1,651 matches
-
și le povestească. Cu timpul, mi-am dezvoltat o întreagă strategie de distragere a atenției : cînd cei de pe ecran erau pe cale să o facă, eu îmi pierdeam dintr-odată interesul pentru film (adică, vezi bine, ăștia au ajuns la chestii plictisitoare) și o întrebam pe maică-mea nu știu ce lucru. Maică-mea îmi răspundea scurt, să nu piardă scena. Eu insis tam, reformulam, inventam alte întrebări arzătoare, doar-doar trece momentul delicat și mă pot uita și eu la film, fără nici o problemă
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
orice gest cultural devine la televizor „o sărbătoare a spiritului“, „un eveniment extraordinar“, „o întâlnire mirabilă“. Spiritul critic este total abolit. Desigur, procedând astfel, nu putem decât săi îndepărtăm pe telespectatori de cultură. În primul rând, litania adulatoare este extrem de plictisitoare și chiar și cei interesați de „sărbătorile spiritului“ vor prefera să schimbe canalul (nici măcar oamenii de cultură nu se mai uită la emisiunile culturale de astăzi - decât doar, eventual, dacă se vorbește despre ei). Apoi, dacă sunt recomandate fără discriminare
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
fusese obișnuit, prin intermediul televizorului, cu o altă dinamică a imaginilor. În era videoclipului generalizat (pe carel vezi nu numai pe canalele muzicale, dar și la reclame, știri sau chiar în filme), cadrele interminabile ale lui Tarkovski nu pot părea decât plictisitoare, dacă nu chiar enervante. O experiență asemănătoare - deși de data aceasta alta era cauza lipsei de entuziasm - am trăit recent, când postul B1 a difuzat filmul lui Lucian Pintilie, De ce trag clopotele, Miti că?. Țin minte că lam văzut în
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
cuțitul în rană. Cu cât filmul avea mai multe faze de acțiune („cafteli“, urmăriri, lupte, împușcături etc.), cu atât urma să fie mai comentat a doua zi, la școală, de colegii mei. (Căci asta diferenția un film bun de unul plictisitor și la care nu avea rost să te uiți - dacă „e cu cafteală“ sau nu.) A doua zi, băieții din clasă se strângeau în pauze și discutau despre scenele memorabile din filmul din seara precedentă: „Ai văzut ce pumni ia
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
loc unde să se mai angajeze. Da’, de unde! Mihai Tatulici este creditat în continuare ca o mare figură a presei române - și, desigur, un făuritor de școală. Îl văd acum în emisiunile sale de la Realitatea TV - dezlânate, haotice, lungi și plictisitoare, dar anunțate cu mare pompă. Mă uit la prestația lui jalnică de fiecare dată și la aura de mare om de presă pe care io invocă, respectuoși, toți cei cu care vine în contact. Îi ascult întrebările pe care le
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
Kunta Kinte rima cu „Magdalena, fii cuminte“. Dar cel mai deprimant serial era Linia maritimă Onedin. Când auzeam melodia aceea de la generic (care când am crescut aveam să aflu că e din Haciaturian), știam că avea să urmeze ceva extrem de plictisitor, care în plus se combina cu starea de sfârșeală de duminică dupăamiază. Lumea lui James Onedin și a lui Elizabeth aparținea în exclusivitate părinților, iar noi nu mai aveam acces la ea nici măcar prin intermediul poezioarelor. (2012) Un membru al familiei
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
sunt realități ale vieții. Nu poți concepe o viață numai cu bucurii, fără necazuri. Ar fi ca atunci când te afli pe o mare și nu vezi nici un val care să vină și să plece sub privirea ta. Viața ar fi plictisitoare. Dar azi, avusese o surpriză de proporții. De ce oare ar fi trebuit să apară aici în fața ei? Nici furia, nici lacrimile, nici bucuria nu-i puteau atenua șocul. Era atât de surprinsă încât nu putea să-și găsească echilibrul. Își
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
talent literar contagios, de familie; totul este redat atât de exact, cu umor, cu realism, mai că aș zice în „aqua forte“. [...] 50/1950 I Duminică, 15 octombrie [1950] Cartea poștală zilnică are să te pună la curent cu ziua asta plictisitoare, încărcată de treburi casnice duse la extrem. Să nu-ți închipui că mă plâng. Bineînțeles că aș putea să las praful să „crească“, aș putea să mătur sau să nu mă tur, dar știi că, la sfârșit de viață și
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
care, neserioșii, nici măcar nu se osteneau să renunțe preț de câteva ore la gheșefturile lor ca să vină la ele. Ce profit putea să-i aducă comerciantului Ițic apa de ploaie cu care era Îndemnat să se Îmbete la lungile și plictisitoarele adunări de partid comunist unde vorbele fără conținut erau la mare cinste?! Mișcarea sionistă, de toate curentele, luase o amploare de nebănuit cu toată propaganda gureșilor activiști de orientare comunistă, Înrolați În Comitetul Democratic Evreiesc. La Huși, sute de cetățeni
