2,913 matches
-
simplu ca și polul pe care îl vizează. Cel care poate participa la divin este omul lăuntric, persoana în statura ei verticală completă. Fuga de lume, fuga în pustie, fuga de aici înseamnă, dintotdeauna, retragere din regimul obiectivării și al pluralității, reacordarea ființei la unitatea Unului. în societățile vechi, tipul acesta de destin reprezenta excepționalul normei, dacă recurgem la termenii lui Andrei Pleșu 1 : era normă atinsă, la care ceilalți membri ai societății priveau cu respect și cu conștiința imperfecțiunii lor
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
e Supra-Ființa, Principiul suprem. Abia cînd Unul e conceput în retragerea sa, cînd tautologia principială Unul care este Unu se deschide către predicația Unul este, abia atunci apare în chiar interiorul Unului plaja ființei, abia atunci se ivesc categoriile contrare, pluralitatea, posibilitatea ființărilor. în mistica ebraică, o linie care culminează cu doctrina lurianică a contracției (țimțum) susține că spațiul creației se ivește ca efect al concentrării, restrîngerii sau interiorizării lui Dumnezeu, absorbit de Infinitul lui radical. în termenii lui Meister Eckhart
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
mare, cum observa Călinescu. Figură lirică a archaeus-ului, o atare frescă a deșertăciunii spațiilor fondatoare reprezintă, în fond, prin episoadele sale între care și Egipetul, o fenomenologie po(i)etică unde Eminescu ne înfățișează într-un registru aparte "identitatea în pluralitate" a spiritului (fondator al) lumii, cel care, în Avatarii faraonului Tlà, se întrupa chiar în regele Memfis-ului. O filosofie cu două alianțe Pact cu literatura Dacă în veacul al XIX-lea coexistența cu știința devenise un mod de a fi
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Puterea corpului și corpul puterii O istorie cu totul insolită s-a petrecut cu corpul uman din antichitate și pînă azi, în postistorie, de la ipostaza estetică pe care o ilustra așa-numitul Efeb (lat. ephebes, gr. ephebos) și pînă la pluralitatea (inter)disciplinară a lecțiilor de anatomie sau a privirilor (in)discrete din vremea noastră, încercări al căror șir a rămas, deocamdată, deschis. Din antichitatea păgînă și creștină încoace, odată cu trecerea de la omul civic la omul lăuntric, raportarea la corp și
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
viața de lângă tine ar trebui să fie mai importantă decât propria ta viață căci răul este contagios, transferabil, cuceritor) se numește moralitate. Dar moralitatea presupune urmarea unor principii morale. Filosofia vorbește despre morale, nu despre morală. Trebuie să admitem o pluralitate a sistemelor morale. Pare deconcertantă ideea că nici măcar în acest punct oamenii nu au căzut de acord. Însă în orice sistem moral ne-am prinde, scopul este binele. Dar Nietzsche ne-a învățat că „binele” este o convenție lingvistică, un
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
mitologiei antice "prin tot ce omul occidental a învățat în ultima sută de ani"). Imaginația creatoare fundează universurile paralele prin această poveste exemplară a arhetipului (personaje, teme, situații, imagini/simboluri arhetipale), iar structurarea realului pe mai multe niveluri permite existența pluralității lumilor: "În toate povestirile mele, narațiunea se desfășoară pe mai multe planuri ca să dezvăluie în mod progresiv "fantasticul" ascuns în banalitatea cotidiană. Așa cum o nouă axiomă revelează o structură a realului, necunoscută pînă atunci - altfel spus, instaurează o lume nouă
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
nouă specie de realitate", "lumi paralele Universului cotidian în care ne mișcăm" (în acest sens, "La țigănci, ca și un mit polinezian sau nord-american, este și nu este o lume reală")7 și trimit, până într-un anumit punct, la pluralitatea lumilor din realismul modal al lui David Lewis. Ele pot lua naștere printr-o breșă temporală, iar permeabilitatea lor se realizează într-un anumit moment, de obicei amiaza, când lumile se suprapun și personajul eliadesc, fie el de tip call
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
în experiență avem de-a face cu schimbarea, care "înfrânge neîncetat principiul identității"245. Parmenide și filosofii eleați adoptă, așadar, o poziție logică, afirmând principiul identității. Astfel, în chestiunea raportului dintre substanță și schimbare, ei vor argumenta că mișcarea și pluralitatea celor existente nu pot fi gândite coerent, pentru că orice încercare de a le gândi duce la contradicții, la paradoxuri și antinomii. Cum observă Blaga, ei sunt printre primii gânditori care remarcă faptul că lumea concretului depășește logicul, cuprinzând o mulțime
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
fi doar gândită, neputând fi sesizată prin simțuri. Eleații sunt, după câte se pare, primii în istoria filosofiei occidentale care dau logicului valoare ontologică absolută 249. De aici o imagine statică a existenței 250, din care sunt excluse mișcarea și pluralitatea. Pentru ei, Ființa este unică, veșnică și imobilă, adică fără părți, fără goluri și fără transformări. Dacă ar fi mai multe existențe, ar trebui să se caște goluri între ele, însă golul este totuna cu nonexistența (...). Avem dar o singură
