4,286 matches
-
provocate de oameni în sistemele hidraulice (zone umede și mediul marin) 1.1.3 A Adaptarea condițiilor de inundare și plantarea arborilor pe malul apelor curgătoare Este necesară refacerea habitatelor ripariene, plantarea arborilor nativi, caracteristici zonei (anin negru, salcie, frasin, plop alb, plop negru, stejar etc.) lângă râuri/pârâuri pentru a asigura umbrirea luciului de apă (zonele de lângă mal), pentru a filtra apele spălate de pe terenurile agricole și pentru a asigura protecția malului. Acolo unde este posibil, se propune plantarea unor arborete
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
invadat ilegal zonele adiacente cursurilor de apă se impun acțiuni de refacere a habitatelor tipice cu vegetație arbustivă sau forestieră. Reconstrucția habitatelor ripariene este deosebit de importantă pentru conservarea speciei. Se recomandă plantarea de specii autohtone, în principal salcie și plop. Lăstarii și crenguțele de salcie sunt preferați pentru hrănire de către specie. Concomitant se aplică măsuri restrictive: -Interzicerea exploatării vegetației forestiere situate de-a lungul râurilor: Asigurarea unei zone forestiere de-a lungul râurilor este benefică pentru specie deoarece îi
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
Salicion albae) în R0SCI0232. Foto: Ionuț Cucu ... A.2.3. 92A0 Păduri galerii /zăvoaie de Salix alba și Populus alba Fig. 6. Fitocenoze edificate de salcie albă (Salix alba). Foto: Antonela Mica Fig. 7. Habitatul 92A0 Păduri galerii de salcie albă și plop alb" în ROSCI0232. Foto: Ionuț Cucu ... A.2.4. Lutra lutra Fig. 8. Vidră surprinsă cu ajutorul camerei automate cu senzor de mișcare ... A.2.5. Cottus gobio Fig. 9. Zglăvoacă identificată în timpul evaluărilor în râul Someșul Mare. Foto: Nagy Andras Attila ... A.2.6
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
în: ... – zona silvostepică cu vegetație specifică: Festuca vallesiaca (păius), F. pratense (păiusul de livadă), Poa bulbosa, Artemisia austriaca, Cynodon dactilon (pirul gros), Agrpyron cristatu (pir), Stipa capillata, S. joannis. ... – zona de stepă. ... – Zone umede și de luncă: ... – copaci: Populus alba (plopul alb), P. nigra (negru), Salix fragilis (salcia), Alnus glutinos (arin negu). ... – ierburi. ... Fauna joacă un rol deosebit de important în conturarea și evoluția peisajelor geografice. În spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Prut - Bârlad, fauna este strâns legată de climă și
PLANUL DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292179]
-
I A.B.A. Prut-Bârlad 34.6 8 Negreni Bașeu XIII-1 BOTOȘANI Negreni 12.62 Permanentă PM 9.420 17.899 8.479 V, P, I A.B.A. Prut-Bârlad 22.35 9 Pârcovaci Bahlui XIII-1 IAȘI Hârlău 24.44 Permanentă PM 1.769 6.678 4.909 V, A A.B.A. Prut-Bârlad 55.3 10 Plopi Gurguiata XIII-1 IAȘI Belcești 11.36 Permanentă PM 4.296 11.818 7.522 V, P, I A.B.A. Prut-Bârlad 33.2 11 Tansa Belcești Bahlui XIII-1 IAȘI Belcești 14.34 Permanentă PM 4.720 21.451 16.731 V, A, P, I A.B.A. Prut-Bârlad 59.45 12 Podu Iloaiei Bahlueț
PLANUL DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292179]
-
alin. (5^1), cu următorul cuprins: (5^1) Amenajamentele silvice pentru care conferința I de amenajare a pădurilor a fost organizată anterior datei de 31 decembrie 2024 se aprobă pentru o perioadă de 10 ani, cu excepția celor întocmite pentru pădurile de plop și salcie, care se elaborează pentru o perioadă de 5 ani. ... 2. La articolul 90, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 90 (1) Pentru pădurile de pe raza teritorială a unității administrativ-teritoriale Ilfov sunt permise doar
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 14 din 13 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295607]
-
