2,672 matches
-
său șovăielnic, însoțit din când în când de câte un icnet de durere... Când am ajuns în portița ce da în grădina chiliei bătrânului, ne-am oprit. Privirile noastre ținteau același punct: fereastrele Zânei și ale Sevastiței, amândouă luminate din plin. Acesta - gândeam eu - era un semn că cele două femei se bucurau de cele petrecute în această seară... La un timp, bătrânul m-a întrebat: ― Când crezi că puteți pleca? La auzul acestei întrebări, mi-a tresărit inima cu putere
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
că timpul trece atât de repede. Noi, tinerii, alergăm vârtos, lăsând timpul mereu înapoia noastră. ― Foarte adevărat ce spui. Mi-aduc aminte că vacanța mare mi se părea nesfârșită ca o veșnide... ...Absorbiți de noi, de noul decorului și de plinul vieții, m-am găsit o clipă ca să ne aducem aminte de Coleșiu, Novac și de Veverița lui. Nu le-am trimis măcar o ilustrată. Tot așa l-am uitat pe Loti și pe Azyade a lui, n-am mai luat
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
bine, sânt hotărât să mă însor! ― Dacă ești așa de hotărât, ce rost mai avea să mă întrebi? ― Și dumneata când ai luat pe mama ai trecut peste voința părinților. Tel père, tel fils! L-am văzut pălind. Lovisem în plin. ― Nu i-am ascultat, e drept, dar nici n-am depins de ei. Afară de asta tu n-ai copii care să-ți judece faptele. Atmosfera era încărcată. Seara, la cină, se instaură o tăcere de gheață. Nici el nu mai
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
intimida fiecare colțișor. Cu cât trece timpul, mireasma primăverii devine tot mai concentrată, semn că giganticul cuptor al naturii începe să se facă simțit. Pe marginea pădurii, un pârâu cu apă lină ce pare la prima vedere abandonat, este unul plin de peștișori, ceea ce atrage, desigur, vreo cincizeci de călifari albi și roșii, asemenea unor mărțișoare. Deși credeam că asta-i tot, apare și un cârd uriaș de cufundari... spectacolul începe... Intrând în dumbrăvioară, în apropiere se văd ciute și căprioare
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
ani, provocat să fac la iuțeală o carte care să compună un chip plauzibil, mândru și atrăgător al Ideii românești, am optat pentru șase tipuri (trei categorii) de feminitate exemplară. Trei castelane (Regina Maria, Martha Bibescu, Maria Cantacuzino-Enescu) dotate din plin cu farmec, senzualism, dibăcie diplomaticească și cultul voluptății, două țărănci fabuloase prin tăria martiriului asumat la modul biblic în cruzimile bolșevismului (Anița Nandriș-Cudla și Elisabeta Rizea) și acea sublimă efigie spirituală a umilinței, care a fost Alice Voinescu, își reuneau
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
la Traian Val. Coletul...Care colet? Înveliți în stuf umezit, sute de puieți de măr așteptau să fie duși spre lo cul care se va numi livada școlii. Și am simțit o săgetătură în dreapta, la stinghie. Nu, nu era prea plinul inimii, era apendicita care chema spre ea peritonita. Gata de drum spre Brașov, spre spital am fost condus de gândurile bune ale tuturor și mai ales de promisiunile elevilor străjeri și ale soției că livada va fi ridicată în lipsa mea
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
ceea ce iubești și prin suferința că ai la dispoziție un timp limitat pentru a nu irosi această șansă. Restul e vulgaritate. Succes? Glorie? Singura glorie e un trup sănătos. Singurul succes care merită să fie râvnit e să trăiești din plin și ceea ce nu poți obține. Dacă nu, unica șansă e să fii idiot. Ca să-mi dovedesc "vitejia", m-am aventurat în larg. Și era să mă coste ușurința cu care uit că nu mai sunt tânăr. Abia am revenit la
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
Mauriciu, Andrei (nume improvizat), Dongorosz, Zalman Marcu, Nenciu Iulian (pseudonim) și sora lui, Rodica, și soția Tony, Zăvodnicu Mircea, Hirsch Tiberiu = Hida Tiberiu, Demetrescu Raul, Năvodaru Luiza, Sadovici Mihail, Aprahanica Avedis, Ebner Silvia, etc., etc.; toți, după ce și-au făcut plinul, și-au luat tălpășița; precizăm că direcțiile aveau ca șefi tot alogeni, majoritar evrei, făcând spionaj și contraspionaj: Glubacov Andrei, Breban (pseudonim); la informații interne și poliție politică: Aronya Pavel, care avea ca obiectiv principal al exterminării: ’’Garda de Fier
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
