6,499 matches
-
iau inima în dinți și merg totuși mai departe, descoperă un loc minunat, liniștit, sobru prin înălțimea, duritatea și strălucirea stâncii și în același timp prietenos prin calmul panoramei care ți se deschide larg în față: stațiunea Sinaia ghemuită la poalele domoale și împădurite ale munților Baiului. Aș vrea să-i întreb ceva pe sinăieni: „De când nu ați mai fost la Stânca Sfânta Ana? Câți dintre copii sau nepoții dumneavoastră au auzit de ea sau când a avut loc ultima excursie
BELVEDERILE DIN SINAIA (1) – STÂNCA SFÂNTA ANA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344502_a_345831]
-
multe acareturi . Cât stăteam la vie, o auzeam pe bunica toată ziua cântând ca să nu se plictisească. Când se coceau bine strugurii, se ducea la câte un butuc și lua ciorchinii pe pipăite că nu îi vedea, îi punea în poala fustei sale din lână, lungă până în pământ, din material țesut la război nu de cumpărat, un fel de stofă așa cum apar costumele populare la cântărețele de muzică populară de astăzi, apoi îi aducea la bordei să-i spele în putina
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
Acasa > Impact > Scrieri > CU CURCANUL LA TÂRG Autor: Elena Neacșu Publicat în: Ediția nr. 1213 din 27 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului CU CURCANUL LA TÂRG Mă, fraților, bine-a zâs cine-a zâs, nu te potrivi muierii...Poale lungi și minte scurtă, ce mai...Păi da, că Veta, nici una, nici două: “Du-te, Mărine, la târg să vinz’ curcanu’, să-l vinz’, zâce...Cu ce iai pe el, cu ce-om mai avea pe-aci, om face de-
CU CURCANUL LA TÂRG de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347977_a_349306]
-
Văii Gurghiului alcătuită din localitățile: Ibănești, Hodac, Gurghiu, Solovăstru, Reghin au inițiat Festivalul de Tradiții și Obiceiuri al Văii Gurghiului pentru a conserva și promova tradițiile specifice zonei. Pe platoul de la Fâncel, din comuna Ibănești, pe malul apei Gurghiului, la poalele munților, într-un spațiu restrâns, unde susurul și limpezimea apei se împletesc cu glasul, prospețimea și răcoarea pădurii, clinchetul tălăngii cu glasul fluierului, unde lemnul pădurii are rezonanța cântecului, unde piatra a rodit în temelia caselor, unde harul izvorăște din
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
cu cheiți (ajururi) negre, șiruri cu motive geometrice dispuse pe umăr și din ele perpendicular pleacă șiruri cu motive geometrice, jos încrețită pe elastic, laibăr din postav negru, care de jur împrejur are cusute flori cu mătase neagră, roșie etc., poale strâmte peste care se află un jupon larg, care în partea de jos are cipcă (colțișori), șurț cu piană, în spate catrință din postav negru cu motive florale în diferite culori în partea de jos, în față un șurț făcut
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
despicăturii de la gât), pe piept un șir de flori orizontal din care se desprind în evantai șiruri de flori mici, în jurul gâtului se află o benzică (bentiță cusută), la mânecă șir de flori ca cele de pe piept și colțișori, la poale colțișori, nădragi (pantaloni albi țesuți în pana bradului), cizme din piele sau ghete. Localitatea Gurghiu și-a propus să prezinte la târg obiectivele și ocupațiile specifice prin expoziții și activități practice, reușind să îmbine tradiția cu inovația, hărnicia cu talentul
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
de dumneaei este alcătuit din cămașă cu cheiță (șiruri de flori printre care se află o împletitură de culoare neagră), cu obinzică (o bentiță la gât de unde pornesc crețurile) și catrință cusută cu mătase neagră pe postav negru, cu tăietură, poale cu giulgi. Cămașa bărbătească este din panama albă, cusută cu bumbac negru la mânecă, cu stani (o bucată de material care vine de jos și merge până pe spate, din ea fiind tăiată gura), pavă (bucata de pânză de sub braț), cline
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
mâna, cioareci, suman din postav țesut în război, desagi, opinci, bâtă pentru oi. Costumele populare, actuale pentru femei sunt formate din: năframă, cămașă cusută pe fir, cu motive florale, cheptar din piei de oaie cu motive florale, cusute cu acul, poale, șurț cu o piană, din brașon negru, cusut cu flori, catrință, papuci vechi și cele pentru bărbați din: colop, o pălărie cu zgărdău (mărgele), cămașă cusută cu șir (fir), ițari (pantaloni albi, țesuți în război), curea din piele cu mărgele
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
vârstă este din catifea neagră cu ornament mai strălucitor pe margine sau cusătură, pieptarul pentru fetele tinere se închide pe laterală, iar în față are cusătură un model floral sub formă de coroniță, cămașă albă, lungă peste care se află poalele cu dantelă sau cu șipcă (cipcă), în față se purta șurțul cu piană, adică cusut cu mătase, iar în spate cătrința țesută în război, neagră, simplă, din lână. Alte costume au șurț din mătase cu două fețe, cu cusătură de