Moțog Maria Municipiul Slatina, Str. Milcovului nr. 67 Olt 500 407 Moțog Mitruț Municipiul Slatina, Fundătura Zăvoiului nr. 16 Olt 2.000 408 Nicorescu Titina Comuna Movileni, satul Movileni, Str. Principală nr. 148 Olt 2.000 409 Pațachia Marian Municipiul Slatina, Aleea Plopilor nr. 4, bl. 1C12, sc. C, et. 3, ap. 20 Olt 500 410 Păduroiu Floarea Comuna Spineni, satul Cuza-Vodă, str. Cuza-Vodă nr. 16 Olt 4.000 411 Pîrvu Florica Municipiul Slatina, Str. Banului nr. 73A Olt 2.000 412 Popescu Alexandra Cristina
HOTĂRÂRE nr. 315 din 3 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296416]
-
10 FOIOASE (RIND11+12+15+21) 240,00 240,00 11 FAG 128,62 128,62 12 STEJARI 13 -PEDUNCULAT 14 -GORUN 15 DIVERSE SPECII TARI 103,58 103,58 16 - SALCAM 17 - PALTIN 18 -FRASIN 19 -CIRES 20 -NUC 21 DIVERSE SPECII MOI 7,80 7,80 22 -TEI 23 - PLOPI 7,80 7,80 24 - DIN CARE : PLOPI EURAMERICANI 25 - SALCII 26 - DIN CARE IN LUNCA SI DELTA DUNARII 33 ALTE TERENURI TOTAL 34 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE CULTURA SILVICA 35 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE PRODUCTIE SILVICA 36 TERENURI CARE
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
FAG 128,62 128,62 12 STEJARI 13 -PEDUNCULAT 14 -GORUN 15 DIVERSE SPECII TARI 103,58 103,58 16 - SALCAM 17 - PALTIN 18 -FRASIN 19 -CIRES 20 -NUC 21 DIVERSE SPECII MOI 7,80 7,80 22 -TEI 23 - PLOPI 7,80 7,80 24 - DIN CARE : PLOPI EURAMERICANI 25 - SALCII 26 - DIN CARE IN LUNCA SI DELTA DUNARII 33 ALTE TERENURI TOTAL 34 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE CULTURA SILVICA 35 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE PRODUCTIE SILVICA 36 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE ADMINISTRATIE FORESTIERA 37
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
NEPRODUCTIVE 40 FASIE FRONTIERA 41 TERENURI SCOASE TEMPORAR DIN FONDUL FORESTIER O analiză a distribuției pe specii indică prezența foioaselor (100%) reprezentate în principal de fag (54%), urmat de diverse specii tari, în principal mesteacăn (43%) și diverse specii moi - plop tremurător (3%). ... 2.4.7. Suprafața fondului forestier pe categorii de folosință O situație a fondului forestier analizat pe categorii de folosință este prezentată în tabelul 2.4.7.1. Situația fondului forestier pe categorii de folosință este prezentată detaliat la subcapitolul 15.2.1 . Procentul de
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
Suprafața ha Clase de vârstă (%) I II III IV V VI VII 2003 240,00 - - 100 - - - - 2022 240,00 - - - 100 - - - În ceea ce privește compoziția medie, redată în tabelul 3.3.2., se observă proporția mare a fagului, urmat de mesteacăn, diverse tari și plop tremurător. Tabelul 3.3.2. Evoluția compoziției fondului forestier Anul amenajării Supraf ha Specii forestiere FA ME PLT DT 2003 240,00 50 35 4 11 2022 240,00 54 33 3 10 Evoluția situației claselor de producție pentru fondul forestier analizat este redată
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
ha 17%. Total 240,00 ha 100% Totodată, se observă că toate arboretele sunt de productivitate inferioară. Este indicată păstrarea caracterului natural al majorității arboretelor din cuprinsul unității de protecție și producție, specia principală fiind fagul, alături de care găsim mesteacăn, plop tremurător și diverse specii tari aflate în arealul natural de vegetație, înregistrând productivității inferioare, în conformitate cu potențialul stațional existent în zonă. ... ... 4.6. Structura fondului de protecție și producție Structura fondului forestier pe subunități de gospodărire sunt prezentate în tabelul
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
a) Compoziția arboretelor Compoziția actuală: 54FA 33ME 3PLT 10DT iar compoziția țel este de 54FA 33ME 3PLT 10DT. ... b) Clase de producție La nivelul fondului forestier studiat, clasa de producție este V_0. Valorile pe specii sunt: fag V_0, mesteacăn V_0, plop tremurător V_0 și diverse tari V_0. Acestea reflectă potențialul natural al stațiunilor care sunt numai de bonitate inferioară. ... c) Consistența Consistențele actuale ale arboretelor sunt în general corespunzătoare, la nivelul fondului forestier analizat avem numai arborete cu consistență 0,7 - 1,0