expresia practică a armoniei. Există ceva mai sublim? Creatorii de suspiciuni sunt factori dezagreganți, un fel de hoți care strigă: „prindeți hoții!” Circulând printre nimicniciile lumești, cei care au trecut reeducările prin torturii comuniste, scăpați din acestea, au cunoscut din plin aceste suspiciuni, care-n unele cazuri, le-au stânjenit revenirea la lumina normalității, împingându-i spre alte suferințe de ordin moral. Tulburătorii de ape, de conștiințe, care dacă ar fi trecut măcar pe lângă torturile îndurate de martirii închisorilor, poate s-
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
și motivat ar face-o astăzi. În Gândirea, serie nouă, unde Pan M. Vizirescu m-a invitat și am colaborat până la decesul său și al monahiei Constantinescu, energica realizatoare administrativă a revistei, după care Gândirea nu a mai avut un plin de inițiativă și curajos continuator și centru polarizator, Ovidiu Papadima publicase două texte despre temuta închisoare Jilava în care a stat până la procesul din 1954, deci peste 2 ani de la arestare. Aici, în Jilava, a aflat el „vechile priciuri, pe
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
d-nei Ecaterina Clisu din Canada: Familiei Const. Clisu - seniori și juniori. Cu toată dragostea ce am față de oameni atât de apropiați ca suflet și profesie. Dragii mei concitadini aflați pe meleaguri atât de îndepărtate. Vă scriu cu drag din prea plinul inimii și sufletului meu în momentul când lansez volumul pe care vi-l expediez prioritar. Nu știu încă felul în care va fi receptat de posibilii cititori, dar sînt bucuros că am reușit să concretizez în paginile acestei cărți oameni
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
cincisprezece și douăzeci de ani, mi-am făcut de cap, după cum mi-a tunat, mie,în orice moment. După douăzeci, mi-am pus în gând să mă mărit, și să mi trăiesc viața, de tânără femee măritată, cu din tot plinul. Să umblu, să alerg prin viață, ca un câine scăpat din lanț; să-mi trăiesc, adică, viața, după propriul plac; să mi-o trăiesc din tot plinul plinului, măcar, timp de zece ani. Fără griji. Fără necazuri. Fără nevoi. Fără
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
mărit, și să mi trăiesc viața, de tânără femee măritată, cu din tot plinul. Să umblu, să alerg prin viață, ca un câine scăpat din lanț; să-mi trăiesc, adică, viața, după propriul plac; să mi-o trăiesc din tot plinul plinului, măcar, timp de zece ani. Fără griji. Fără necazuri. Fără nevoi. Fără vrute și nevrute. Fără dorite și nedorite. Să știu că sunt, tot timpul, a mea însămi! Și a soțului meu! Și, că,în tot ce vreau eu, să fie
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
și să mi trăiesc viața, de tânără femee măritată, cu din tot plinul. Să umblu, să alerg prin viață, ca un câine scăpat din lanț; să-mi trăiesc, adică, viața, după propriul plac; să mi-o trăiesc din tot plinul plinului, măcar, timp de zece ani. Fără griji. Fără necazuri. Fără nevoi. Fără vrute și nevrute. Fără dorite și nedorite. Să știu că sunt, tot timpul, a mea însămi! Și a soțului meu! Și, că,în tot ce vreau eu, să fie și
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
în chin de visul tău. Alergăm după fantasme și idei ivite-n grabă dar uităm esențialul desori cădem în sfadă, nordul sudul deopotrivă vin călare peste mine și-alergând pustietatea rămân stinghere păcate să le ierți apoi să-îndoi până vii plin de nădejde să le sari peste șipoate peste culmi și peste șoapte să ridice într-o rână o fermecătoare zână plină de sevă-aleasă suptă cu nesaț din coarde împletite în zăpadă și în aștrii fără număr care trec spre locul
Tremur final by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83706_a_85031]
-
sau Întreținuta lui, lumea e atît de bîrfitoare la Lima, În urmă cu cîteva zile Îi povestiseră că pe socru-său, Încă nu e socrul tău, dragă, Îl văzuseră ținîndu-se În urma unui autobuz de la Villa Maria, craidonul, cu automobilul lui plin de aripioare, oglinjoare, antene, capace lucitoare și tot felul de butoane, apeși pe unul și canapeaua se transformă În pat, e grozav socru-tău. Sosiră șeful de sală și chelnerul și se alăturară grupului care zîmbea necontenit. Unul din băieți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Julius Își impuse să iasă din dormitor. Coborî În fugă scările și se Îndreptă grăbit spre patio. Avea de gînd să se apropie și să stea de vorbă cu muzicanții În timp ce-și acordau instrumentele, dar găsi patio-ul plin de perechi care dansau și cu muzicanții În picioare, legănîndu-se În ritmul dansului, aproape dansînd, transpirînd de atîta cîntat. — Julius, unde-ai fost?... Vino aici! Îl strigă Țanțoșa, chemîndu-l În ascunzătoarea de unde servitorimea În păr contempla petrecerea. Erau foarte Însuflețiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