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
neschimbătoare, pentru că schimbarea presupune și ea nonexistența, golul, trecerea de la un punct la altul prin vid"251. În efortul de susținere a acestei concepții metafizice, argumentele lui Zenon interveneau ca probe negative. Ele erau destinate să demonstreze că tezele despre pluralitatea și mișcarea existenței sunt inacceptabile, deoarece antrenează dificultăți raționale cel puțin aparent insurmontabile. Astfel, "Zeno susținea că mișcarea este imposibilă, fiindcă o distanță ce urmează să fie parcursă, supusă succesiv actului de împărțire, cuprinde infinit de multe distanțe; infinit de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
la antinomie, filosofii eleați trag concluzia imposibilității fenomenelor. Pentru ei, doar ceea ce este logic posibil este existent, sau, altfel spus, doar ceea ce este rațional este real. În consecință, lumea fenomenelor sensibile este considerată aparentă. Ei nu contestă că mișcarea și pluralitatea lucrurilor constituie un fapt al cunoașterii noastre sensibile. Însă, constată că acest fapt nu rezistă la proba analizei logice, dovedindu-se antinomic. Și atunci îl resping ca ireal, afirmând în schimb realitatea exclusivă a lumii metafizice raționale. Pe scurt, a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
înțelegere a simbolului, Mircea Eliade nu a urmat, cum spuneam la început, linia teoretică a hermeneuticii occidentale, care merge pe principiul univocității în determinarea semnificației, ci a adoptat perspectiva indiană a plurivocității simbolurilor. Putem aplica o logică a disjungerii, reducând pluralitatea de sensuri, sau putem, dimpotrivă, "să stăpânim sau chiar să dezvoltăm plurivocitatea sensurilor ... printr-o logică de recapitulare, chiar de îmbinare a contrariilor, a diferitelor niveluri de semnificație"567. Mircea Eliade a ales această din urmă logică, pentru că a văzut
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
începutul celui următor, modernismul și postmodernismul. "În pragul secolului al XXI-lea, asistăm la lupta dintre titanii modernității și opozanții lor postmoderniști. Pledoaria modernității pentru unitatea cunoașterii, fundamentată pe logica identității, este confruntată cu o filosofie a diferenței care impune pluralitatea și incomensurabilitatea în locul identității și al universalității"824. Ideea de "raționalitate transversală" este o propunere prin care filosoful american crede că se poate trece dincolo de antinomiile ce marchează această confruntare: identitate și diferență, universalitate și particularitate, comensurabilitate și incomensurabilitate. "Situată
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
legitimează și dă imaginea rațională a științei clasice. În felul acesta, conchide Morin, "toate principiile și constituienții științei clasice hrănesc și fortifică o viziune asupra lumii de ordine, de unitate, de simplicitate, constituind adevărata realitate ascunsă în spatele aparențelor de confuzie, pluralitate, complexitate. Or, această viziune mecanistă, materialistă, deterministă satisface în fapt aspirații religioase: nevoia de certitudine, voința de a înscrie în lumea însăși perfecțiunea și armonia pierdute odată cu expulzarea lui Dumnezeu..."841. Marea paradigmă a Occidentului traversează o criză profundă, susține
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
sectoare în care a dat dovezi irecuzabile, dar ea poate fi considerată și ca un stimulent pentru rectificarea științei existente"893. Raportul dintre cele două tipuri de gândire nu este, însă, privit după modelul complementarității, ci mai degrabă al unei pluralități sau multiplicități de strategii raționale. Ceea ce s-a convenit adesea a se numi criza raționalității contemporane provoacă o diversitate a unghiurilor de atac ale realității, dezvoltarea unei veritabile sinergii a limbajelor, o îmbinare a sistemelor de descifrare a lumii. O
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
creat o rețea contextuală specifică este preferabilă oricărei alte ipoteze. În cele din urmă, apariția precupărilor pentru protecția mediului și a interesului pentru redefinirea moralității, astfel încât discursul despre o etică a mediului să capete sens, sunt construcții sociale. Drept urmare, din pluralitatea de factori care au influențat acest proces al constituirii eticii mediului îi voi identifica pe aceia care au avut capacitate de generare și care, prin efectele lor, induse la diverse niveluri ale societății, au făcut diferența. Într-o enumerare ce
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
referire la animale și am prezentat pe larg critica pe care o face Regan teoriei datoriilor indirecte. În acest capitol voi dezvolta în detaliu paradigma datoriei în etica mediului, pornind de la un înțeles comun, intuitiv și acceptabil, al datoriei. Susțin pluralitatea formelor datoriilor. Nu avem o formă universală a datoriei. Consider că forma datoriei este determinată de entitatea față de care ai datoria respectivă și de statutul pe care îl ai în raport cu entitatea față de care ai o datorie. Astfel, putem avea datorii