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
3%). Această specie vegetează slab realizând clasa de producție V_0, la vârsta medie de 68 ani și o consistență medie de 0,70, realizând un volum mediu de 107 mc/ha și o creșterea medie anuală este de 1,3 mc/ha. Arboretele de plop tremurător provin 100% din sămânță, având vitalitate slabă. Din studiul condițiilor staționale și a vegetației forestiere rezultă că: ● în cadrul unității de protecție și producție analizate există un ecofond forestier adaptat condițiilor staționale, fiind necesară conservarea lui; ● introducerea și promovarea
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
precum: bradul (Abies alba), molidul (Picea excelsa), ulmul de munte (Ulmus montana), teiul cu frunza mică (Tilia cordata), teiul argintiu (Tilia tomentosa), carpenul (Carpinus betulus), paltinul de munte (Acer pseudoplatanus), mesteacănul (Betula pendula), salcia căprească (Salix caprea), frasinul (Fraxinus excelsior), plopul tremurător (Populus tremula), plopul negru (Populus nigra), cireșul pădureț (Cerasus avium), părul pădureț (Pyrus pyraster), mojdreanul (Fraxinus ornus), sorbul (Sorbus aria), vișinul turcesc (Padus mahaleb) etc, arbustive, cum sunt: sângerul (Cornus sanguinea), socul negru (Sambucus nigra), socul roșu (Sambucus racemosa
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
molidul (Picea excelsa), ulmul de munte (Ulmus montana), teiul cu frunza mică (Tilia cordata), teiul argintiu (Tilia tomentosa), carpenul (Carpinus betulus), paltinul de munte (Acer pseudoplatanus), mesteacănul (Betula pendula), salcia căprească (Salix caprea), frasinul (Fraxinus excelsior), plopul tremurător (Populus tremula), plopul negru (Populus nigra), cireșul pădureț (Cerasus avium), părul pădureț (Pyrus pyraster), mojdreanul (Fraxinus ornus), sorbul (Sorbus aria), vișinul turcesc (Padus mahaleb) etc, arbustive, cum sunt: sângerul (Cornus sanguinea), socul negru (Sambucus nigra), socul roșu (Sambucus racemosa), salba moale (Euonymus europaea
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
modificare a acesteia; ● procedele de recoltare (ruperea corpului fructifer) a avut ca rezultat scăderea potențialului de înmulțire; ● recoltarea dezorganizată și în foarte multe cazuri de falșii turiști. ... 7.5. Resurse melifere Speciile melifere întâlnite în cadrul U.P. I Murga Mare sunt plopul tremurător, mesteacănul. U.P. I Murga Mare fiind situată într-o zonă în general rece, cu un sezon de vegetație relativ scurtă și uneori incert pentru cules, nu se realizează condițiile necesare pentru creșterea și dezvoltarea unui sector apicol. În concluzie
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
PINI 10 FOIOASE (RIND 11+12+15+21) 100,83 11 FAG 38,67 12 STEJARI 13,49 13 - PEDUNCULAT 14 - GORUN 7,34 15 DIVERSE SPECII TARI 48,67 16 -SALCAM 33,93 17 - PALTIN 18 - FRASIN 19 - CIRES 20 - NUC 21 DIVERSE SPECII MOI 22 - TEI 23 - PLOPI 24 - DIN CARE : PLOPI EURAMERICANI 25 - SALCII 26 - DIN CARE IN LUNCA SI DELTA DUNARII 33 ALTE TERENURI TOTAL 34 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE CULTURA SILVICA 35 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE PRODUCTIE SILVICA 36 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR
AMENAJAMENT SILVIC din 27 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295885]
-
11+12+15+21) 100,83 11 FAG 38,67 12 STEJARI 13,49 13 - PEDUNCULAT 14 - GORUN 7,34 15 DIVERSE SPECII TARI 48,67 16 -SALCAM 33,93 17 - PALTIN 18 - FRASIN 19 - CIRES 20 - NUC 21 DIVERSE SPECII MOI 22 - TEI 23 - PLOPI 24 - DIN CARE : PLOPI EURAMERICANI 25 - SALCII 26 - DIN CARE IN LUNCA SI DELTA DUNARII 33 ALTE TERENURI TOTAL 34 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE CULTURA SILVICA 35 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE PRODUCTIE SILVICA 36 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE ADMINISTRATIE FORESTIERA 37