întreagă apar în preajma mării. Și mi se pare că așa trebuie să fie, căci atunci când mă gândesc la stil (care este grație, unduire odată cu unduirea gene rală a lumii, plutire în josul curentului fără nici un moment de opoziție, urmând mean drele plinurilor și ale golurilor) aceeași imagine-mi vine mereu în minte: algele prelungi care sunt trase-n sus și-n jos de curenți și se-ndoaie, se subție și se-ngroașă în apa verde, gela tinoasă, de pe fundul mărilor. Nu poți
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
-și permitea asigurarea. Dar mormăi aprobator. —Hârțogarilor le-a luat o oră până au dat de cea mai apropiată rudă. Weber studie actele. În buzunarele victimei se găsiseră doar treisprezece dolari, un briceag elvețian cu buton, o chitanță pentru un plin de combustibil de la o benzinărie din Minden ce data din acea după-amiază și un singur prezervativ azuriu în ambalaj transparent. Probabil talismanul lui. — Se pare că permisul lui a căzut sub bord când s-a răsturnat mașina. Poliția l-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
-i. Bucuriile-mpreună și necazurile toți le trăiau ca ntr-o cunună fii, nepoți și strănepoți. Ce frumos a fost odată satul meu voievodal! Luna, ca un piept de fată, cocea cozonaci pe deal - ul plin de busuioacă rozalie ca un plin de veselie Dacă și de vin de Bohotin. 2011 Mărțișorul prieteniei Cu el și viața e mai vie, mai cum am vrea și noi să fim; cât este, Doamne, de sublim un colțișor de armonie! O lume de semnificații e
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
12. Degeaba Te așteptam pân’ la plictis, Ileană Cosânzeană blondă, pe tine-a vieții mele sondă de energie și de vis; și prins-așa în a ta vrajă făceam la dragoste de strajă. Te așteptam să-ți încap golul cu plinul meu nerăbdător când universu-și umple holul cu flori de munte și mohor ca în legenda Loreley pe Rinul vieții-n luna mai... Te așteptam cu munți de cărți, tu, între ele, să fii zână și-aveam răbdare-n taină până
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
a mai Întîmplat ceva de cînd am plecat? — Nu, nu s-a-ntîmplat nimic, răspunse celălalt. Cam aceleași lucruri... știi doar, rosti glasul cu o stăpînire dureroasă, parcă așteptînd ca celălalt să umple instinctiv golul dureros al cuvintelor. — Da, știu, răspunse acesta plin de resemnare calmă - și din nou se făcu liniște În Brooklyn. Cred că a murit Moș Grogan de cînd ai plecat, Începu un glas. — Serios? replică celălalt glas plin de interes calm. — Da. Și În așteptarea de o clipă se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
aproape fără nici un dinte pe maxilarul de sus. Pășea ușor pe picioarele delicate, care erau, În mod evident, neobișnuite cu activitatea la care le supunea acum: era un adevărat model de eleganță jegoasă - purta un costum În dungi, presărat din plin cu pete de grăsime, o pereche de pantaloni lustruiți la fund; avea gulerul ridicat și mîinile adînc vîrÎte În buzunare, astfel Încît, atunci cînd mergea, umerii osoși Îi ieșeau În față ca și cum, În ciuda căldurii, Îi era frig. O țigară fleșcăită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
Încă mai am un petic de pămînt la țară, de care nu știe nimeni și, oricît de rău aș ajunge, nu mor eu de foame. Mă duc acolo și semăn tot ce-mi trebuie și-o să am ce mînca din plin. Iar dacă te doboară sărăcia, poți să vii și tu“ - am zis. „N-ai să rabzi de foame, eu pot face plantele să crească.“ „Vai, dar e prea tîrziu, Eliza, prea tîrziu. Amîndoi sîntem prea bătrîni ca s-o mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
rămân la nivelul nostru de vârstă și nu putem fi absolut siguri că există un grup în vârstă de optsprezece ani." Apoi reluă: "Oricum, aș face mai bine să mă concentrez asupra actualei situații. Are ce să mă preocupe din plin." " Chiar că are, veni gândul îndepărtat, foarte îndepărtat al lui Gosseyn Doi. Succes!". 2 Iată-l deci într-o (credea el) cameră, acum, nu se mai afla în interiorul acelei capsule. Emoționat, se simțea mai în siguranță. Aflase rostul tuburilor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]