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
și În cultură, În câmpul științific, universitar. A descoperit că stilul popular, frust, direct, accesibil nu mai are căutare și s a transformat În contrariu, exploatând „tensiunea istorică”. Grobianus a devenit „clasă superioară”: elitist, prețios, academic. Adesea hieratic. Se propune pluralitatea, descentralizarea, amestecul, postmodernitatea? Personajul devine imediat individ distinct, unic, personalizat. Cultivă acum etnocentrismul, subiectivitatea, punând cunoașterea istorică și discursul adaptat la context În slujba propulsiei de sine. O strategie a subversiunii, demolând vechile ierarhii, minând valorile consolidate timp de 50
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
explice mecanismele care guvernează lumea, rațiunea va putea aduce umanității abundență, inteligență și prosperitate. Din acest moment pasiunea pentru științe depășește cercul publicului cultivat. Acesta este entuziasmat de lucrările de popularizare care explică pe înțelesul său descoperirile științifice: Convorbiri despre pluralitatea lumilor (1686) a lui Fontenelle, care explică pentru lumea saloanelor sistemul lui Copernic, Spectacolul naturii (1732) a abatelui Pluche care, tradus în toată Europa, amestecă știința cu teologia, și mai ales Istoria naturală a lui Buffon, publicată între 1749 și
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
germano-ungurului Karl Mannheim. La K�ln, primul reac?ioneaz? �mpotriva istoricismului pozitivist ?i a determinismului marxist disting�nd mai multe tipuri de cunoa?tere din care nici unul nu este superior altuia; �esen?a� lor r?m�ne imuabil? cu toat? pluralitatea ?i variabilitatea factorilor sociali care le determin? formele istorice, dar nu le definesc nici con?inutul, nici validitatea (1925). Pentru Mannheim, care trece de la Heidelberg la Frankfurt, determinarea social? a con?inuturilor cunoa?terii ne?tiin?ifice nu e pus
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
propriile tradiții, constituie un avantaj competitiv în noua ordine mondială. Identitatea culturală este un mod de a percepe un set de relații și valori umane. Acest proces implică: (i) fertilizarea reciprocă a culturilor și interdependențelor globale, bazate pe înflorirea unei pluralități de culturi și, implicit, pe excluderea impunerii unui model unic de a trăi, învăța, simți, gândi; (ii) respectul total față de valorile altora, consensul asupra unui număr minim de valori universale, precum și un rol mai mare acordat schimburilor internaționale. Rolul-cheie în
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
cele două aspecte larg admise din conținutul conceptului de dezvoltare durabilă, au fost completate cu cea de a treia dimensiune: ambientul social. Acest aspect cuprinde în sfera sa toate tipurile de libertăți și drepturi de bază pentru cetățeni, începând cu pluralitatea formelor de organizare socială și terminând cu cele spiritual-culturale. Este viziunea integrată adoptată și de declarațiile politice ale Uniunii Europene. Ilustrativ, poate fi citat exemplul Rețelei de excelență "Dezvoltarea Sustenabilă într-o Lume Diversă" ("Sustainable Development in a Diverse World
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
sincopate consemnări despre fapte, locuri și lucruri văzute și trăite sau aduse dintr-un trecut uneori uitat. Iar cele 100 de "idei și gânduri" reflectă mai mult sau mai puțin opinii, convingeri, impresii, fantezii, de ce nu și principii într-o pluralitate a peisajului cultural, chiar și sub formula unui "altfel de jurnal". Și nu e rău să avem mereu încredere că omul face parte, după filozofia lui Lucian Blaga, din dubla condiție: existența concretă în orizontul vieții imediate și existența culturală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
într-o ordine prestabilită. Accentul pus pe modul în care industriile culturale produc "cîte ceva pentru fiecare, astfel încît nimeni să nu fie trecut cu vederea" ne sugerează, și el, felul în care sînt folosite conceptele de diferență și de pluralitate cu scopul integrării indivizilor în societatea existentă. Diferența duce la vînzarea produselor. Capitalismul trebuie în mod constant să își multiplice piețele de desfacere, stilurile, preferințele și artefactele pentru a continua să absoarbă consumatori. Simpla considerare a "diferenței" ca marcă a
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cultura noastră, astfel că pluralul termenului își are rostul și validitatea sa, deși singularul servește și el la accentuarea faptului că nenumăratele varietăți sînt toate forme de comunicare; în consecință, voi folosi ambii termeni în contexte diferite pentru a denota pluralitatea ori singularitatea. 29 Preocuparea inițială a grupului de la Birmingham era legată de clasă și de subculturi, însă influența feminismului a impus mutarea accentului pe problematica apartenenței de sex și a sexualității, iar influența oamenilor de culoare în cadrul centrului a impus
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]