AMENAJAMENT SILVIC din 27 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295885]
-
la capacitate maximă; ... – optimizarea numărului de arbori la hectar (formarea de arbori cu indici de zveltețe subunitari); ... – realizarea unei compoziții cât mai apropiate de cea optimă extrăgându-se, în primul rând, exemplarele din speciile provizorii cu valoare economică redusă (carpen, plop tremurător, etc.) și ponderat (în funcție de stare) pe cele introduse artificial în afara arealului; ... – ameliorarea calitativă a arboretelor prin selecție fenotipică extrăgându-se, cu prioritate, arborii cu proveniența din lăstari, cu defecte sau creșteri slabe, copleșiți, uscați, atacați, cu
AMENAJAMENT SILVIC din 27 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295885]
-
CE GO DT 2013 100.8 47 30 9 7 5 2 2023 100.83 38 34 10 6 7 5 Pe viitor se va urmări creșterea proporției fagului, gorunului și a speciilor de amestec (paltin, frasin, cireș, etc.) pe seama carpenului, plopului tremurător și salciei căprești pentru a se realiza o mai bună stabilitate a arboretelor, o îmbunătățire a calității solului, etc. ... b) Structura fondului de producție și protecție pe clase vârstă. Tabelul 11.2.2.2. Structura pe clase de vârstă Anul amenajării Suprafața
AMENAJAMENT SILVIC din 27 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295885]
-
zile... Eternitatea spiritului are pentru poet alte potențiale resurse: Te circumscrie : infinit de mic, Atol de duh pe-o mare genuină. Ce frumos se arcuiește gîndirea poetică a lui Eugen DORCESCU în miezul poetic al metaforei sublime: Iată stejarii și plopii se prăbușesc și se frî ng, aidoma unor lujere, aidoma plăpîndelor flori răsădite î n glastre. Cîtă grație, ziceam, curge ca mierea într-o avalanșă de imagini grațioase: Bețivii aspiră alcoolul luminii, se-mbată, cu ochii-n văzduh, gîlgî ind
IOAN LILA, CRONICĂ LA VOLUMUL ”111 POEZII” DE EUGEN DORCESCU de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340541_a_341870]
-
cum tresare Când se alintă-n zori la soare Mărgăritarele de rouă, Și-un greieraș, ca după nuntă, Pierdut aiurea pe islaz, De supărare și necaz Ne-având o clipă de răgaz Din scripca lui abia mai cântă, Iară în plopii de la gară, Sub mielușeii albi de nori, Un cârd, agale, de cocori Se-ngână cu privighetori Făcându-i parcă de ocară; Însă aud osii de care Și zarvă mare peste vii ... Din mâini țesute-n flori de ii Coboară iz
TOAMNA de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340545_a_341874]
-
-și cumpere o casă în Baia Mare. În acel oraș era rostul lor. Au căutat zile întregi. Una avea curtea prea mică, alta nu era suficient luminată ori scările interioare se răsuceau brusc. În sfârșit, pe o stradă liniștită, cu doi plopi la poartă, îi aștepta casa visată. Nu avea etaj, însă camerele erau spațioase, iar măiestria proiectantului - de invidiat. În noua locuință s-au mutat după două săptămâni și au hotărât să marcheze acest eveniment împreună cu prietenii. Era sâmbătă seara. Deși
PROMISIUNEA DE JOI (XXII) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340520_a_341849]
-
va contopi cu ființa universală. Până ce yin va deveni yang. Până ce coachul își va da seama că e mai onorabil să vândă flori în Titan. Până ce șeful bădăran va veni în genunchi în fața angajaților și își va cere scuze. Până ce plopul va face pere. Citește mai mult: Un șef bun e uman, competent și modest. Cel toxic e fudul, hipercompetitiv și conduce prin teroare Burnout sau sfârșeala muncii în corporație. Ce să faci când simți că nu mai poți
În pelerinaj la Arsenie Boca al corporatiștilor () [Corola-blog/BlogPost/338409_a_339738]