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
femei bătrâne erau de culoare neagră și mai simple. Costumele bărbătești sunt alcătuite din: colop cu bentiță aplicată cu motive florale făcute din mărgele, cu pană de struț (pom ornamental, veșnic verde) sau mușcată, cămașă albă, încrețită la gât, la poale și la mânecă are broderie sau cusătură simplă de culoare galbenă sau cu dantelă, modelul de la poale este diferit de cel de la mânecă, curea cu mărgele, cele vechi aveau motive geometrice, cele mai noi au motive florale, pieptar din piele
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
aplicată cu motive florale făcute din mărgele, cu pană de struț (pom ornamental, veșnic verde) sau mușcată, cămașă albă, încrețită la gât, la poale și la mânecă are broderie sau cusătură simplă de culoare galbenă sau cu dantelă, modelul de la poale este diferit de cel de la mânecă, curea cu mărgele, cele vechi aveau motive geometrice, cele mai noi au motive florale, pieptar din piele de miel cu lână pe interior și cănaci (ciucuri), uioș (suman) din lână neagră, țesută în război
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
pânză de casă în care firele de bumbac sunt amestecate cu cele de cânepă sau este țesută numai din cânepă), cusută cu bumbac și mărgele, în motive florale și naționale, de culoarea florilor, cu șipcă (dantelă) din bumbac la mânecă, poale din bumbac țesut, cu ajur (șurel) sau încheiate cu cheiță, în partea de jos cusute cu motive naționale și șipcă (broderie), catrință cu trup vânăt, țesută în război, din păr tras (lână lungă, trecută prin dinții unui darac micuț de
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
uitați-vă la ei. La spate eu port cătrință, tot în război e țesută, Cusută de catifea tot de bunicuța mea, Cu rujă și frunzuliță și cu bănuței împodobită, Pe margini și jos un șnur cum se purta în bătrâni. Poalele-s din pânză albă și jos cu dantelă lucrată. Pantofii-s lucrați din piele de tatăl bunicii mele.” Concursul de fasonatori a fost organizat de Ocolul Sivic Gurghiu, coordonator Zoltan Nicolae. Fasonatorii, muncitori forestieri care se ocupă de doborâtul și
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
să faci ordine în viață, în alegeri, în priorități. (Laurențiu Dumitru). “Mi-aș dori ca, înainte să începeți lectura acestor pagini, să vă opriți măcar un minut agitația interioară, așa cum ni se întâmplă când ajungem brusc în fața mării, ori la poalele muntelui. Să coborâți alene pleoapele, să întindeți precauți, dar cu înfiorare auzul, nările, degetele, pecetluind buzele, și să vă închipuiți alunecarea unei corăbii pe apele mării Egee. Flancată la o lungime de braț de șiruri de pescăruși năstrușnic-flămânzi, năbădăioși, obraznici
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC, DAN C. MIHĂILESCU, OARE CHIAR M-AM ÎNTORS DE LA ATHOS?, EDITURA Editura Humanitas, BUCUREŞTI, 2012, 112 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347993_a_349322]
-
să-i strivească, să-i sărute, să-i îmbrățișeze; putea s-o facă, se întreba și el de ce n-o face, de ce amâna... Îi plăcea acest joc al amânărilor, această dulce amăgire a mărului necopt... Veronica îi săltă capul în poală și continua să-l mângâie-n tăcere așa cum făcea maică-sa până-l adormea atunci când era mic. Trecură clipe, minute, ore, așa, în tăcere... Târziu, Mihai, își ridică un pic capul, sprijinindu-se într-o mână care-i amorțise; Veronica
EMINESCU ŞI VERONICA-ULTIMA SEARĂ LA VIENA. de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347962_a_349291]
-
Salut pun în lumină ipotetica și nedorita efemeritate a creatorului, dar și dorința secretă de asigurare a perenității creației sale. Îndoielile, reținerile, temerile privitoare la glorie se concentrează într-un puseu de modestie, poetul considerându-se doar „râu șoptit, la poale de colnic” Presărate din loc în loc se găsesc și scurte meditații filozofice, atitudini etico-moralizatoare, iar mai rar, lirică social-cetățenească. Astfel în Zbor frânt se deplâng eșecurile, neșansele în lupta pentru afirmare, suferința sufletească iscată de iminenta despărțire de viață. (Plecăm
BALANSOARUL CU VISE, POEME DE TEODOR BARBU-CRONICĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348141_a_349470]
-
oprise locului. Cine să fie, cine să fie? Curând se dumirise însă. Păi, era tocmai Mirinda, fetișcana cu care, numai cu un an în urmă încă, juca fotbal, împreună cu alții de vârsta lor, pe un tăpșan aflat dincolo de pârâu, la poalele dealului. Și se certase cu ea fiindcă fata dăduse cu mingea în niște tufe de porumbe negre și nu voia să o scoată de acolo, pe motiv că, dacă nu punea el, Ariel, piciorul în calea ei, mingea s-ar