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
prin lupta pentru unitatea democratică În ulița evreiască, pentru dreapta rezolvare a tuturor justelor revendicări evreiești și pentru colaborarea cu toate forțele democrate componente ale Guvernului Petru Groza, pentru consolidarea regimului democrat”. a.v. Dreptate și favoruri După lunga și plictisitoarea introducere de mai sus, s-a trecut la atacuri mai dure și mai concentrate Împotriva tuturor celor care nu picaseră În pânza lor de păianjen, Întinsă cu dibăcie prin mahalalele hușene locuite compact de coreligionari cu toate că rândurile care urmează nu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
fie uitat niciodată. De fapt puterea cântării asupra comunității este aproape cu neputință de exprimat. Muzica promovează adorația și meditația spirituală și trezește dorința de a preamări și înălța pe Dumnezeu. Multe comunități sunt ridicate dintr-o viață searbădă și plictisitoare, din durerile și necazurile ei, de către o muzică plină de adorare.” (Benoni Catană) Iar Psalmul 33, în versetele 1-4 se spune: „Neprihăniților, bucurați-vă în Domnul! Oamenilor fără prihană le șade bine cântarea de laudă. Lăudați pe Domnul cu arfa
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
raportez!" "Vino, băăăi, Baaadea, încoace, lasă, tu ne îndoctrinezi cu partidu'!" Și dă-i încă un pumn firavului Badea. Când era Badea ofițer de serviciu, obișnuia să ne țină pe platou seara, după raport, și să ne facă educație. Era plictisitor, ceva de groază. Noi nu știam cum să plecăm mai repede pe sectoare și apoi să prindem filmul de la bulgari și el credea că ne face plăcere să ne dăscălească. Ne spunea să ne spălăm pe picioare în fiecare seară
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
văz monstruos. Lumânarea îmi dă drept în ochi... Mă scol s-o mut și apoi m-așez la loc.” Contextul este cel al unei stări de iritare amplificată de oboseală în urma unei călătorii incomode cu trenul și a unei conversații plictisitoare cu colegii de compartiment, în general a neplăcerilor cauzate de călătorie și de condițiile improprii de locuit. Dispozitivul senzorial este declanșat, o optică a excesului este pusă în funcțiune. Pe cale de con- secință tot ce apare sub semnul unei stilistici
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
concert nu mi-a pl)cut. Am o aversiune fâț) de tânguielile astea cristaline. M) deprim). Asociez concertul lui Mendelssohn cu stânjenitoarele dup)-amiezi de duminic), cu mesele În familie, cu doruri În)bușite, cu captivitatea familial) și muzic) simfonic) plictisitoare la radio. Și totuși, imediat ce puștiul Începe s) cânte, Îmi dau lacrimile. M-am prostit. Acest micuț rus Își bate joc de mine. Sufletul fermecat și toate celelalte sunt niște vr)jeli. Încerc s) m) amuz de patosul exagerat al
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
dar categoric nămolos, este aproape imposibil de pronunțat În limbajul meu: kzspygv. Primul autor care a discutat despre audition colorée, a fost - din câte știu eu -, un medic albinos, În 1812, la Erlangen. Confesiunile unui sinestet li se par probabil plictisitoare și prețioase celor care sunt ocrotiți de asemenea scurgeri și curenți prin ziduri mai solide decât ale mele. Mamei Însă, toate astea i se păreau foarte normale. Chestiunea a intrat În discuție Într-o zi din al șaptelea an de
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
tărășenie. Mustrările de conștiință care m-au cuprins văzând cum este coborât pe scară s-au pierdut În supărarea mea generală. Dintr-un motiv sau altul, În ziua aceea n-a venit să mă ia nici o mașină și În timpul friguroasei, plictisitoarei și incredibil de lentei călătorii spre casă Într-o sanie Închiriată, am avut destul timp să chibzuiesc. Mi-am dat seama de ce În ziua precedentă mama stătuse atât de puțin timp cu mine și nu coborâse la masă. Am Înțeles
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
un secol înainte li se zicea libertini adepților filozofiei lui Gassendi ; acum libertinilor li se zice filozofi. Deși ar fi putut adopta filozofia sceptică și seducătoare a lui Hume, sau pe a lui Locke, agreabil popularizată de Voltaire, filozofia lor plictisitoare, simplistă și dogmatică proclamată de La Mettrie, Helvetius, d’Holbach și Condillac, nu reprezintă decât un aspect destul de cenușiu al filozofiei zise a „luminilor”. Filozofie totuși, fundamentând o morală : senzualismul ca teorie a cunoașterii duce în mod consecvent la o morală
