă, o
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
liberi și) egali constituie o condiție sine qua non de validitate pentru orice concepție politică. A contesta legitimitatea acestui principiu moral și legitimitatea sa drept criteriu de validitate al concepțiilor politice înseamnă a te plasa cu mult dincolo de sfera rezonabilului, plauzibilului și - în general - de regulile unei dezbateri acceptabile și civilizate. Principiul tratării tuturor cetățenilor ca (liberi și) egali rezultă cu necesitate din principiul egalității umane fundamentale, principiu indemonstrabil, dar, bineînțeles, nu mai puțin valid și nu mai puțin imperativ din cauza
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
liberalismului politic 24). Disputa reală dintre moraliști și realiști nu este însă asupra acestor chestiuni, ci asupra întrebării dacă legitimitatea constituie, într-adevăr, o exigență internă și nu una cerută politicii de exigențele moralității și asupra întrebării dacă o concepție plauzibilă a legitimității poate fi întemeiată, așa cum susțin realiștii radicali, fără recursul la principii și valori morale. Iar realiștii radicali au pierdut, după cum am argumentat în capitolul al doilea, aceste dispute. Legitimitatea nu este, de fapt, o exigență internă, ci una
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
de fapt, o exigență internă, ci una impusă politicii de exigențele moralității. Mai mult, chiar și dacă acceptăm totuși, de dragul argumentării, distincția (absolută) între politică și dominație, aceasta nu înseamnă că realiștii radicali au dreptate în susținerea că o concepție plauzibilă a legitimității poate fi întemeiată pe baze pur instrumentale. Nicio astfel de concepție nu poate fi justificată fără recursul la principiul egalității de demnitate și respect. Ideea că legitimitatea și nu dreptatea este "prima problemă" a filosofiei politice nu le
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
de principiile, valorile, convingerile și intuițiile morale, am constatat în special atunci când am analizat disputa Eva Erman și Niklas Möller vs. Robert Jubb și Enzo Rossi, este o idee falsă. Realismul radical este, de fapt, un moralism deghizat. Nicio concepție plauzibilă (i.e., egalitariană) a legitimității sau autorității politice nu poate fi întemeiată fără recursul la principiul egalității umane fundamentale. Ideea - afirmată de Jubb și Rossi - că realiștii își pot întemeia în mod instrumental condițiile egalitariene ale legitimității pe care le sprijină
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Practice of Equality (Harvard University Press, Cambridge, 2000), pp. 1-7) și Will Kymlicka (Contemporary Political Philosophy: An Introduction, ediția a II-a (Oxford University Press, Oxford, 2002), pp. 3-5) au dreptate în celebra lor afirmație potrivit căreia mai toate teoriile plauzibile din filosofia politică, de la marxism la libertarianism, se bazează, în ultimă instanță, fie și doar implicit, pe principiul moral al tratării tuturor indivizilor ca egali, atunci mai toate teoriile plauzibile din filosofia politică sunt teorii moraliste. În ceea ce mă privește
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
dreptate în celebra lor afirmație potrivit căreia mai toate teoriile plauzibile din filosofia politică, de la marxism la libertarianism, se bazează, în ultimă instanță, fie și doar implicit, pe principiul moral al tratării tuturor indivizilor ca egali, atunci mai toate teoriile plauzibile din filosofia politică sunt teorii moraliste. În ceea ce mă privește, cred că Dworkin și Kymlicka au dreptate în această afirmație, pentru că, după știința mea, mai toate idealurile plauzibile, cel puțin prima facie, de organizare socială și politică includ una sau
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
principiul moral al tratării tuturor indivizilor ca egali, atunci mai toate teoriile plauzibile din filosofia politică sunt teorii moraliste. În ceea ce mă privește, cred că Dworkin și Kymlicka au dreptate în această afirmație, pentru că, după știința mea, mai toate idealurile plauzibile, cel puțin prima facie, de organizare socială și politică includ una sau mai multe forme de egalitate (fie și doar egalitatea așa numitelor "drepturi negative" sau egalitatea în fața legii) și niciun ideal de organizare socială și politică nu a fost
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
sau sunt cele mai bune în realizarea a ceea ce susținătorii lor consideră a constitui exigențele dreptății, înțeleasă ca valoare sau scop dezirabil în sine). Aceasta nu înseamnă neapărat, desigur, că toți filosofii politici de până în prezent care au produs teorii plauzibile au fost moraliști. Este posibil ca despre unii dintre ei să se poată spune în mod rezonabil că și-au sprijinit idealul de organizare socială și politică preferat exclusiv în baza unor argumente instrumentale, chiar dacă alți filosofi politici au adus
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
2016) etc. 48 Desigur, așa cum o arată argumentarea din această carte, dezacordul realiștilor față de moralism nu este, în opinia mea, unul tocmai rezonabil, epistemic vorbind, de vreme ce, așa cum încerc să arăt, el are la bază idei și argumente mult mai puțin plauzibile și solide, dacă nu chiar extrem de slabe, prin comparație cu argumentele care susțin moralismul. 1 Glen Newey, After Politics: The Rejection of Politics in Contemporary Liberal Philosophy (Palgrave, New York, 2001), p. 2, Matt Sleat, "Realism, Liberalism and Non-ideal Theory Or
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
acest conflict de amploare erau planificate să adere și alte forțe civile. Odată declanșat și minuțios controlat, un asemenea conflict ar fi trebuit să fie amplificat, dus spre o limită, în așa fel încât intervenția străină să pară singura soluție plauzibilă. Odată produsă, intervenția rusească și ungurească ar fi vizat direct adevăratul lor scop: dezmembrarea României, susține Mihai Ungheanu. Mai precis: Transilvania și Banatul ar fi fost imediat ocupate de trupele maghiare, iar cealaltă parte a țării ar fi fost alipită
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
rezultatul interacțiunilor sociale de până atunci, inclusiv al celor școlare, În care fetele au mai multă nevoie de Încurajare pentru securizarea Învățării, În timp ce băieții pot fi stimulați mai mult de independența ce li se acordă. Că explicația neajutorăii Învațate este plauzibilă, o dovedesc și rezultatele care indică modalități diferite de atribuire explicativă, Între băieți și fete, În caz de eșec. Băieții sunt mai degrabă tentați să pună eșecul pe seama neangajării serioase, a lipsei lor de efort, În timp ce fetele Îl
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
îl va determina pe Hitler să-l prefere ca partener în detrimentul Ungariei și să restituie României partea de nord a Transilvaniei, această viziune putând fi sintetizată în sintagma: „Merg în est pentru a redobândi în vest”. Chiar dacă argumentele invocate par plauzibile la prima vedere, totuși, hotărârea sa de a nu pune nici un fel de condiții în ceea ce privește colaborarea militară cu Germania, în opinia mai multor istorici, s-a dovedit a fi total eronată, prin aceasta el furnizând Reich-ului pârghiile necesare manevrării României
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]