DILEMA LUI ARIEL de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348148_a_349477]
-
cum zic italienii (aici ne cam asemuim cu ei, căci doar sîntem „geantă” latină). Pe alte meleaguri șpaga există, dar mai pipernicită și, în orice caz, mai pitită, mai pe șestache, mai în surdină. La noi e pe față, cu poalele sumese, cu șlițul desfăcut. Și este astfel, lăbărțată, unde vrei și unde nu vrei: cînd o dăm poștașului, care ne aduce pensia, cînd popa nu ne taie chitanță la molifta prostului (pardon, postului), cînd vin muncitorii de la firmă să ne
ŞPAGARIADA, EPOPEEA NAŢIONALĂ de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 370 din 05 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348215_a_349544]
-
pentru a-l umple, a-l împlini oricând oricum cu imaginația, chiar și cu gândul... simplul gând de împlinire. Ce poate fi mai complicat decât simplul gând de împlinire întru bucurie? S-au răsturnat carele de foc ale cerului în poala viselor mele când soarele a lăsat înserarea să-i învelească urmele. Apoi, ca un tablou viu, mereu în schimbare, umbrele năvalnic au răsărit înaintea lunii în care regăsesc propriul corn, plin de semințe de timp, de gând, de frustări, de
PARANTEZĂ PLINĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347519_a_348848]
-
crezare adevăratei ei povești. După ce cu greu a oprit declanșarea unui puseu de plâns, nu știa dacă să-i dea crezare sau să intre și el în teatru și prefăcătorie. S-a calmat... Revenindu-și și-a șters lacrimile cu poala fustei, după care, cu o voce slabă, tremurând din tot corpul, a început a povesti: - Domnul meu, mă văd în urmă cu mulți ani, copil la o casă mare, cu părinți care mă adorau, răsfățau și-mi dăruiau tot ce
PASIUNE SAU CEVA TRECĂTOR? de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347504_a_348833]
-
din 31 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului (gând de zi 31) zvâcnește timpul în grota necunoașterii izbucnește lumina în plin de gânduri tulburător de frumoase ilizibile cuvintele se aștern pe mantia sărbătorilor colbul drumului își ascunde grăunțele de nisip în poala hotarului frontierele sunt deschise în inimile oamenilor de unde atâta rostire când tăcerea-fluid al bucuriei răspândește boabe de grâu în inima pământului și ascultarea devine pas din pas în darul sfânt al omului câte umbre își mai târăsc tâmplele să reinventeze
ZVÂCNEŞTE TIMPUL de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347613_a_348942]
-
rostire când tăcerea-fluid al bucuriei răspândește boabe de grâu în inima pământului și ascultarea devine pas din pas în darul sfânt al omului câte umbre își mai târăsc tâmplele să reinventeze durerea în formele copacilor când ei cântă neîntrerupt sub poalele zăpezilor nenăscute dorul ascultă și el Glasul Domnului într-o lacrimă de scoică nedescoperită dincolo de hotar cuibul valorilor începe cântecul inimii mintea adoarme pe o frunză de castan în amintirea unei primăveri promise demult din vremea lui Ler când omul
ZVÂCNEŞTE TIMPUL de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347613_a_348942]
-
Acasa > Poeme > Antologie > DESCULȚĂ Autor: Marius Robu Publicat în: Ediția nr. 1091 din 26 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Evă cu picioare goale, Iarbă sub tălpile tale Face-m-aș, cu firul moale Să te mângăi pe la poale. De mă plâng să nu m-asculți, De mă frâng să nu te uiți Cum te-ai mai uitat la mulți Eva mea cu ochi desculți. 07-08 mai 2004 Volumul " Visul stejarului " http://mariusrobu.wordpress.com/ https://www.facebook.com
DESCULŢĂ de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347671_a_349000]
-
sau Agaton (care nu era altul decât tânărul care pierduse turmă de porci și care apoi i-a devenit ucenic). Și amândoi ies nevătămați din foc. Atunci ia un tăciune cu mâna, îl aduce în fața regelui și punându-l în poala vesmântului sau, de-abia acum arde. Relicva aceasta se păstrează și astăzi în muzeul mănăstirii Putna. Regele Sigismund trece la ortodoxie, singurul din regii unguri care a fost ortodox, restul fiind catolici. Se adăpostește un timp la Prislop unde scrie
SF. NICODIM DE LA TISMANA de ION UNTARU în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347673_a_349002]
-
oraș. Era atent la circulația din ce în ce mai aglomerată odată cu înmulțirea autovehiculelor, dar privirea îi era atrasă ca un magnet spre picioarele fetei, neacoperite de scurtimea rochiței ce o purta, cu toate că încerca să mai repare câte ceva cu poșetuța sa micuță așezată în poală. Superbă și senzuală imagine ofereau aceste picioare. Era încântat de cum arăta invitata lui. Încerca să-și imagineze cam ce vor spune prietenii când vor apare în salonul de protocol al barului. Pe drum au discutat nimicuri, încercând să încălzească atmosfera
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347636_a_348965]