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
percepându-le „ireale”, fructele puterii care există în mine și care nu vine din micul meu ego conștient. Această putere vine de la viața care mi s-a dat. De aceea am început să mă simt din ce în ce mai bine împlinind chiar acțiuni plictisitoare, cum ar fi: a face ordine printre hârtii, a face curățenie etc., pentru că toate „trebuie făcute” și pentru că mai târziu aceste „treburi” zadarnice, obositoare, din „departamentul” haosului devin și ele ireale. Mă văd în această „irealitate” cu dorința mea bună
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
geniu, ai terminat romanul lui Dali? Ce părere ai? Și John Cower Powys? Te invidiez și am poftă să încep din nou cu el și cu Wolf Solent. Din păcate sunt obligat să citesc manuscrise adesea destul de mediocre și mereu plictisitoare! Te las, ma femme à la chevelure de feu de bois, avec des penssées d’eclairs de chaleur și murmur la urechea ta un dulce, disperat de dulce: je t’aime. Al tău, pentru totdeauna și ca întotdeauna, René. Vineri
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
multe despre ea, pe poetul Valeriu Stancu cu soția, Maria, și alții. Carmen H. se ocupă de noi cu multă grație, e o fată frumoasă din Focșani, căsătorită cu francezul - inițiatorul și sufletul acestui festival. Conferințele despre postcomunism sunt destul de plictisitoare, dar recitalurile de poezie superbe, ca și spectacolele organizate seara, într-un bar. Am făcut cunoștință cu Vilma (poeta Ioana Călina Marcu, Editura Vitriu), cu care am polemizat crunt (exact ca în visul meu premonitoriu!) despre țigani! Cauza mizeriei în
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
ne încălzi, atenți totuși la gheața de pe trotuare. În sala unde se ținea instruirea era cald. Bufetele cu gustări și cafea fierbinte ne așteptau pentru a ne potoli foamea, dar și pentru a putea rezista ore în șir la instruirile plictisitoare de transmitere de sarcini. Trezirea de la ora patru, frigul din tren și din gară se transformau, odată ce te așezai pe scaunul moale, într-o moleșeală plăcută, iar somnul te fura pe neașteptate. Capul îți cădea într-o parte și gura
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
celor convocați era mai mare. Aveam asigurate trei mese calde. Din sălile de instruire mergeam la masă, apoi iar la instruire. Nu aveam voie în hotel decât după masa de seară, care se servea destul de târziu. Cele trei zile erau plictisitoare, monotone și lungi. Te luptai cu somnul și îți ascundeai căscatul. Careul de rebus, somnul sau schimbul de bilețele erau preocupări destul de frecvente. Singurele momente dorite erau pauzele în care, la bufetul bogat asortat de pe holuri, serveam gustări, beam cafea
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
și am urcat dealul până la Livezi. Comuna era deosebit de frumoasă, cu oameni gospodari, și era așezată într-un peisaj de deal moldav pitoresc. În urma noastră era camionul cu cei de la primăria și de la unitățile economice din Șesu. Ședința a fost plictisitoare și lungă, așa cum erau toate aceste ședințe, dar atenția trebuia să o avem trează pentru a nota sarcinile pe care le aveam și despre a căror îndeplinire trebuia să raportăm. Știam că vom fi controlați dacă am rezolvat toate problemele
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
22 aprilie 1873. Dar soluția găsită a fost una temporară, astfel că la sfârșitul anului 1874 și Începutul celui următor „afacerea” căilor ferate dădea, Încă o dată, motive de Îngrijorare guvernului și regelui. Atunci afacerea Strousberg intrase Într-o fază plictisitoare, mai ales că firma Bleichroder- Hansemann se văzuse obligată (ianuarie 1875) să facă un nou Împrumut de 78 milioane franci pentru terminarea construcțiilor și darea În funcțiune a liniei ferate, cerând pentru garantarea acestui Împrumut dreptul de inscripție ipotecară. În
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
iod și de sală de spital ne părea cu totul firesc, iar plecarea lui Burcea, un motiv de bucurie. Totul era ușor. Credeam că, repede, la iarnă, vor fi scoase paturile din clasele noastre și vom începe școala cea mult plictisitoare în comparație cu animația vieții de spital. * Și ce animație!... Nenorocirea a apărut chiar atunci, la două de amiază, când pe Burcea l-a prins un căscat repetat, ca un sughiț, ca un țipăt disperat și, sub ochii noștri, a început "să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]